<p><strong>Filmul ʽʽ</strong><strong>Where&#8217;d you go, Bernadette?”/,,Unde ai dispărut, Bernadette?” (2019)</strong> – <strong>despre pierdere, rătăcire, curaj, regăsirea sinelui Èi încrederea în el – <em>your soul as B.F.F. (Best Friend Forever)</em></strong></p>
<p><em> </em>Apărut în 2019, vizionat în 2020, în vara pandemiei, filmul a fost iarăÈi o lecÈie despre drumul lung, greu, dureros, uneori târziu, dar niciodată prea târziu, al sinelui către casa lui, către suflet, despre reîntoarcere, regăsire Èi chiar renunÈare – renunÈarea la sau desprinderea de ce nu ne ajută, ce nu ne face bine, ce ne opreÈte din descoperirea a ceea ce suntem noi ca primordialitate – energii creatoare, lumini, stele, vibraÈii, idei &#8230;</p>
<p>Bernadette e personajul principal, o femeie frumoasă, inteligentă, rafinată, bogată, împlinită conform standardelor sociale, dar anxioasă, exigentă, critică, agitată, retrasă Èi absentă, regăsindu-se mereu în altă lume decât cea în care trăieÈte.</p>
<p>E căsătorită, dar într-o permanentă stare de oboseală, nervozitate, neîmplinire, frustrare faÈă de soÈul ei activ Èi echilibrat, dar obositor de sforăitor în timpul somnului, care o idealizează, dar nu poate răspunde nevoilor ei Èi ajunge să o considere nebună, bolnavă, aÈa cum se Èi comportă de altfel într-o lume în care nu se regăseÈte, oricâte eforturi ar face.</p>
<p>E vecina total nesuferită de ceilalÈi, e intransigentă în deciziile ei, e dură cu propria viaÈă, supărată chiar, cauza reprezentând-o eÈecul ei ca arhitect respectat în faÈa dezvoltatorilor imobiliari cu bani Èi fără scrupule, în urmă cu 20 de ani. Ea construise ceva frumos, primise apreciere, apoi totul s-a năruit, obligând-o să caute altceva, să schimbe locul, casa, viaÈa. Nu a luptat atunci, era copleÈită, zdrobită, cumva umilită, bulversată de ceea ce s-a întâmplat. Doar s-a îndepărtat de tot, detaÈându-se, delimitându-se, închizându-Èi durerile, dorurile, pe care ar fi trebuit să le urmeze. (Iar mă gândesc că dorul e de fapt o durere pe care o simte doar cel care o exprimă, nu Èi cel către care se proiectează – alt aspect al realităÈii percepute subiectiv).</p>
<p>Familia a condus-o cumva înspre altă etapă a vieÈii care a devenit, cumva, insuportabilă, dar acceptabilă Èi acceptată mult timp: un alt oraÈ, o casă mare care se dorea stimul pentru creativitatea ei, dar care pare o imensă sursă de probleme – deÈi e spaÈioasă, sugerează prin tot interiorul ei dezordinea, degradarea, lipsa de viaÈă (rugii de zmeură ce ies prin podele, acoperiÈul care lasă ploaia să ajungă în găleata aÈezată exact în locul necesar, dezordinea din camere, blocarea câinelui într-o debara, afectarea casei învecinate prin orice intervenÈii, îngrămădirea, nepotrivirea sau contrastul lucrurilor).</p>
<p>E mama unei fete adolescente (Bee &#8211; albinuÈa) care se pregăteÈte serios Èi cu fericire de liceu, pe care o protejează excesiv pentru că fusese sensibilă în primii ani de viaÈă Èi pentru care se rugase la sfânta Bernadette. Fiica ei este cea care va declanÈa miÈcarea de regăsire, de reconectare la menirea ei, prin călătoria pe care Èi-o doreÈte ca recompensă, din curiozitate, intuitiv poate, ca salvare a propriei mame – o expediÈie în Antarctica, iar Bernadette intră într-un Èir de experienÈe care dezvăluie Èi fricile, Èi ancorele pe care ea Èi le crease într-o lume virtuală: fobia de călătorii, medicaÈia menită să îi liniÈtească stările de agitaÈie, cumpărăturile obsesive, asistentul virtual de pe telefon, ochelarii de soare – nelipsiÈi, ca un fel de obloane faÈă de lumina din afară/frumuseÈea vieÈii, sau ca obstacol al propriei străluciri, lumini, faÈă de lumea cu care se răzvrăteÈte.