Anii vin și trec, fără să țină cont de vrerea sau puterea noastră, important e să știm să prețuim fiecare moment al fericirii, pentru că nu ne e dată decât o singură șansă. Înțelepciunea și liniștea, frumusețea interioară sunt ceea ce avem mai bun și ceea ce suntem datori să împărtășim cu acei oameni cu care viața ne aduce pe aceeași undă.
Am învățat multe anul acesta care își scurge ultimele ore, printre ele și faptul că:
- nu trebuie să ne ferim de întâmplări, pentru că nu ele ne fac rău, ci felul în care depindem emoțional de momentele acelea, bune sau rele și în atitudinea pe care o avem față de ele;
- oamenii spun una și fac alta, iar cu cât mai multă liniște (pare că) au în ei, cu atât mai ascuțită e lama cu care vor străpunge orice obstacol în calea lor. Să ne ferim din calea lor! Cum bine spune scriitorul: „Ipocriții cei mai agreabili sunt cel mai de temut. Măștile de catifea sunt întotdeauna negre.„(Victor Hugo);
- prietenii autentici, sinceri, dezinteresați, sunt (maxim) doi, pe lângă părinții și copiii noștri (dar să nu uităm că și ei sunt oameni)!
- orgoliul duce la disperare și la pierderea oricărei limite a bunului simț și a decenței;
- oamenii sunt fericiți atâta timp cât li se împlinesc toate dorințele fără să miște un deget. La cel mai mic efort, se vor transforma în ceea ce sunt ei în zona lor de confort. Trebuie să fim altfel: „O viaţă mediocră poate fi justificată. Mai ales într-o lume mediocră. Dar mediocritatea iluziilor nu are nici o scuză. Nimic nu ne opreşte să visăm fără măsură. Esenţiale sunt ţelurile pe care ni le-am propus. Nimeni nu l-a putut opri pe Don Quijote să ia cu asalt morile de vânt. Nici râsetele, nici realismul celorlalţi.” (Octavian Paler)
- nimic nu merită tristețea sau lacrimile noastre, iar ele trebuie păstrate pentru pierderile cu adevărat reale și dureroase; a pierde ”un prieten” nu e nimic neobișnuit, a pierde pe cineva din familie, aceea, da, este o tragedie;
- depresia e boala sufletului care nu înțelege prăpastia dintre binele pe care l-a făcut și răul care i se întoarce, iar lista poate continua.
Happy New Year 2023
Încercări vor fi întotdeauna, pentru că trebuie să ne reinventăm în fiecare zi, dacă ținem la viață. Dacă adunăm toate greutățile prin care am trecut, uneori facem o construcție mai solidă, dacă știm să punem piatră pe piatră și să ne înălțăm.
Întotdeauna există un „noi” și un „dacă”, iar aceste condiționări nu sunt străine niciunui om care privește cu luciditate fiecare clipă. Și toate se cern la momentul potrivit, ca un fel de recompensă – uneori favorabilă, alteori….
La toate trebuie să ai noroc în viaţă, dar mai ales la oameni. Pentru că oamenii sunt în tot şi în toate. Unii sunt o binecuvântare, alţii o lecţie, iar ceea ce eşti tu pentru ei, acela, da, e marele tău rol.
Stai lângă oamenii care stau lângă tine.
Care simt dacă ţi-e bine sau rău, fără vorbă.
Oamenii care nu-ţi cântăresc vorba şi în care nu poţi lovi cu ea.
Cei care nu cunosc singurătatea şi nu ştiu alt loc.
Cea mai frumoasă lecţie a vieţii este să ştii dintotdeauna cine ţi-e crucea. Şi acasa.
În rest, Dumnezeu le rânduieşte cum ştie El.
Stai lângă oamenii care stau lângă tine.
Care simt dacă ţi-e bine sau rău, fără vorbă.
Oamenii care nu-ţi cântăresc vorba şi în care nu poţi lovi cu ea.
Cei care nu cunosc singurătatea şi nu ştiu alt loc.
Cea mai frumoasă lecţie a vieţii este să ştii dintotdeauna cine ţi-e crucea. Şi acasa.
În rest, Dumnezeu le rânduieşte cum ştie El.
Să vă fie anul care vine izvor de trăire autentică, de vibrație curată și sinceră, să prețuiți tot ceea ce vă împlinește ca ființe sensibile și inteligente.
Acum, când primim mesaje la listă – cu nemiluita, când oamenii se simt datori să trimită în eter imagini încărcate de steluțe, urări pe care nici nu le-au citit dar care sună pompos, când puțini sunt cei care își iau cu adevărat din timpul lor un minut să scrie o frază izvorâtă din inimă sau să dea un telefon, măcar în ultima noapte (din an),
vă urez din suflet un nesofisticat La mulți ani fericiți!, iar anul 2023 să vă fie, zi de zi, cel mai fidel tovarăș de viață!
Cum să-ți pui o dorință
începe întâi cu lucrurile simple –
aroma cafelei
o dimineață albastră
dorește-ți ființa întreagă
puterea vorbelor
fulgerul cărnii
arsura secundelor
ești fericit când iubești
dorește-ți trezirea
sălbaticele aprinse culori
realitatea în mâinile tale
dorește-ți dorința
când iubești transformi în aur umilința
dorește-ți apropierea
să știi să fii să simți și să înnebunești
în mijlocul lucrurilor care-ți sunt sfinte
întinde mâna sălbatic, apucă și du la gură
cu foamea nu e de glumă, ți-o spune moartea
dorește-ți
să ai atât de multe de spus încât să nu poți vorbi.
Și încă ceva, de la Nichita:
„Vă doresc visuri nesfârșite.
Dorința furioasă de a realiza câteva.
Vă doresc să iubiți ceea ce trebuie să iubiți.
Și să uitați ceea ce trebuie uitat.
Vă doresc pasiuni.
Vă doresc tăceri.
Vă doresc să rezistați la căderi, indiferență.
Mai presus de toate, îmi doresc să fiți voi înșivă.
Cu credință, cel mai frumos dar, care se află înăuntru.”
Nichita Stănescu, Urare
