
<h2 class="wp-block-heading">ViaÈa lui Cicero</h2> 

<p>Dacă ar exista o voce a înÈelepciunii care a străbătut veacurile, aceea ar fi a lui <strong>Marcus Tullius Cicero</strong>. Un orator desăvârÈit, un filozof lucid Èi un apărător înflăcărat al dreptăÈii, Cicero nu doar că a influenÈat politica Romei, dar a pus bazele gândirii politice Èi etice care aveau să modeleze întreaga lume occidentală. Èi, poate fără să Ètie, Èi-a lăsat amprenta asupra unora dintre cele mai mari minÈi din istorie.</p>
<p><strong>Marcus Tullius Cicero</strong>, născut pe 3 ianuarie 106 î.Hr., în oraÈul Arpinum, este recunoscut ca unul dintre cei mai buni oratori, filosofi Èi politicieni romani. Înrădăcinat într-un context istoric tumultuos, Cicero a fost un susÈinător al valorilor republicane în timpul unei perioade în care Roma se pregătea pentru tranziÈia spre un regim imperial. Originea sa modestă, provenind dintr-o familie de proprietari de terenuri, l-a determinat să îÈi croiască drum printr-o educaÈie riguroasă, care l-a ajutat să devină unul dintre cei mai influenÈi oameni ai vremii sale.</p>
 
<p>EducaÈia lui Cicero s-a desfăÈurat în cele mai prestigioase centre de învăÈământ din Roma Èi Grecia, unde a studiat <strong>retorica, filosofia Èi dreptul.</strong> Aceste cunoÈtinÈe au fost esenÈiale în dezvoltarea sa ca orator, permiÈându-i să exceleze în arta discursului public. În 75 î.Hr., Cicero a început cariera sa politică, ajungând rapid la cele mai înalte funcÈii, inclusiv consul în 63 î.Hr. Extinderea influenÈei sale a fost marcată de implicarea sa în represiunea conspiraÈiei lui<a href="https://bel-esprit.ro/catilina/" target="_blank" rel="noopener"><strong> Catilina</strong></a>, un moment cheie care i-a consolidat reputaÈia de apărător al statului roman.</p> 
<p>Pe parcursul carierei sale, Cicero a scris numeroase lucrări, de la tratate filozofice la discursuri politice, care au avut un impact profund asupra gândirii occidentale. Munca sa pe teme precum dreptatea, moralitatea Èi natura guvernării a influenÈat filosofi Èi lideri politici de-a lungul secolelor. De asemenea, a avut un rol crucial în conservarea limbii latine, al cărei stil clasic a fost influenÈat semnificativ de scrierile sale. Prin cariera sa publică Èi contribuÈiile intelectuale, Cicero a lăsat o moÈtenire care continuă să rezoneze în zilele noastre.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Cicero Èi politica romană</h2> 
<p>Marcus Tullius Cicero a fost o figură esenÈială în peisajul politic roman, având o influenÈă considerabilă asupra guvernării Republicii Romane. Născut în anul 106 î.Hr., Cicero a reuÈit să îÈi îndeplinească aspiraÈiile politice, devenind consul în anul 63 î.Hr. Această funcÈie de vârf i-a oferit oportunitatea de a influenÈa decizii importante Èi de a avea un rol proeminent în a apăra valorile republicane. În activitatea sa politică, Cicero a promovat ideea de justiÈie, considerând-o un pilon fundamental al unei societăÈi sănătoase.</p>
<p>Una dintre cele mai relevante contribuÈii ale lui Cicero la teoria politică a fost viziunea sa asupra guvernării. El susÈinea că un sistem echilibrat, care combină elemente ale monarchiei, aristocraÈiei Èi democraÈiei, este ideal pentru a asigura stabilitatea unei societăÈi. În opinia sa, fiecare formă de guvernare avea puncte forte Èi slabe, iar prin îmbinarea acestora se putea crea un sistem durabil. Cicero a afirmat:<strong> „Niciun sistem de guvernare nu este durabil fără legi corecte Èi fără voinÈa poporului.”</strong></p>

