<p><em> <strong> Bad Romance</strong></em><strong> în straie originale<em> &#8211; </em></strong><em>Romeo şi Julieta</em></p>
<p>De la teatru se iese pe gânduri, aÈa se întâmplă Èi în cazul în care mai zăboveÈti printre ultimii <a href="https://www.facebook.com/TNB.Ro/videos/vb.121068617934733/2085652218151805/?type=2&;theater">spectatori</a> care părăsesc sala<a href="http://www.tnb.ro/ro/teatrul/sala-studio"> Studio</a> a <a href="http://www.tnb.ro/ro">Teatrului NaÈional din BucureÈti</a>, după reprezentaÈia<a href="http://www.tnb.ro/ro/romeo-si-julieta-"><strong>Romeo Èi Julieta</strong></a><strong>.</strong> Te simÈi năpădit de întrebări, dar poÈi fi cuprins Èi de uimire Èi de admiraÈie, în acelaÈi timp, Ètiind bine că teatrul lui Shakespeare are, în esenÈă, un caracter spiritual, el aduce lumea non-concretă în lumea formelor Èi a întâmplărilor obiÈbuite, vizibile. Piesele marelui Will nu vulgarizează spiritualitatea, pentru ca omul de rând să se poată recunoaÈte mai uÈor Èi nici nu respinge murdăria, urâÈenia, absurditatea, ridicolul existenÈei. Opera lui Shakespeare se adresează cititorului mai pretenţios, a cărui imaginaţie funcţionează pe paliere distincte ale reprezentării semnificaţiilor. Legătura dintre toate nivele inserate în text pare a fi iubirea, cu efectul ei iniţiatic şi transformator de personalitate. Astfel, a fi îndrăgostit înseamnă a fi vrăjit, transferat în spaţii paralele. Shakespeare este ca o <em>Biblie</em>, el îşi creează propriile sale mituri. „Romeo şi Julieta”, probabil cea mai cunoscută poveste de dragoste din istoria lumii – scrisă în 1594 – este o tragedie în cinci acte, care are la bază o întâmplare reală, petrecută în secolul al XIV-lea. Jucată pentru prima dată în 1595, piesa a devenit imediat foarte populară în rândul publicului londonez. Prima versiune tipărită, datată 1597, are scris pe pagina de titlu comentariul <em>„ a fost jucată des şi aplaudată mult…”.</em> Vreme de patru secole, popularitatea tragediei nu a pălit deloc.</p>
<p>Orice mouă montare echivalează cu o nouă reflectare a textului în oglinda scenei. Reuşita demersului artistic pentru recenta reprezentaÈie teatrală a presupus o prealabilă incursiune în universul autorului, care i-a furnizat viziunii regizorale solide repere, incitante sugestii, dar Èi un racord cu lumea actuală, un apel la spiritul vremii. Clasica Èi tulburătoarea poveste de dragoste, drapată în dramă familială, devine, acum, (Èi) o interesantă dezbatere despre identitatea de gen (în acord cu <em>Zeitgeistul)</em><em>.</em> AÈa se-ntâmplă Èi în cazul acestui spectacol în care profunzimea Èi precizia observaÈiei se vor regăsi în ideile izvorâte din text. Sedimentate sub rocile a patru secole de istorie – prejudecăÈile sociale, invidia, lăcomia Èi ura – sunt „recondiÈionate” într-o haină nouă de ingeniosul regizor Yuri Kordonsky, care abordează textul shakespearian într-un spectacol ce reuneşte tineri actori ai Teatrului NaÈional din BucureÈti alături de mari maeÈtri ai scenei româneşti (Răzvan Vasilescu de la Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra), într-un veritabil „<em>blockbuster</em>” teatral. Actuala echipă artistică a ales să păstreze limba shakespeariană, rămânând fidelă creaÈiei originare, dar a exploatat senzorialul, oferind o montare viscerală, plină de cutezanÈă. Îndrăzneala lecturii regizorale dă mâna cu cea a jocului de pe scenă, realizate de o trupă de actori tineri Èi talentaÈi Èi cu măiestria întregii echipei artistice (scenografie, decor, costume Èi coregrafie). Regizorul Yuri Kordonsky Èi selecta distribuÈie, împreună cu scenografii DragoÈ Buhagiar, Ioana Smara Popescu Èi coregraful Florin Fieroiu, deschid o excelentă perspectivă modernă asupra tragediei <em><strong>Romeo Èi Julieta</strong></em>, lăsând viaÈa Èi energia debordantă a tinereÈii să-Èi afle nestingherit