<p>Din 1347 până la sfârÈitul secolului al XVII-lea, Europa a fost lovită de <strong>Moartea Neagră. </strong>Cu toate astea, arta, nu numai că a supravieÈuit, dar a Èi înflorit. Întreaga perioadă a <strong>RenaÈterii</strong> Èi a <strong>barocului</strong> în artă s-a desfăÈurat în timpul epidemiilor succesive de ciumă. Astfel că vieÈile maeÈtrilor picturii precum Michelangelo sau Rembrandt au fost puse faÈă în faÈă cu pericolul de contagiune în oraÈele lor. Dar ce a supravieÈuit peste secole, epidemia sau arta? Hans Holbein sau Tiziano au fost victime ale bolii la rândul lor.</p>
<p>Când comunităÈile umane au fost atinse de un duÈman invizibil, pictorii au încercat adesea să dea un sens distrugerii aleatorii adusă de ciumă. Interpretarea proprie a ororilor la care asistau s-a schimbat radical de-a lungul timpului, dar ceea ce a rămas constant a fost dorinÈa lor de a surprinde esenÈa unei epidemii. Prin aceste opere de artă ei au reinterpretat ciuma ca pe ceva nu atât de amorf, misterios Èi terifiant.</p>
<p>De-a lungul istoriei, artiÈtii au descris epidemiile din perspectiva profund religioasă în care trăiau. În Europa, arta care descria Moartea Neagră era iniÈial văzută ca un avertisment al pedepsei pe care ciuma o aducea păcătoÈilor Èi societăÈii. Secolele Evului Mediu târziu (XIV-XVI) au adus pictorilor un nou rol. Sarcina lor era să încurajeze empatia supravieÈuitorilor cu victimele ciumei, care erau în mod simbolic asociate imaginii martirice a lui Isus Christos. Generarea de emoÈii puternice Èi afiÈarea forÈei de a depăÈi epidemia au fost metode de protecÈie Èi de alinare a durerii societăÈilor suferinde.</p>
<h4 style="text-align: center;">Ciuma ca formă de avertisment</h4>
<p>Într-o vreme când puÈini Ètiau să citească, erau create prin artă imagini dramatice cu poveÈti convingătoare pentru a captiva oamenii Èi a-i impresiona cu imensitatea puterii lui Dumnezeu de a pedepsi nesupunerea. Moartea de ciumă era văzută nu doar ca pedeapsa lui Dumnezeu pentru răutate, dar Èi ca un semn că victima va îndura suferinÈă veÈnică.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_32766" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/ciuma.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32766" class="wp-image-32766 size-full" title="Foto: tumblr" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/ciuma.jpg" alt="Foto: tumblr" width="500" height="746" /></a><p id="caption-attachment-32766" class="wp-caption-text">Foto: tumblr</p></div>
<p>Operele de artă create în timpul epidemiilor de ciumă le reaminteau până Èi celor puternici că viaÈa este fragilă, temporară Èi provizorie. În multe tablouri care descriu ciuma se pune accent pe sosirea bruscă a morÈii. În unele tablouri apare imaginea <em>dansului macabru</em> unde fiecare personaj este încurajat prin personificarea morÈii să danseze pe propriul mormânt. Apare adesea în picturi Èi o <em>clepsidră</em> care îi avertizează pe credincioÈi că timpul de a-Èi rezolva afacerile Èi problemele sufleteÈti le este limitat, înainte ca ciuma să-i doboare fără avertisment.</p>
<h4 style="text-align: center;">Ciuma care inspiră empatie</h4>
<p>Personajele din picturi încep să se umanizeze, obligându-ne să simÈim compasiune pentru suferinÈa lor. Vedem bolnavii cărora li se acordă o grijă atât de tandră încât simÈim că Èi noi trebuie să acÈionăm pentru a le alina durerea. Un tablou are potenÈialul de a ne convinge să facem ceva de care ne temem &#8211; să avem grijă de sufletele bolnave Èi contagioase.</p>
<p>Această schimbare în arta care descrie ciuma a coincis cu o nouă înÈelegere a conceptului de sănătate publică. ToÈi membrii societăÈii merită să fie protejaÈi, nu doar cei bogaÈi care înainte fugeau din faÈa urgiei la vilele lor de la Èară. Doctorii care fugeau din oraÈ pentru propria lor siguranÈă urmau să fie pedepsiÈi.</p>
<div id="attachment_32767" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Pieter_Bruegel_cel_Batran_Triumful_mortii.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-32767" class="wp-image-32767 size-full" title="Pieter Bruegel cel Bătrân. Triumful morÈii" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Pieter_Bruegel_cel_Batran_Triumful_mortii.jpg" alt="Pieter Bruegel cel Bătrân. Triumful morÈii" width="800" height="570" /></a><p id="caption-attachment-32767" class="wp-caption-text">Pieter Bruegel cel Bătrân. Triumful morÈii</p></div>
<p>Tema empatiei a fost dezvoltată în secolele al XVII-lea Èi al XVIII-lea, odată cu alinierea mai strânsă a Bisericii Catolice la agenda sănătăÈii publice. Picturile care înfăÈiÈau ciuma au început să fie expuse în interioarele bisericilor Èi mănăstirilor. Suferinzii de ciumă erau acum asociaÈi cu martiriul lui Isus Christos. Exista riscul ca cei care aveau grijă de suferinzi să se sacrifice pe ei Èi astfel erau portretizaÈi ca niÈte sfinÈi.</p>
<p>Arta acestor secole abundă în imagini ale morÈii, cu toate acestea, este Èi plină de bucurie. Pictorii europeni ai anilor 1500 1600 au creat comori incredibile. Departe a fi disperaÈi din cauza ciumei, pentru ei arta a fost cathartică, a fost ca un fel de stimulent pentru a celebra viaÈa.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:b&#114;k&#064;ya&#104;&#111;o.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>