<p>În plus, Cicero s-a confruntat cu diverse ameninÈări interne Èi externe Èi a fost un susÈinător fervent al principiilor republicane. De exemplu, el a reuÈit să dezvăluie Èi să contracareze <strong>complotul lui Catilina</strong>, ceea ce a consolidat reputaÈia sa ca apărător al statului roman. Astfel, implicarea sa în politica romană exemplifică nu doar abilităÈile sale oratorice, dar Èi angajamentul său faÈă de valori esenÈiale precum libertatea Èi dreptatea. Această preocupare pentru binele comun, în contextul tumultuos al vremurilor sale, rămâne o temă centrală în opera sa politică Èi un exemplu de integritate în faÈa provocărilor. Cicero a demonstrat că puterea cuvântului poate fi un instrument nu doar de persuasiune, ci Èi de apărare a idealurilor fundamentale ale Republicii.</p>
 
<h2 class="wp-block-heading">Opera lui Cicero: înÈelepciune Èi retorică</h2> 

<p>Cicero, una dintre cele mai influente figuri ale Romei antice, a lăsat în urmă o moÈtenire literară ce continuă să inspire studii în domeniul retoricii Èi filozofiei. Operele sale majore, cum ar fi <strong>&#8216;De Oratore&#8217;, &#8216;Pro Milone&#8217; Èi &#8216;De re publica&#8217;,</strong> reflectă o combinaÈie remarcabilă de înÈelepciune Èi măiestrie retorică. &#8216;De Oratore&#8217;, poate cea mai notabilă lucrare a sa, explorează arta discursului Èi oferă principiile fundamentale ale retoricii, discutând despre diversitatea tehnicilor pe care un orator ar trebui să le stăpânească. Cicero subliniază importanÈa studierii retoricii nu doar ca o tehnică de persuasiune, ci ca un instrument vital pentru argumentarea corectă Èi justă.</p>

<p>Un alt exemplu emblematic, &#8216;Pro Milone&#8217;, reflectă abilităÈile sale de a construi un discurs convingător în apărarea lui Milo, acuzat de crimă. Stilul său retoric, marcat de utilizarea eficientă a <strong>ethosului, pathosului Èi logosului</strong>, este evident în modul în care Cicero îÈi construieÈte argumentele. Prin exemple concrete Èi apeluri emoÈionale, el reuÈeÈte să influenÈeze percepÈia audiÈiei, demonstrându-Èi nu doar talentul de orator, ci Èi viziunea contemporană asupra moralităÈii Èi justiÈiei.</p>
 
<p>În &#8216;De re publica&#8217;, Cicero abordează concepte poliorale, îmbinând filozofia cu retorica, oferind o viziune contemplativă asupra guvernării Èi justiÈiei. Această lucrare reprezintă o declaraÈie profundă asupra valorilor democratice Èi a responsabilităÈii civice. Citatele din aceste lucrări sunt adesea studiate pentru profunzimea Èi relevanÈa lor, căutând să ofere cititorului o înÈelegere mai profundă a gândirii sale.</p> 
<div id="attachment_58806" style="width: 485px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/02/Cicero.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-58806" class=" wp-image-58806" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/02/Cicero.jpg" alt="" width="475" height="475" /></a><p id="caption-attachment-58806" class="wp-caption-text">Cicero (via pinterest)</p></div> 
 