drumul spre inima spectatorilor de orice vârstă. AÈa se face că piaÈa publică din Verona devine &#8211; pe scena tip arenă &#8211; o imensă zonă postindustrială cu multiple funcÈionalităÈi (club, loc de petrecere, spaÈiu pentru încăierări, ospiciu) în care erotismul se revarsă din preaplinul piesei marelui Bard. Montarea este vizibil marcată de postmodernism, când, practic, „cei trei S” (sânge, sex, senzaÈional) vor umple tot spaÈiul teatral. Alura de <em>underground</em> modern este sporită Èi de ecleraj, menit să potenÈeze ambiguitatea. Excesul fiziologic relevă absurdul unei societăÈi decadente, iar trupa de actori, bine antrenaÈi de coregraful Florin Fieroiu, devine convingătoare în redarea vieţii desfrânate.</p>
<p>Scurtele pasaje de „teatru în teatru” sunt marcate de Lorenzo, costumat într-o lejeră Èinută din care doar <em>joggingul</em> ar putea rezona cu gluga rasei călugărului/părintelui, care devine &#8211; aici &#8211; Èi un fel de <em>Master of Ceremonies. El marchează (în introducere) pe imensul perete din fundal, cu spray-ul, iniÈialele familiilor rivale: M.(</em>Montague)<em> Èi C (capulet); la fel va proceda Èi atunci când îi va introduce pe junii înamoraÈi (R</em>â¡<em>J</em>). Popularitatea acestui personaj-cheie este sporită Èi de distribuirea charismaticului Răzvan Vasilescu, fascinant când rosteÈte tropii shakespearieni cu spatele la pubic. Personajul său urmăreşte să redea, prin descrieri concise (prepară poÈiuni la cuptorul cu microunde, îl acoperă pe Romeo cu hârtii la finele unei încăierări), acuitatea de exprimare a sentimentelor şi a impulsurilor. Jocul actorului vădeÈte multă seriozitate, în toate situaÈiile, presărând ambiguitate, dar ironizează fin Èi viaÈa modernă (în prezentarea Julietei: „Uite-o că vine” se lasă depăÈit de eroina ÈâÈnită „pe repede-înainte”). Marius Manole, Lari Giorgescu, Rodica Ionescu, Eduard Adam, Cosmina Olăroiu fac să vibreze spaÈiul scenic în care sunetele, luminile Èi afetaminele ne amintesc de contrastul dintre falsa armonie comunitară Èi turnura pe care o ia povestea atunci când amărăciunea Èi neîncrederea înlocuiesc solidaritatea. MiÈcările lor sunt puternice urmărind conexiunile sincopate cu fundalul sonor. Această masă vie de spirite colcăitoare ilustrează gândurile despre dragoste Èi ură. Lumea lor ilustrează o lume meschină, alcătuită din figuri lipsite de fond, active în beznă Èi placide în lumină. AÈa cum Shakespeare, la vremea sa, satiriza idealizarea petrarchistă a iubirii, tot aÈa face Èi Yuri Kordonsky, atunci când exprimă contrastul violent dintre excesele lumii contemporane Èi ipocrizia celor care le practică. Din oferta generoasă a găselniţelor „prizelor directe” se detaşează obsesia <em>selfie</em>-urilor, excesul de efecte de la ritualul de înmormânare (fotografiile Èi jucăriile fetei, baloane inscripÈionate cu numele Julietei (prescurtat „Juli”), marea de lumânări Èi nelipsita formulă <em>R.I.P</em>.).</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Directorul de scenă a mai descoperit în paginile piesei sursa unui motiv de mare actualitate: <a href="https://www.youtube.com/watch?v=qrO4YZeyl0I"><strong>Bad Romance</strong></a><em>, </em>menit să rezonenze cu supratema urii din piesă. Personajele se asemănă în mod izbitor cu cele din videoclipul vedetei pop, acolo unde regizorul a întrevăzut o <em>Lady Gaga</em>, învinovâÈindu-Èi iubitul de crimă („<em>Cause you&#8217;re a criminal</em>”), dar Èi femei de tipul Lady Capulet, care-Èi manipulau soÈii ca pe niÈte marionete Èi-Èi tratau fiicele precum niÈte maÈtere geloase pe tinereÈea Èi frumuseÈea copilelor. AÈadar actuala montare se constituie Èi într-o usturător-ironică frescă a moravurilor din „lumea bună”. Costumele realizate de Dragoş Buhagiar Èi Ioana Smara Popescu au adresat o provocare sensibilităţii moderne, adăugând şi un paracomentariu imagistic percutant: Lord Capulet, în interpretarea lui Ioan Andrei Ionescu, este o furtună de energie chiar Èi pe tocuri (!), încorsetat în piele neagră. Lady Capulet/<a href="http://www.tnb.ro/ro/costina-cheyrouze">Costina Cheyrouze</a> exemplifică din plin ilustraÈia sonoră: „<em>Walk-walk fashion baby</em>” Èi se dovedeÈte abilă în a-l manipula pe inertul Paris/<a href="http://www.tnb.ro/ro/emilian-marnea">Emilian Mârnea</a> (aici, cuceritor de adorabil sub masca placidităţii nedisimulate)<em>.