<p>În mai toate perioadele Èi contextele în care o anumită ideologie încearcă să îÈi impună paradigma apar fenoneme culturale asociate.</p>
<p><strong>Propaganda Èi tezismul se insinuează lent Èi sigur în mai toate reprezentările Èi mentalităÈile comune.</strong></p>
<p>Apare, de asemenea, ideea de artă cu mesaj, care prezintă ”modele” de conduită. Cenzura acelor materiale care nu se aliniază cerinÈelor se produce, invariabil, sub un pretext sau altul.</p>
<p>Pe vremea comuniÈtilor personajele principale ale unei piese literare sau cinematografice sau dramatice trebuiau să fie ”exemple”.</p>
<p>Cenzura este, în primul rând, a realităÈii în complexitatea ei, complexitate pe care arta adevărată, chiar dacă nu reuÈeÈte să o redea, o invocă. Tot ceea ce nu serverÈte cauzei ideologice e ignorat, camuflat, mascat.</p>
<p><strong>Fiecare putere, în manifestările sale abuzive, cenzurează ceea ce nu îi convine.</strong></p>
<p>Sunt unele societăÈi care îÈi ascund săracii, drogaÈii, Èomerii&#8230;</p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/26/b6/9c/26b69c82ea2309616035501d84aab2c6.jpg" alt=""></p>
<p>! ”Ce exemplu dăm noi tovarăÈi”? spuneau cadrele din comisia de evaluare a operelor, în comunism, ”dacă prezentăm poporului tineri depravaÈi, beÈivi, fără ideal?”</p>
<p>În al doilea rând, în culturile cu pronunÈat caracter tezist, accentul cade pe mediul social; existenÈa, cu toate dimensiunile ei tinde să fie redusă Èi înghesuită în reprezentări Èi concepÈii în planul relaÈiilor de putere sau cu puterea. Un plan care poate fi determinat pe coordonate măsurabile.</p>
<p>Ce e social e concret, palpabil, evident, nu are nimic obscur sau abscons, transcendent, inefabil. Nu poate fi ”secretizat”.</p>
<p><strong>Uneori ”dictatorul” Èi-a implantat deja vocea în sinea majorităÈii: e mentalitatea publicului larg.</strong></p>
<p>Trăim într-un moment în care e imposibil să scrii despre ratarea femeilor sau a oricărei categorii considerată ca fiind supusă istoric discriminării&#8230; Èi, evident nu mă refer la o maimuÈăreală de împlinire care e ”cariera” sau ”gloria mundi”, ci la chestiuni de ordin existenÈial care au în vedere dragostea, sexualitatea, maternitatea, familia. Cultura dominantă le vrea în posturi ”favorabile”, de învingători. Èi chiar sunt din perspectiva ideologiei <em>en titre</em>. Dintr-una umanist existenÈialistă, însă, e greu de spus. Mai exact nu garantează nimic Èansa nimănui la fericire. Micile compensaÈii aduse de faptul de a avea ceva ”succes” în termeni sociali nu scutesc pe nimeni de boală, angoasă, disperare, <a href="https://bel-esprit.ro/singuratatea-pro-sau-contra/">singurătate</a>. Pentru problema unui destin greu sau a lipsei de orizont Èi de Èansă în viaÈa reală, adică aceea a trupului Èi sufletului, nicio societate nu are soluÈii&#8230;</p>
<p>Cei mai mulÈi dintre semenii din lumea aÈa zis ”evoluată economic”, indiferent de sex Èi caracter, îÈi ratează viaÈa încarnând modelele recomandate, ei eÈuează pe acele planuri pe care ideologia le ignoră Èi cenzurează, le ocultează, pretinde că nu ar exista sau nu ar fi importante. Altminteri, adaptaÈi Èi cu cele mai perfecÈionate maÈinării de Èi bine înÈurubaÈi în angrenaje sociale, corporatiste, bine instruiÈi să se auto-instrumentalizeze fiind performanÈi profesionali se Ètie că sunt!</p>
<p>”<em>Dar ce exemplu dăm, tovarăÈă Bernea, dacă scriem despre femei disperate Èi care se gândesc la sinucidere deÈi au o carieră? Èi, cum, tovarăÈă, să vă puneÈi în postura de ratată, fie Èi într-o poezie?</em>&#8216;</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Evident, doctrinarea e un rău benign. Ea nu poate opera dincolo de planul propriu de referinÈă care e foarte limitat. Ea nu are nici o putere asupra zonelor care chiar contează, în sens existenÈial. Nu se poate pune cu fibra cu care ne naÈtem sau cu destinul generat de ea, nici într-un sens, nici într-altul, nu ne poate nici distruge nici salva, nu ne poate scoate de pe orbită.</p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/3c/ac/fc/3cacfc4b146056ff7dc66c38dcdf3c71.jpg" alt="" width="512" height="723"></p>
