<p>Cea mai tânără artă a umanităÈii a &#8222;îmbătrânit&#8221; Èi ea. Anul acesta împlineÈte venerabila vârstă de 125 de ani.</p>
<p>În secolul al XIX-lea, odată ce fenomenul spiritismului a început să migreze înspre lumea spectacolului Èi a spectaculosului, s-a declanÈat o fascinaÈie profundă pentru evenimente vizuale care uimeau spectatorii prin sfidarea vechilor credinÈe. Totodată există o coincidenÈă a cronologiei evenimentelor din anii 1890, între ambiÈia lui <strong>Sigmund Freud</strong> de a descoperi metode prin care să analizeze iraÈionalul Èi descoperirea cinematografului, prin aceea că cinematograful oferea iluzii prin <em>magie</em>. <em>Olympia</em>, o femeie mecanică creată de Freud este considerată &#8222;însăÈi baza fantasmagorică a cinematografului.&#8221;</p>
<p>ApariÈia cinematografului este la fel de importantă precum electricitatea sau telegraful; toate au acreditat ideea că anumite forÈe invizibile animă lumea.</p>
<p>Primul film proiectat la sfârÈitul <strong>anului 1895</strong> a fost <strong>IeÈirea lucrătorilor de la Uzina Lumière</strong> în subsolul de la <em>Grand Café</em>, pe Boulevard Des Capucines, nr. 14 din Paris. A urmat mai cunoscutul <strong>Sosirea unui tren în gara La Ciotat</strong>.</p>
<div id="attachment_26194" style="width: 366px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/lumiere.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26194" class="wp-image-26194 size-full" title="fraÈii Lumiere" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/lumiere.jpg" alt="fraÈii Lumiere" width="356" height="480" /></a><p id="caption-attachment-26194" class="wp-caption-text">fraÈii Lumiere</p></div>
<p>Deloc întâmplător trenul este laitmotivul acestui film (astăzi i-am spune &#8222;clip&#8221;). Trenul este o metaforă, reprezintă miÈcarea. Întocmai ca iluzia miÈcării redată de film, experienÈa Èinelor de tren este un paradox: miÈcare Èi nemiÈcare în acelaÈi timp.</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="1dgLEDdFddk" title="Arrival of a Train at La Ciotat (The Lumière Brothers, 1895)"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=1dgLEDdFddk"><img src="https://i.ytimg.com/vi/1dgLEDdFddk/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Arrival of a Train at La Ciotat (The Lumière Brothers, 1895)"></a></amp-youtube></p>
<p><strong>Louis Lumière</strong> a făcut filme pentru toată lumea. Nu avea nevoie de o poveste, sau de o viziune, putea pur Èi simplu să înregistreze secvenÈe din viaÈa de zi cu zi, absolut nesemnificative &#8211; sosirea unui tren, hrănirea unui copil &#8211; Èi să se aÈtepte ca publicul să fie interesat. Nu a crezut că acest interes va avea un viitor. Dacă s-a înÈelat datorită succesului pe care l-au avut în continuare filmele proiectate în spaÈii publice, cu siguranÈă nu s-a înÈelat în ceea ce priveÈte filmul &#8222;de acasă&#8221;, acum mai popular decât niciodată.</p>
<p>CineaÈtii din această eră a pionieratului au sustras ceea ce le era de folos din circ, teatru de bâlci sau music-hall. Filmele, realizate în episoade scurte, au adaptat tehnica populară a foiletonului, reluând vechile structuri ale basmului. Astfel, cinematograful Èi-a însuÈit la începuturile sale repertoriul teatral. Èi în România, la scurt timp după istorica reprezentaÈie pariziană a cinematografului Lumière, a avut loc primul spectacol cinematografic.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong>Georges Méliès</strong> a fost un magician profesionist provenit dintr-un lung Èir de iluzioniÈti, care a adus magia în cinema. Filmele sale au darul de a ne scoate din zona de confort în cel mai încântător mod cu putinÈă. Spectatorului de astăzi îi pot părea ca venite de pe altă planetă. La sfârÈitul secolului al XIX-lea proprietarul de teatru Méliès era prezent pe scena franceză. Odată ce a devenit realizator de filme, a început să pună în scenă fantezii elaborate, surprinzând farmecul<em> féeriei</em> la care a adăugat propria marcă artistică. A contracarat limitările filmului mut lansând <em>fantezia</em> ca gen artistic, prin efecte speciale. Capodopera lui este <strong>Regatul zânelor</strong> (1903) , o operă de artă minunată cu toate detaliile stilului baroc.</p>
<div id="attachment_26226" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/melies.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26226" class="wp-image-26226 size-full" title="Scenă din Regatul zânelor 1903" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/melies.jpg" alt="Scenă din Regatul zânelor 1903" width="600" height="450" /></a><p id="caption-attachment-26226" class="wp-caption-text">Scenă din Regatul zânelor 1903</p></div>
<p><strong>André Bazin</strong>, unul dintre primii Èi cei mai influenÈi critici Èi teoreticieni ai filmului a expus în cartea sa &#8222;<strong>Ce este cinematograful?</strong>&#8221; conceptul de imagine ca formă de conservare Èi imortalizare a realităÈii efemere, ca fiind existentă în umanitate încă din cele mai vechi timpuri. Bunăoară, în Egiptul antic se puneau în sarcofagele faraonilor statuete ce îi reprezentau, tradiÈie ce a continuat peste secole până în FranÈa absolutistă a Regelui Soare &#8211; Ludovic al XIV-lea &#8211; care a cerut să i se pună în mormânt portretul.</p>
<p>Fotografia a pus capăt barocului în pictură. Timp de secole pictura a încercat să ofere oamenilor <strong>iluzia</strong>. Fotografia Èi cinematograful le-au redat <strong>realismul</strong>.</p>
<p>O definiÈie a <strong>cinematografului</strong> ar fi arta desăvârÈirii în timp a realităÈii fotografice. Sau &#8230; cinematograful începe atunci când cadrul ecranului sau apropierea aparatului Èi a microfonului servesc pentru a pune în valoare acÈiunea Èi actorul.</p>
<p style="text-align: center;"><em>“<strong>Cinematograful este un eveniment văzut prin gaura cheii</strong>”</em> – Jean Cocteau</p>
<p>Pe când literatura, teatrul, muzica, pictura sunt la fel de vechi ca Èi istoria, cinematograful este tânăr. El are meritul de a fi adăugat o dimensiune nouă pe care artele au pierdut-o încetul cu încetul de la RenaÈtere încoace: cea a publicului.</p>
<p>André Bazin considera că în primii cincizeci de ani ai săi cinematograful s-a impus ca singura artă populară, în timp ce teatrul nu atinge decât o minoritate privilegiată a culturii sau a banului. Echivalând perioadele Èi extrapolând afirmaÈiile lui Bazin, putem într-adevăr astăzi să afirmăm că <strong>125</strong> <strong>de ani de cinematograf</strong> vor conta în istoria lui cât cinci secole de literatură.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#098;&#114;&#107;&#064;yah&#111;&#111;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
125 de ani de cinema