<h2 class="wp-block-heading">Temele principale în opera lui Cicero</h2> 
<p>Opera lui Cicero este profund marcată de teme fundamentale care reflectă nu numai gândirea sa filozofică, dar Èi realităÈile socio-politice ale vremii. Unul dintre cele mai proeminente subiecte abordate de Cicero este justiÈia, care este văzută ca o virtute esenÈială pentru menÈinerea ordinii sociale. În scrierile sale, el discută despre importanÈa dreptăÈii Èi despre responsabilitatea cetăÈenilor de a promova un sistem just, subliniind că o societate prosperă nu poate exista fără respectarea legii Èi a normelor morale.</p>
<p>Pe lângă justiÈie, Cicero explorează natura umană, punând accent pe capabilitatea omului de a raÈiona Èi de a face alegeri morale. Acest concept este crucial pentru înÈelegerea viziunii sale asupra virtutii. Cicero considera că virtutea trebuie să fie cultivată, iar raÈiunea este instrumentul prin care oamenii pot distinge binele de rău. Citatul său <strong>„Niciun bine nu este mai important ca virtutea”</strong> evidenÈiază convingerea sa profundă că integritatea morală este esenÈială pentru fericirea individuală Èi colectivă.</p>
<p>În contextul turbulent al Romei antice, operele lui Cicero devin relevante Èi pentru înÈelegerea provocărilor politice ale epocii sale. De exemplu, el abordează conexiunea dintre moralitate Èi conducere, argumentând că liderii trebuie să fie modele de virtute pentru a inspira aceleaÈi valori în rândul cetăÈenilor. Această integrare a temelor de justiÈie, moralitate Èi virtute nu doar că reflectă preocupările sale filozofice, dar oferă Èi un cadru important pentru analiza critică a injustiÈiilor sociale Èi politice din trecut Èi, potenÈial, din prezent.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Cicero Èi filosofia: influenÈe Èi idei</h2> 

<p>Cicero, unul dintre cei mai străluciÈi oratori Èi filosofi ai Romei antice, a reuÈit să integreze în gândirea sa idei provenite din diverse Ècoli filozofice, printre care <strong>stoicismul Èi epicureismul</strong>. Această sinteză a contribuit nu doar la dezvoltarea sa personală, ci Èi la influenÈarea profundă a gândirii filozofice romane. Stoicii, prin învăÈăturile lor, promovau ideea de raÈiune Èi autocontrol, valori pe care Cicero le-a adoptat cu entuziasm, considerându-le esenÈiale în viaÈa de zi cu zi.</p>

<p>Un exemplu relevant poate fi găsit în opera sa <strong>„De Officiis”</strong>, unde Cicero abordează datoriile morala ale oamenilor, subliniind importanÈa virtutii ca fundament al acÈiunilor morale. În acest context, se face referire la ideea stoică de a trăi în conformitate cu natura Èi raÈiunea, un principiu ce a influenÈat profund gândirea romană. El afirmă: <strong>„Virtus, verus honos”,</strong> sugerând că adevărata onoare provine din virtutea caracterului.</p>

<p>Pe de altă parte, Cicero a fost, de asemenea, influenÈat de epicureism, care valorizează plăcerea Èi evitarea suferinÈei ca scop al vieÈii. DeÈi s-a distanÈat de unele extremităÈi ale acestei doctrine, el a integrat ideea unei vieÈi echilibrate, în care plăcerile de moment nu trebuie să eclipseze responsabilitatea morală. În <strong>„De Natura Deorum”</strong>, Cicero discută ideea că zeii nu acÈionează arbitrar, ci au un rol în ordinea naturală a universului, reflectând o influenÈă epicureică asupra conceputului său about divinitate Èi moralitate.</p>
<p>Astfel, gândirea lui Cicero reprezintă o fuziune a principiilor stoice Èi epicureene, evidenÈiind complexitatea viziunii sale asupra existenÈei umane. Această combinaÈie nu doar că a îmbogăÈit filozofia romană, dar a avut Èi un impact semnificativ asupra gândirii filozofice europene ulterioare, oferind un model durabil de reflecÈie etică Èi morală.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Exilul Èi revenirea lui Cicero</h2> 
<p>Exilul lui Cicero a fost rezultatul unor conflicte politice intense Èi al rivalităÈilor personale care au marcat perioada tumultuoasă a Romei antice. În anul 58 î.Hr., Cicero s-a văzut obligat să părăsească Roma, îndepărtarea sa fiind determinată de Legea lui Clodius. Această lege a fost adusă în faÈa Senatului cu scopul de a-l elimina pe Cicero din arealul politic, datorită implicării sale active în condamnarea unor cetăÈeni romani, cum ar fi Catilina. Timpul său de exil a fost marcat de o profundă tristete, dar Èi de o intensificare a gândirii sale filosofice. În această perioadă, Cicero a început să reflecteze asupra idealurilor republicii romane Èi asupra valorilor morale ale societăÈii, care păreau să fie în declin.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>După o perioadă de aproximativ 16 luni, Cicero a fost reintegrat în viaÈa politică romană, întoarcerea sa având loc în anul 57 î.Hr. Acest moment a fost întâmpinat cu mare entuziasm de susÈinătorii săi, iar revenirea lui a fost percepută ca un triumf personal dar Èi un semnal de reîntoarcere a stabilităÈii în politică. Cicero a scris despre aceste experienÈe în numeroase epistole, descriind emoÈiile sale, dar Èi temerile legate de viitorul Romei.<strong> „Când am părăsit Roma, am lăsat în urmă nu doar un oraÈ, ci o parte din mine”</strong>, reflecta Cicero, subliniind profunditatea legăturilor sale cu oraÈul. Aceasta experienÈă de exil, dar Èi întoarcerea sa, i-au îmbogăÈit operele ulterioare, făcându-le mai accesibile Èi mai relevante, oferind în acelaÈi timp o introspecÈie asupra conceptelor de putere, justiÈie Èi fidelitate faÈă de idealurile republicii.</p>
 