</em> Cuplul rival e construit pe un contrast de cantitate, frizând ridicolul: planturoasa Lady Montague/ Victoria Dicu îi subminează mereu autoritatea fragilă a firavului Lordului Montague/MihăiÈă Calotă.</p>
<p>Fără să recurgă la emoÈii facile, Yuri Kordonsky ne-ntinde „mărul otrăvit”- îi place să amestece Èi să încurce graniÈele: identităÈile sunt neclare, iar confuzia domneÈte. În actualitatea tulbure a secolului al XXI-lea, când rolurile sunt total încurcate între sexe, directorul de scenă răstoarnă obiceiurile din vremea Bardului Will, când rolurile feminine erau interpretate de bărbaÈi, Èi ne arată cum, astăzi, pare a fi tot mai dificil de trasat o frontieră clară între rostul Èi statutul bărbatului Èi al femeii. Astfel, energica Èi spirituala actriÈă Florentina Èilea devine un aprig Tybalt, iar Ada GaleÈ bulversează spectatorii cu francheÈea ironic-dominatoare a unei Hero &#8211; „<em>bitch crazy</em>” tivite pe tiparul blajinei doici. Regizorul se amuză, în acest fel, pe seama normelor Èi a convenÈiilor Èi provoacă neliniÈte în sufletul Èi mintea spectatorului, mizând Èi pe inepuizabila actualitate/contemporaneitate a operei lui Shakespeare.</p>
<p>Romeo Èi Julieta, întrupaÈi de tinerii IonuÈ Toader Èi Crina Semciuc, păstrează figurile melancolice şi comportamentele capricioase pe care Acvila Nordului le indica în piesă. Romeo, în ipostazierea tânărului IonuÈ Toader, păÈeÈte corect pe calea transfigurării din inocent în entuziast suporter al iubirii amestecate cu ură. De o rafinată subtilitate emoÈională se dovedeÈte actul trecerii sale de la adolescenÈă spre maturizare, când Lorenzo Èi Hero practic îl tăvălesc prin scena plină de băltoace, ca într-un veritabil rit de trecere (bretelele marchează abandonarea „hamurilor” de copil mic). De la rostirea aproape „în alb”, în primele acte, tânărul actor ajunge la frazarea corectă, iar glasul devine puternic Èi privirea ageră &#8211; date care-l vor ajuta pe IonuÈ Toader să îi confere un contur adecvat personajului.</p>
<p>La rândul său, Julieta întruchipată de gracila Crina Semciuc, emană în permanenÈă un amestec de bucurie tristă şi de tristeţe veselă. Regizorul a adresat o provocare sensibilităţii moderne, adăugându-i acea complicaÈie sentimentală din relaÈia cu Hero.Viziunea regizorală rezumă rapid delirul nevrotic provocat de iubire, fără să-i dea răgaz măreţiei. Descătuşarea „de stare” apare, în cazul ambilor eroi, abia în final, când este resimţită deplinătatea eforului lor <em>cathartic</em>. Mereu prezentă în spaÈiul scenic, mlaÈtina/balta reprezintă noroiul vâscos al inconÈtientului barbar, în care regresează tinerii. Cei doi eroi, care se jucaseră cu baloanele de heliu la petrecere, abandonează lumea scufundându-se, la propriu, într-o baie de ură, încercând să mai salveze stropul de iubire pe care Èi-l sorbiseră reciproc de pe buze.</p>
