<p><span style="font-weight: 400;">Nu Ètiu cât adevăr conÈine povestioara pe care am auzit-o la un moment dat, dar o redau în rândurile care urmează pentru tâlcul ei implicit. Într-o vreme în care, la modă printre liceeni, era formaÈia „B.U.G. Mafia”, o doamnă profesoară de limba Èi literatura română, de la un prestigios Colegiu NaÈional din BucureÈti, exasperată de faptul că elevii nu citeau literatura canonică, impusă de programă, pentru a le atrage atenÈia acestora, preda în ritm de rap. Elevii s-au amuzat o vreme, după care au început să fie atenÈi la mesajul transmis Èi au răspuns în consecinÈă. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Ce se poate înÈelege de aici? În primul rând, ceva adevăruri evidente, astăzi, cu atât mai dureros resimÈite ca eÈecuri ale situaÈiei neclare în care se găseÈte învăÈământul românesc. În general, elevii nu citesc literatura impusă prin programă, iar dacă o fac, probabil, se întâmplă din cauza unor presiuni penibile care nici nu merită aduse în discuÈie. Dialogul profesor-elev este vulnerabil, cât timp actul educaÈional este fie centrat pe profesor (mai mult pentru a câÈtiga o autoritate care nu mai are demnitatea prestaÈiei de odinioară), fie pe elev (nu în sensul dorit, de implicare a acestuia în actul educaÈional, ci mai mult, în stil românesc, să îl lăsăm să-Èi exprime „opinia” cu aplauze timide, de teama unor reclamaÈii); acestea devin aproximări teoretice de vagă politică educaÈională, niciodată pusă în practică în mod responsabil. În al doilea rând, ceea ce se poate spune este că reuÈita unei comunicări autentice între profesori Èi elevi Èine, până la urmă, de harul profesorului, de ingeniozitatea sa, de perseverenÈa sa (poate Èi idealistă), de crezul personal care priveÈte orice altceva decât atingerea unor obiective practice sau a unor statistici privitoare la rezultatele concursurilor ori examenelor de sfârÈit de ciclu Ècolar. Orice profesor va fi Èinut minte pentru orice altceva decât participarea acestuia în reuÈita unui examen, nu că nu ar fi importantă Èi aceasta. Dar a fi profesor de limba Èi literatura română înseamnă a fi „îndrumător de lectură”, „Èlefuitor de sensibilitate”, de cele mai multe ori.</span></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-712" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/Raluca-e1560145030832.jpeg" alt="" width="600" height="900"></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Faptul că doamna profesoară în vârstă a înÈeles că elevii au nevoie doar de un alt cod de comunicare în predare mă face să cred că reuÈita noastră, ca profesori, înseamnă transgresarea limitelor impuse birocratic, social sau chiar politic de societate. Elevii români, adolescenÈii în special, sunt la fel cum au fost părinÈii Èi bunicii lor: dornici de cunoaÈtere, sensibili Èi rebeli deopotrivă, încântaÈi să descopere atât în viaÈă, cât Èi în artă, ceea ce e profund Èi important. A generaliza nostalgic nu aduce nimic bun niciunei părÈi. </span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><span style="font-weight: 400;">Sunt profesoară de limba Èi literatura română din 2000. Îmi amintesc faptul că Facultatea de Litere a însemnat pentru mine nu atât informaÈie (în nici un caz nu înveÈi să fii profesor urmând o facultate specializată!), cât mai ales întâlniri formatoare. Cu oameni: profesori sau colegi. Èi asta a contat atât de mult, încât mi-am dorit ca meseria mea să fie mai presus de toate sub semnul binecuvântat al întâlnirilor formatoare, revelatorii. În prima oră, tremurând, cu un catalog care mi se părea mai mare decât mine, am intrat la clasa a cincea Èi le-am spus elevilor aÈa: „Vă rog să mă ajutaÈi să fiu profesoară! Nu Ètiu nimic…” Atât de încântaÈi au fost de sinceritatea mea, încât au devenit implicaÈi cu totul: de la sfaturi