<h2 class="wp-block-heading">Moartea lui Cicero</h2> 

<p><strong>Asasinarea lui Cicero</strong> în 43 î.Hr. reprezintă un moment crucial în istoria Romei, un eveniment marcat de conflicte politice intense Èi schimbări de putere dramatice. Cicero, un orator venerat Èi stateman influent, a fost un susÈinător fervent al Republicii romane, dar, în climatul tumultuos al sfârÈitului secolului I î.Hr., viziunea sa asupra politicii a fost considerată una învechită. După asasinarea dictatorului Iulius Cezar, Cicero a încercat să se reafirme ca o figură de autoritate, dar a devenit rapid o Èintă în contextul rivalităÈilor dintre liderii republicani Èi cei care doreau să instituie o formă accelerată de conducere autocratică.</p>
<p>Moartea lui Cicero a fost rezultatul direct al acestei tensiuni politice. A fost subiectul unui ordin de execuÈie emis de Marc Antoniu, care, împreună cu alÈi lideri, considera că Cicero reprezenta o ameninÈare pentru noua ordine politică. Asasinarea sa, desfăÈurată la vila sa din Formia, a fost brutală Èi premeditată, marcând o tranziÈie către o politică care nu mai tolera dissentul. Cicero a fost ucis de soldaÈi care i-au tăiat capul Èi l-au expus pe forumul din Roma, un act menit să servească drept avertisment pentru opozanÈi.</p><p>Impactul morÈii sale a fost profund resimÈit în întreaga societate romană. Contemporanii săi au reacÈionat cu indignare Èi durere, recunoscându-i contribuÈiile la dezvoltarea oratoriei Èi a filozofiei politice. Cuvintele sale au rămas unul dintre cele mai puternice simboluri ale integrităÈii Èi ale contestării autorităÈii nelegitime. Moartea lui Cicero nu a reprezentat doar sfârÈitul unei vieÈi remarcabile, ci Èi marcarea unui moment de cotitură în istoria Romei, care a condus la consolidarea puterii monarhice prin urmare, setând un precedent pentru viitorul politic al imperiului. Aceasta a subliniat importanÈa sa ca un simbol al libertăÈii Èi al luptelor democratice din acea perioadă tumultoasă.</p> 
<p style="text-align: center;"><strong>DeÈi nu există filme dedicate exclusiv vieÈii lui Marcus Tullius Cicero, acesta a fost portretizat în diverse producÈii cinematografice Èi de televiziune care abordează perioada Romei antice. Iată câteva exemple notabile:</strong></p> 
<ol style="text-align: center;"> 
<li> 
<p><strong>&#8222;Julius Caesar&#8221; (1953): În această adaptare a piesei lui Shakespeare, actorul britanic Alan Napier îl interpretează pe Cicero. Filmul se concentrează pe evenimentele din jurul asasinării lui Iulius Cezar.</strong></p> 
</li> 
<li> 
<p><strong>&#8222;Cleopatra&#8221; (1963): Michael Hordern îl portretizează pe Cicero în această epopee istorică ce urmăreÈte viaÈa reginei Cleopatra Èi relaÈiile sale cu liderii romani.</strong></p> 
</li> 
<li> 
<p><strong>&#8222;Julius Caesar&#8221; (1970): André Morell îl interpretează pe Cicero în această altă adaptare cinematografică a piesei lui Shakespeare.</strong></p> 
</li> 
<li> 
<p><strong>Serialul &#8222;Rome&#8221; (2005–2007): David Bamber îl joacă pe Cicero în această producÈie HBO, oferind o perspectivă detaliată asupra vieÈii politice Èi sociale din Roma antică.</strong></p> 
</li> 
</ol> 
<p style="text-align: center;"><strong>De asemenea, Cicero apare ca personaj în diverse opere literare Èi dramatice, precum &#8222;Catiline His Conspiracy&#8221; de Ben Jonson Èi &#8222;Julius Caesar&#8221; de William Shakespeare.</strong></p> 
<p style="text-align: center;"><strong>În plus, în 2017, a fost lansat un pilot de dramă audio intitulat &#8222;Cicero&#8221;, produs de Big Finish Productions, cu Samuel Barnett în rolul principal.</strong></p> 
