<p style="text-align: center;"><em>”E de uimit câte cunoştinţe se adunaseră în mintea acestei excepţionale femei şi cu câtă uşurinţă le putea ea scoate în front ori de câte ori era o bătălie de dat”</em>.</p>
<p style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/nicolae-iorga-indragostit/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Nicolae Iorga</strong></a></p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-30707" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/dora_dIstria_elena_ghica-300x252.jpg" alt="" width="300" height="252" /></p>
<p style="text-align: center;"><strong><span style="color: #808080;"><em>Prinţesa Elena Ghica, </em></span></strong><em>fiica banului Mihalache Ghica şi nepoata domnitorului Grigore Ghica, </em><strong><span style="color: #808080;"><em>a publicat sub numele Dora D’Istria</em></span></strong></p>
<h4>Elena Ghica</h4>
<p><a href="https://historia.ro/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Elena Ghica </strong></a>a fost una dintre cele mai erudite Èi nonconformiste femei ale secolului XIX, o militantă pentru drepturile femeilor, a căror portavoce era dincolo de hotarele Èării. Sclipitor de inteligentă, ea a înÈeles faptul că spiritul Èi cultivarea personalităÈii prin educaÈie trebuiau să devină accesibile oricărei femei, indiferent de statutul său. Dar vremurile erau croite exact pe măsura bărbaÈilor, aÈa încât iniÈiativele ei au fost destul de repede înăbuÈite sub bocancii grei ai autorităÈii&#8230;masculine.</p>
<p>Fiică a banului Mihalache Ghica Èi a scriitoarei (Èi traducătoarei) Caterina Faca, nepoată a domnitorului Grigore Ghica, prinÈesa s-a dovedit o făptură excepÈională încă de copil, iar atmosfera din casa părintească a fost ideală pentru calităÈile ei.</p>
<p>A început să înveÈe greaca la vârsta de cinci ani, iar la adolescenÈă vorbea fluent nouă limbi străine: italiană, engleză, germană, franceză, română, greacă, latină, rusă şi albaneză, cânta la pian Èi picta. La paisprezece ani traducea, în limba germană, <em>Iliada</em> lui Homer. La şaisprezece ani lua parte la expoziţia de artă figurativă din Dresda Èi împărÈea săracilor banii obÈinuÈi din vânzarea tablourilor.</p>
<p>CopleÈitor.</p>
<p>Èi-a făcut studiile în străinătate la Dresda, Viena, Veneţia şi Berlin. Frumoasă, inteligentă, cu o personalitate fascinantă, tânăra întoarsă la Iaşi, la douăzeci Èi unu de ani, îl cunoaşte pe ofiţerul rus Alexandr Kolţov Masalski cu care se căsătoreÈte, în 1849, şi pleacă din Èară stabilindu-se la Sankt Petersburg.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-30708" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/elena_ghica_dora_dIstria-300x245.jpg" alt="" width="300" height="245" /></p>
<div class="mod" lang="ro-RO" data-attrid="kc:/people/person:born" data-md="1001" data-hveid="CBgQAA" data-ved="2ahUKEwiMgvy5ra_uAhWotYsKHQ0zCYUQkCkwFHoECBgQAA">
<div class="Z1hOCe">
<div class="zloOqf PZPZlf" data-ved="2ahUKEwiMgvy5ra_uAhWotYsKHQ0zCYUQyxMoADAUegQIGBAB">
<div class="rVusze" style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em><span class="Eq0J8 LrzXr kno-fv">Elena Ghica (22 ianuarie 1828, BucureÈti &#8211;</span><span class="GRkHZd w8qArf"> </span><span class="Eq0J8 LrzXr kno-fv">17 noiembrie 1888, FlorenÈa, Italia)</span></em></span></div>
</div>
</div>
</div>
<p>În timpul Războiului Crimeii, înflăcărată de ideile liberale Èi principiile revoluţionare ale anului 1848, Elena îşi arată simpatiile pentru Franţa şi Anglia Èi sfidează societatea rusească, în pofida avertismentelor ”politica, dacă se poate, să nu vă mai intereseze”.</p>
<p>Biciuită, ca pedeapsă, la palatul gubernial din capitala rusă, prinÈesa Elena nu suportă această umilinÈă Èi, părăsindu-Èi soţul, plecă în Occident Èi se stabileÈte în Elveţia, la Arau.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<blockquote>
<div dir="auto">„<em><strong>Româncele, ca toate femeile latine, au un simţământ înnăscut de eleganţă şi se îmbracă, în genere, cu o cochetărie ingenioasă. În Transilvania, fetele îşi împletesc părul într-o coadă groasă care se termină cu o panglică sau cu o monedă. Îşi pun în păr flori, monede sau pene de păun şi câteodată pe frunte o diademă pe care strălucesc mărgele şi hurmuzuri. Marama cu care se împodobesc femeile măritate e în formă de turban prin localităţile de miazăzi a provinciei şi aiurea are forma unui văl. Nimic nu prinde aşa de bine ca frumoasele lor cămăşi ţesute şi catrinţa, împodobită cu vărgi viu colorate&#8230;”</strong></em></div>