practice (să scriu cu creta pe tablă, să Èterg cu buretele, să stau la catedră Èi să strig catalogul), până la implicarea entuziastă în descoperirea materiei, dar Èi a vieÈii. Azi, după aproape douăzeci de ani de la terminarea facultăÈii, pot spune că nu i-am putut convinge pe elevii mei că literatura este importantă decât în momentul în care nu le-am impus nimic, dar le-am făcut poftă. Exact aÈa: poftă să citească. Le-am vorbit sincer, cu toată dragostea mea de literatură. Îmi spun deseori asta: „Vă străluceÈte faÈa când vorbiÈi despre poezie.” „Oare cine e Matei ViÈniec sau Ionesco sau John Fowles, dacă doamna profesoară e atât de încântată de ceea ce scriu ei?” Nu mulÈi, dar câÈiva speciali ajung să citească constant. Èi pentru mine asta este important: ca un număr mic de elevi să descopere alături de mine Èi împreună cu mine adevăruri insidioase, dar cu veritabile consecinÈe formatoare. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">E o iluzie să credem că într-o societate grăbită, superficială, care riscă să sucombe din cauza agresivităÈii tehnologiei sau a vizualului, lectura serioasă, sistematică mai poate fi un deziderat plauzibil. De cele mai multe ori, (ne) fragmentăm, înÈelegem prin cioburi, oglinda cunoaÈterii s-a spart demult. În cazul acesta, e bine să ne resemnăm, dar să nu abandonăm cu totul lupta. Se poate lucra pe fragmente de text. Èi mai bine, se poate încerca interdisciplinaritatea. Putem face apel la alte arte (artele vizuale, pictura, sculptura, filmul, dansul) pentru a iniÈia un dialog despre literatură. Èi elevii sunt sensibili la acest aspect. Dar acest lucru înseamnă ca profesorul să fie, cumva, un rebel, să se îndepărteze de convenÈiile alienante pe care le impun programa Ècolară Èi ingerinÈele examenelor. Cred că cinematografia m-a ajutat cel mai mult (vorbesc de filme de artă) în a porni un dialog autentic cu adolescenÈii despre teme serioase, universal valabile: toleranÈa, banul care degradează conÈtiinÈa, iubirea, războiul, nebunia, moartea. În cazul acesta, opere literare mai greu digerabile, ca „Ion” sau „Moara cu noroc” sau „În vreme de război” au devenit mult mai interesante. </span></p>
<p><span style="font-weight: 400;">Revenind la doamna excentrică pe care am amintit-o la începutul confesiunii mele, pot spune că niciodată nu poÈi face compromisuri dacă eÈti un profesor de vocaÈie. Dar dacă eÈti atent la ceea ce elevii au nevoie (Èi ei nu Ètiu cât de profundă Èi impetuoasă poate fi această nevoie de dialog, de cunoaÈtere Èi de emoÈie), categoric, vei găsi modalităÈile (mai mult sau mai puÈin ortodoxe) de a-i ajuta să (se) descopere. Iar cine nu recunoaÈte că uneori învăÈăm mai mult noi, ca adulÈi, de la ei, copii încă, suferă de o orbire spirituală mai de condamnat decât indiferenÈa lor la „autorii canonici”.</span></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-10771" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/61701554_10205689052862735_4425327834130546688_o.jpg" alt="Foto: Dorica BoltaÈu Nicolae" width="564" height="423"></p>
<p>Textul face parte din Antologia „Prof de română. SpaÈiul dintre punct Èi virgulă”, vol. II, coord. Dorica BoltaÈu Nicolae, apărută la editura Casa de Pariuri Literare.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/39820852_10215428307133923_6811218631330889728_o.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/raluca-faraon/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Raluca Faraon</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/faraon.raluca?fb_dtsg_ag=AdxEQmiF-v2PcWm7Yd8i9KrZaeNeEIcvOWC-HSHNBqjvDA%3AAdyCYgUwUl-jxDWblzIQkbu0e4Zcd6jOMqlc0K9T3r0rnA" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:ra&#108;uc&#097;&#102;&#097;&#114;a&#111;&#110;&#064;&#103;&#109;ail.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>