<h2 class="wp-block-heading">Posteritatea lui Cicero</h2> 
<p>Cicero rămâne una dintre cele mai influente figuri ale istoriei romane, iar moÈtenirea sa culturală Èi intelectuală continuă să fie extrem de relevantă astăzi. Ideile Èi lucrările sale au avut un impact profund asupra gânditorilor, filosofilor Èi liderilor politici de-a lungul secolelor. De la RenaÈtere până în epoca modernă, Cicero a fost studiat Èi admirat pentru contribuÈiile sale în domeniul retoricii, dreptului Èi filosofiei. Un exemplu relevant este aprecierea lui Descartes, care a recunoscut influenÈa lui Cicero asupra gândirii moderne.</p>
<p>Lucrarea sa, &#8222;De Oratore&#8221;, a definit standardele retoricii Èi a servit ca base pentru <a href="https://bel-esprit.ro/omul-poate-deveni-om-numai-prin-educatie/">educaÈia</a> formală a oratorilor Èi avocaÈilor timp de multe secole. Cicero a explorat conceptul de virtute, bunăstare Èi responsabilitate în guvernare, ceea ce a influenÈat profund gândirea politică. De exemplu, un alt citat celebru din opera sa, &#8222;Republica&#8221;, subliniază necesitatea unei societăÈi bine ordonate, un principiu care continuă să fie dezbătut în filosofia politică contemporană.</p>
<p>Fie că este vorba despre <strong>Augustin, Machiavelli, Locke, Voltaire sau Jefferson</strong>, toÈi au găsit în gândirea lui <strong>o sursă de inspiraÈie pentru construirea unei lumi mai drepte Èi mai raÈionale</strong>.</p>
<p>Primul care a simÈit impactul lui Cicero a fost <strong>Sfântul Augustin</strong>, unul dintre părinÈii creÈtinismului. În tinereÈe, Augustin a citit <em>Hortensius</em>, un dialog pierdut al lui Cicero, iar această lectură i-a schimbat viaÈa. Dacă nu ar fi fost Cicero, poate că Augustin nu ar fi urmat niciodată calea filozofiei Èi a teologiei, iar gândirea creÈtină ar fi fost cu totul alta.</p>
<p>Secole mai târziu, în plină RenaÈtere, un alt gânditor îi studia atent operele: <strong>Niccolò Machiavelli</strong>. <em>Discursuri asupra primei decade a lui Titus Livius</em> este inspirată din ideile lui Cicero despre <strong>republică Èi echilibrul dintre putere Èi moralitate</strong>. Dar spre deosebire de idealismul lui Cicero, Machiavelli a decis să privească lumea aÈa cum este, nu cum ar trebui să fie. TotuÈi, a preluat de la el ideea că <strong>o republică puternică trebuie să fie guvernată de legi, nu de voinÈa unui singur om</strong>.</p>
<p>Între timp, în FranÈa, <strong>Montaigne</strong> îÈi contura eseurile, inspirându-se din umanismul ciceronian. „Dacă ai o grădină Èi o bibliotecă, ai tot ce îÈi trebuie”, spunea Cicero, iar Montaigne credea acelaÈi lucru: că adevărata putere nu stă în arme, ci în <strong>cunoaÈtere Èi reflecÈie</strong>.</p>
<p>Când Iluminismul a început să lumineze Europa, <strong>John Locke</strong> Èi <strong>Voltaire</strong> au preluat torÈa lui Cicero, ridicând-o deasupra întunericului dictaturilor. Locke s-a inspirat din teoriile sale despre <strong>drepturile naturale ale omului</strong>, în timp ce Voltaire a dus mai departe ideea că <strong>raÈiunea Èi libertatea sunt esenÈiale pentru o societate dreaptă</strong>.</p>
<p>Dar poate cea mai surprinzătoare influenÈă a lui Cicero s-a văzut în America. <strong>Thomas Jefferson</strong>, unul dintre părinÈii fondatori ai Statelor Unite, îi avea cărÈile pe biroul său Èi spunea că <strong>fără principiile lui Cicero, libertatea nu ar putea exista</strong>. <strong>„Cicero este cea mai mare autoritate asupra dreptului natural Èi civil.”</strong> , spunea Jefferson.</p>
 