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-41541" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/07/6216b27686e912f131113310ab44d848.jpg" alt="" width="500" height="750" /></p>
<p>E buna prietenă a celui care îi reaminteÈte obiectiv, dar clar Èi cu dorinÈa de a o trezi că ,,Oamenii (ca tine) trebuie să creeze, altfel devin pericol social!”, un impuls ce îi declanÈează nostalgii Èi zâmbete, dar, cu siguranÈă, Èi starea de care are nevoie pentru a-Èi relua calea primordială.</p>
<p>Fuga de acasă în preajma pornirii în călătorie, de teama închiderii ei într-un ospiciu (evidentă fiind distanÈarea de sine, greÈelile determinate de lipsa de control – furnizarea datelor personale asistentului-robot cu care purta diverse conversaÈii), apelul la ajutorul celei care părea cel mai mare duÈman (vecina) – ceea ce echivalează cu depăÈirea fricilor, ruÈinii Èi a celorlalte limite, asumarea călătoriei de una singură, detaÈarea de ai ei – neconcordanÈa parcurgerii drumului spre aceeaÈi destinaÈie, sunt doar câteva dintre modurile în care se arată această reîntoarce către sine – e o luptă a ei cu toate piedicile ascunse în aspectele realităÈii aceleia subiective, personale, iluzorii, create mecanic, automat, ca automatisme. În final, e emoÈionantă revelaÈia soÈului ei care înÈelege esenÈa aceste lupte Èi o exclamă: ,,Lumea e nebună! Nu Bernadette!”</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Filmul are Èi momente amuzante, dar Èi acelea încărcate cu semnificaÈii explicite legate de aceste căutări: participarea la serbarea Ècolii unde fiica ei interpretează un rol sensibil, călcarea cu maÈina a piciorului vecinei mult prea curioase Èi intrigante, extragerea molarului de minte exact în staÈia de la Polul Sud Èi altele. Chiar folosirea polului acestuia pare simbolică, după ce mintea (un pol nordic) a dictat sau a urmat ce anume e bine sau trebuie sau se cuvine Èi a generat toată furia Èi starea de rău, cel sudic a reechilibrat forÈele Èi a readus starea de bine, de regăsire pentru Bernadette.</p>
<p> ;</p>
<p><em>De ce rătăcim?</em></p>
<p><em>De ce ne îndepărtăm de ceea ce suntem cu adevărat?</em></p>
<p><em>De ce suferim pentru a ne regăsi?</em></p>
<p><em>De ce depinde această reîntoarcere Èi reuÈită, la urma urmei?</em></p>
<p>Rătăcim ca destin, ca efect al aruncării noastre în lume, a ieÈirii din infinit, poate din orgoliul, neputinÈa, frica, slăbiciunile diverse, definite în raport cu mediul în care ajungem, poate tocmai datorită unei legi a firii văzute sau nevăzute care ne leagă în Univers, pentru ca, de cealaltă parte să îl regăsim, să apreciem poate acea stare de graÈie, să revenim Èi redevenim curaÈi, desăvârÈiÈi ,,unde nu este durere, nici întristare, nici suspin …”, ci doar fericire, echilibru, infinit sau universal. Se poate întâmpla Èi în viaÈă fiind, nu trebuie trecut neapărat pragul, dar da, sunt praguri de trecut, cu mult curaj, cu multă voinÈă.</p>