<p>În general, orice formă de manipulare se adresează mediocrilor Èi adaptabililor, dresabililor, care sunt ei înÈiÈi predispuÈi să trăiască la periferia propriei fiinÈe, confuzi, fără o conÈtiinÈă a destinului Èi identităÈii puternică, nu celor care au un anumit nivel de profunzime Èi libertate, căci acestea îi obligă, vor, nu vor, să opună rezistenÈă.</p>
<p>Dintre cei care nu sunt manevrabili sunt Èi oameni fără Ècoală. Nu mai cred de ceva vreme în puterile propagandei. Nu cred că vreo formă de învăÈământ sau de educaÈie socială, de cultură poate radical influneÈa pe cineva (familia mult mai degrabă). Sunt atei care trăiesc în societăÈi teocrate. Sunt umaniÈti sau mari mistici care au trăit în plină dictatură comunistă.</p>
<p><strong>Nicio doctrină Èi nicio ideologie nu au puteri decât aspra celor care au deja în sinea lor ceva care rezonează cu ele.</strong></p>
<p>Nu cred deloc în legătura dintre clasa socială Èi gradul de rafinament, sensibilitate, adâncime sau nobleÈe al unei conÈtiinÈe.</p>
<p>Am fost crescută, în familie, în spiritul unor valori Èi învăÈată să le recunosc. Indiferent dacă omul are patru clase sau e vreun geniu, dacă e galben, verde, roz sau mov, dacă poartă 35 sau 47 la pantof îi recunosc imediat trăsăturile Èi manifestările care sunt în legătură cu acele valori dintre care cele mai importante sunt dăruirea de sine, pasiunea Èi modestia (adică puterea de a admira).</p>
<p>E foarte posibil ca un ins educat Èi instruit să fie, moralmente, un narcisist, un arogant, un fanfaron sau un tiran.</p>
<p>***</p>
<p>Ceva mai puÈin beningnă decât propaganda &#8211; care în principiu impune cu obstinaÈie Èi furie reducÈionistă, cumva maniacal,un set de valori pe care nu le lasă să fie expuse vreunui examen critic &#8211; este comercializarea valorilor de orice fel. Ele pot fi mult mai uÈor compromise prin popularizare Èi cultură de mase decât prin denigrarea la care sunt supuse de valurile de valori ”noi”.</p>
<p><strong>Industrializarea a orice degradează până la disoluÈie acel lucru.</strong></p>
<p><img class="hCL kVc L4E MIw aligncenter" src="https://i.pinimg.com/564x/50/15/ac/5015acedab6df24a4d61eaf6abf51eb1.jpg" alt=""></p>
<p>Spre exemplu, tocmai valorile pe care a bătut monedă societatea de consum: confortul, nevoia de delectare Èi plăcere imediată, accesibilă au fost compromise. Au fost îngropate în supra-abundenÈă.</p>
<p>Era industrială, înainte de a produce condiÈii de viaÈă mai bune, a ucis, sărăcit Èi otrăvit cât a putut.</p>
<p>Spiritul postmodern a compromis libertatea, prin supralicitare.</p>
<p>Spiritul religios a fost compromis de excesele de zel ale credincioÈilor.</p>
<p>Umanismul s-a împotmolit în corectitudine politică.</p>
<p>Pornografia a compromis sexualitatea.</p>
<p><strong>Când valorile alunecă în trivialitate, când sunt bagatelizate Èi devin extrem de accesibile sau de ”comode” îÈi pierd miza, devin ”gratuite” sau foarte ieftine.</strong></p>
<p>Èi plăcerile pot fi trăite cu rafinament, profunzime, sensibilitate sau porceÈte, grobian Èi grosier. Cu cât sunt mai accesibile cu atât le scade preÈul, e un principiu economic universal valabil.</p>
<p>Lăcomia, invidia, arivismul sunt greu de Èinut în frâu, ele perturbă adesea simÈul măsurii.</p>
<p><strong>Culturile se prăbuÈesc mâncate ca de carii de superficialitate mai des decât distruse de cuceritori.</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#102;&#105;l&#111;&#122;ofie&#064;g&#109;a&#105;&#108;&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Despre cum se degradează valorile