<p>În plus, ideile lui Cicero despre drepturile naturale Èi justiÈia au fost fundamentale pentru dezvoltarea teoriei dreptului modern. Gânditori precum <strong>John Locke Èi Thomas Jefferson</strong> au adoptat conceptele sale, evidenÈiind influenÈa sa asupra formării principiilor democratice. Lucrările lui Cicero nu sunt doar studiate în academii, ci Èi citite de publicul larg, dovadă a relevanÈei acestuia în societatea actuală.</p> 
<h3 style="text-align: center;"><em><strong>Dacă vrei să elimini zgârcenia, trebuie mai întâi să elimini pe mama ei, luxul.</strong></em></h3> 
 
<p>Gândirea lui Cicero rămâne relevantă Èi în contemporaneitate, în special în domeniul discursului politic Èi filozofic. Filozofia sa, centrată pe valori precum dreptatea, moralitatea Èi binele comun, are o importanÈă deosebită în dezbaterile actuale privind etica Èi responsabilitatea. Un aspect esenÈial al operelor sale este insistenÈa pe faptul că liderii trebuie să acÈioneze cu integritate Èi să îÈi asume responsabilitatea faÈă de cetăÈeni. Astfel, Cicero anticipează nevoia unei conduceri fundamentate pe principii solide, un mesaj care rezonează puternic în societăÈile moderne care caută transparenÈa în guvernare.</p> 
<h3 style="text-align: center;"><em><strong>Oamenii condamnă ceea ce nu înţeleg.</strong></em></h3> 
<p>De asemenea, retorica lui Cicero, care se basa pe argumente logice Èi apeluri emoÈionale, este o resursă valoroasă pentru oratorii contemporani. El spunea: „Nimic nu este mai important decât onoarea; fără onoare, nu putem exista”. Această afirmaÈie subliniază nu doar valoarea onoarei în viaÈa publică, ci Èi importanÈa discuÈiilor bazate pe respect Èi empatie. Această viziune asupra comunicării nu a fost niciodată mai necesară decât în zilele noastre, în care polarizarea opiniilor Èi conflictele ideologice sunt din ce în ce mai frecvente.</p> 
<h3 style="text-align: center;"><em><strong>Uneori, duşmanii înverşunaţi aduc servicii mai mari decât prietenii care par dragi; aceia spun adesea adevărul, aceştia niciodată.</strong></em></h3> 
<p><!--more--></p> 
<p><blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="vH8CmiUu8R"><a href="https://bel-esprit.ro/idele-lui-martie-si-tradarea-lui-iulius-cezar/">Idele lui Martie Èi trădarea lui Iulius Cezar</a></blockquote><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;Idele lui Martie Èi trădarea lui Iulius Cezar&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/idele-lui-martie-si-tradarea-lui-iulius-cezar/embed/#?secret=lQXhBj1A11#?secret=vH8CmiUu8R" data-secret="vH8CmiUu8R" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;&#111;&#110;&#099;&#117;&#114;s&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>