<p>Decorul (Dragoş Buhagiar), coregrafia (Florin Fieroiu), costumele (Dragoş Buhagiar, Ioana Smara Popescu), ilustraÈia muzicală ( Yuri Kordonsky) contribuie la configurarea oniric-realistă a unei lumi pătimaÈe Èi transformă actuala montare într-un spectacol plin de sevă Èi culoare. Toate elementele componente se întrec în a face palpabilă imaginea unei lumi clocotind de pulsiuni, în care îndrăgostiÈii adevăraÈi ajung cu greu la iubire. Lumea este nebună, aÈa cum Èi dragostea devine uneori. Realitatea e condiÈionată de un binom simplu, acelaÈi din RenaÈtere până astăzi: pulsiunile instinctelor Èi echilibrul raÈiunii. Arta scenei nu poate rămâne departe de imaginea lumii pe care, după ponciful shakespearian, e numită să o oglindească. Spectacolul de la Teatrul NaÈional din BucureÈti rămâne o propunere-alternativă pentru nevoia omului de-a mai găsi o explicaÈie pentru… isteria lumii în care trăim. Povestea pare să fi fost scrisă ieri, cu un text epurat Èi percutant, lăsând spectatorul să descopere, printre hohote de râs Èi tăceri, o legendă reinventată.</p>
<p><strong> </strong></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="jsZPBzueE3U" title="Romeo si Julieta-Teaser"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=jsZPBzueE3U"><img src="https://i.ytimg.com/vi/jsZPBzueE3U/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Romeo si Julieta-Teaser"></a></amp-youtube></p>
<p> ;</p>
<p><em>Romeo Èi Julieta </em>de William Shakespeare</p>
<p>Versiunea scenică: Yuri Kordonsky</p>
<p>Traducerea: Violeta Popa</p>
<p>Regia: Yuri Kordonsky</p>
<p>Asistent de regie: Patricia Katona</p>
<p>Decorul: Dragoş Buhagiar</p>
<p>Asistent decor: Vladimir Iuganu</p>
<p>Costumele: Dragoş Buhagiar, Ioana Smara Popescu</p>
<p>Coregrafia: Florin Fieroiu</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p>DistribuÈia:</p>
<table>
<tbody>
<tr>
<td>Lord Capulet:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/ioan-andrei-ionescu"><strong>Ioan Andrei Ionescu</strong></a></td>
<td> ;</td>
<td> ;</p>
<p>Lord Montague :</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/mihai-calota"><strong>Mihai Calotă</strong></a></td>
</tr>
<tr>
<td>Lady Capulet :</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/costina-cheyrouze"><strong>Costina Cheyrouze</strong></a></td>
<td> ;</td>
<td>Lady Montague :</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/victoria-dicu"><strong>Victoria Dicu</strong></a></td>
</tr>
<tr>
<td>Julieta:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/crina-semciuc"><strong>Crina Semciuc</strong></a></td>
<td> ;</td>
<td>Romeo :</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/ionut-toader"><strong>IonuÈ Toader</strong></a></td>
</tr>
<tr>
<td>Tybalt:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/florentina-tilea"><strong>Florentina Ţilea</strong></a></td>
<td> ;</td>
<td>MercuÈio:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/marius-manole"><strong>Marius Manole</strong></a></td>
</tr>
<tr>
<td>Hero:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/ada-gales"><strong>Ada GaleÈ</strong></a></td>
<td> ;</td>
<td>Benvolio:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/lari-giorgescu"><strong>Lari Giorgescu</strong></a></td>
</tr>
<tr>
<td>Paris:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/emilian-marnea"><strong>Emilian Mârnea</strong></a></td>
<td> ;</td>
<td>Susan:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/cosmina-olariu"><strong>Cosmina Olariu</strong></a></td>
</tr>
<tr>
<td>Rosaline:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/rodica-ionescu"><strong>Rodica Ionescu</strong></a></td>
<td> ;</td>
<td>Abraham:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/eduard-adam"><strong>Eduard Adam</strong></a></td>
</tr>
<tr>
<td>Sampson:</td>
<td><a href="http://www.tnb.ro/ro/florin-calbajos"><strong>Florin Călbăjos</strong></a></td>
<td> ;</td>
<td>Lorenzo:</td>
<td><strong>Răzvan Vasilescu </strong></td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p> ;</p>
<p>Data premierei: 29 sept. 2018</p>
<p>Pauză: Nu
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;&#097;d&#097;l&#105;&#110;a.&#100;&#117;m&#105;&#116;rache&#064;y&#109;&#097;il&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Bad Romance în straie originale – Romeo şi Julieta