<p>Ne îndepărtăm pentru că primim o soartă, o mască, multiple măÈti pe care le purtăm, dezvoltând reÈele de percepÈii care se intersectează, se sau ne contrazic anumite senzaÈii, stări Èi linii interioare, pentru că realitatea pământească suprapune, dar Èi diferenÈiază timpul Èi spaÈiul, obligând să se întreacă unul pe celălalt, limitându-l sau forÈându-l pe om să se verifice, să îÈi verifice coordonatele permanent, în timp ce realitatea universală e un tot în care timpul Èi spaÈiul se confundă, se completează. Acel moment e cel de graÈie, al împlinirii, când reuÈim coordonarea celor două realităÈi – cea interioară, sufletească, a sinelui, cu aceea trăită, nu mecanic, prin automatisme, ci plenar, ca bucurie, acceptare, evoluÈie.</p>
<p>Poate traducerea titlului nu e cea mai potrivită sau clară, având în vedere multiplele sensuri pe care le poate avea acel<em> ʼd</em> prescurtat în limba engleză Èi faptul că s-a ales dispariÈia într-o călătorie de regăsire, pornită din cu totul alte motive, ca element central. O variantă nu neapărat mai potrivită, ci mai explicită ar fi ,,<strong>Unde te-ai duce/reîntoarce, Bernadette?</strong>”, iar mesajul corelat cu dimensiunea unde se descoperă menirea, fericirea, echilibrul, împlinirea. E un film trist, dar cu mesaj pozitiv, cu susÈinerea ideii că omul e dator să creeze, să fie împlinit aici, cu preÈul numeroaselor înfrângeri, căderi, probleme, ceea ce înseamnă o luptă evident, e căderea omului în lume, apoi cucerirea lumii, a celei interioare îndeosebi. Ceea ce nu este uÈor, deÈi e foarte simplu când ajungi să vezi, să înÈelegi, să accepÈi.</p>
<p>Sinele ca tot, ca univers ce se aÈteaptă cucerit e extraordinar de interesant surprins de <strong><a href="https://bel-esprit.ro/poemul-zilei-nu-trebuie-intelese-sentimentele-nichita-stanescu/" target="_blank" rel="noopener">Nichita Stănescu</a></strong> în poemul ,,Nucleu”:</p>
<p><em>E suficient să se întâlnească timp cu timp,<br />
o secundă cu altă secundă să se întretaie<br />
că deodată Èi brusc, se nasc<br />
aripa, pliscul Èi oul.<br />
E suficient să treacă o secundă<br />
Èi alta să rămână<br />
că deodată piatra, brusc devine cimitir.<br />
Èi totuÈi, în cunoÈtinÈă de cauză vă zic:<br />
e suficientă o singură mirare<br />
ca să se întâlnească timpul cu timp<br />
Èi secunda să se întretaie cu secunda.</em></p>
<p><em> </em><em>T.I.C. – mental, verbal, emoÈional (adunat cu greu, dar Èi în starea de a fi … în iulie 2022)</em></p>
<p> ;</p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="F5hoZFiQun"><p><a href="https://bel-esprit.ro/house-of-gucci-realitatea-sau-viata-pe-modul-fastuos-rapid/">House of Gucci &#8211; REALITATEA sau VIAÈA PE MODUL FAST(UOS) RAPID</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;House of Gucci &#8211; REALITATEA sau VIAÈA PE MODUL FAST(UOS) RAPID&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/house-of-gucci-realitatea-sau-viata-pe-modul-fastuos-rapid/embed/#?secret=aUgXh0uehE#?secret=F5hoZFiQun" data-secret="F5hoZFiQun" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/07/296105519_728977294851292_2467420807370386123_n-e1658945469710.png" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/teodora-ioana-coman/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Teodora Ioana Coman</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:c&#111;&#109;a&#110;teo&#100;o&#114;&#097;&#105;&#111;&#097;&#110;a&#064;&#121;ahoo.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>