</blockquote>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"></div>
</div>
<h4>Dora D`Istria</h4>
<p>Elena Ghica Masalski nu a divorţat, a rămas în continuare principesa Kolţov-Masalski, dar în lumea culturală s-a prezentat cu numele literar cu care a Èi devenit celebră &#8211; <strong>Dora D`Istria &#8211; </strong>cel mai probabil, tradus prin ”dor de Dunăre”.</p>
<p>Instruită, cu o vastă cultură literară Èi cunoÈtinÈe în artă, sociologie, etnografie şi folclor, geografie, istorie, racordată la marile probleme ale timpului, scriitoarea tratează statutul femeii şi militează pentru obţinerea drepturilor egale cu bărbaţii.</p>
<p>Rămâne celebră lucrarea “<strong>Despre femei, de o femeie</strong>”, apărută în 1869 &#8211; analiză a situaţiei materiale şi sociale a femeilor din ţările romanice şi germanice Èi tratatul “<strong>Les femmes en Orient</strong>”, apărut în 1859 &#8211; dezvăluire a lumii femeilor din Orient, o zonă foarte puţin cunoscută la acea vreme.</p>
<p>Opera sa a fost variată, ea a cuprins teme de istorie, politică socială, religie, feminism, poezie populară, etnografie, etnologie şi folclorul popoarelor din Balcani, scrise majoritatea în limba franceză Èi publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană şi engleză. O operă clădită în 30 de ani.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-30712" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/Dora_dIstria-193x300.jpg" alt="" width="193" height="300" /></p>
<h4>Tricolorul înfipt în Alpii elveţieni</h4>
<p>Pe lângă talentul artistic, Elena era o împătimită a călătoriilor Èi a sportului. Ea a escaladat vârful Moench din Alpii elveţieni, unde a înfipt tricolorul brodat cu numele României, devenind astfel prima femeie din istorie care a reuşit această performanţă.</p>
<p>Experienţa a fost expusă în cartea sa &#8222;German Switzerland&#8221;, publicată la Paris şi Geneva, în 1856.</p>
<p>Istoria Èi faima familiei sale, precum Èi presupusele sale origini albaneze, au fost cunoscute de cititorii occidentali din memoriile prinÈesei „Albanezii în România. Istoria prinÈilor Ghica”. Formidabila femeie a învăÈat istoria albaneză Èi în 1866 a devenit principalul avocat din Europa de Vest pentru cauza albaneză.<img class="wp-image-30716 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/elena_ghica_dora_dIstria1.jpg" alt="" width="393" height="297" /></p>
<h4>Villa D`Istria</h4>
<p>Elena Ghica şi-a petrecut ultimii 20 de ani în Italia, la Torino, Livorno şi la Florenţa, în casa scriitorului Angelo de Gubernatis. PrinÈesa româncă a rămas mereu cu inima la locurile în care s-a născut şi a copilărit:</p>
<p><em>”Îndepărtată de soartă, din copilărie, de malurile dragi ale Dâmboviţei, n-am încetat niciodată să aparţin ţării natale al cărei destin este obiectul meditaţiilor mele neîncetate.”</em></p>
<p>A murit pe 17 noiembrie 1888, în casa din Florenţa &#8211; Villa D`Istria. Şi-a lăsat averea Primăriei din Bucureşti cu menţiunea de a fi folosită pentru administrarea spitalului Pantelimon, ctitorie a familiei Ghica.</p>
<p>”<em><strong>Prin testamentul olograf ce s-a găsit după moarte, Dora D`Istria, după mici legături lăsate fraţilor şi servitorilor săi, instituie moştenitoare a averii sale din România pe Primăria Bucureşti, însărcinează pe Primăria Florenţa a vinde Villa D`Istria în folosul institutului de surdo-muţi</strong></em>”, notează Ionescu Gion în ”Portrete Istorice”.</p>
<p>Aceastei femei, construită numai din superlative, care Èi-a depăÈit timpurile (re)dând femeii dreptul la demnitate şi independenţă, omagiu astăzi, la 193 de ani de la naÈterea sa!</p>
<p><em><span style="color: #999999;">foto tumblr.com</span></em>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:lu&#109;ini&#116;&#097;&#046;&#103;iur&#103;&#105;u.a&#064;g&#109;ail.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>