<p style="text-align: center;"><em><strong>„Unul bea că-i băutor,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Altul bea că-i bestie,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Numai eu, că am umor,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Beau aşa, de chestie.“</strong></em></p>
<div id="attachment_41612" style="width: 328px" class="wp-caption alignleft"><img aria-describedby="caption-attachment-41612" class="wp-image-41612 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/07/318x425-1.jpg" alt="" width="318" height="425" /><p id="caption-attachment-41612" class="wp-caption-text">Păstorel Teodoreanu (sursa:internet)</p></div>
<p>Fenomenal personaj acest <a href="https://dosaresecrete.ro/pastorel-teodoreanu-un-portret-inedit-facut-de-demostene-botez/?fbclid=IwAR0xCUTuQBkfBdSdf-F0mSmarITib0NBzKBe405Xtg7uQsKztdhSsZuklDE" target="_blank" rel="noopener"><strong>Păstorel</strong> (Teodoreanu)</a>! Nu cred că mai există în lumea întreagă o figură mai bonomă Èi mai plină de umor decâr acest scriitor, poet, avocat, publicist, epigramist, pamfletar, gastronom, gurmand, viveur, decât&#8230; <b>Alexandru Osvald Teodoreanu, </b>născut la <time datetime="1894-07-30">30 iulie 1894 în familia din care făcea parte Èi Ionel Teodoreanu, fratele lui, celebrul autor al romanului copilăriei noastre, ”La Medeleni”. </time></p>
<p><time datetime="1894-07-30">Membru de seamă al boemei ieÈene Èi bucureÈtene, <a href="https://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cretu-corespondenta-lui-pastorel-5025858" target="_blank" rel="noopener">Păstorel</a> a marcat literatura română prin epigramele sale, care au ajuns să fie considerate genul său. Romanul cel mai cunoscut este <i>Hronicul măscăriciului Vălătuc</i>, pe care criticul literar George Călinescu îl compara cu <i>Gargantua Èi Pantagruel,</i> romanul lui Rabelais, care a făcut înconjurul lumii. </time></p>
<p>A scris Èi un <strong><i>Tratat despre vinuri, coniacuri Èi tehnica degustării acestora</i></strong>, care din păcate, rămânând doar în manuscris, este astăzi considerat pierdut. Pasiunea sa de gurmand Èi iubitor de vinuri se baza pe calităÈile sale gustative remarcabile. Este îndeobÈte cunoscut faptul că Păstorel era chemat adesea să arbitreze dispute în domeniul degustării, identificării Èi categorisirii produselor obÈinute din struguri, adică vinuri Èi coniacuri. CalităÈile sale gustative Èi experienÈa deosebit de variată Èi complexă pe care o avea în degustarea vinurilor româneÈti, în special, îl făcea capabil să identifice nu numai soiul de vin, podgoria Èi anul fabricaÈiei, dar Èi alte amănunte, cum ar fi orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, cât de pur era acesta (în sensul folosirii unei singure varietăÈi precum Muscat Otonel), regimul pluvial al anului respectiv în locul unde se găsea via.</p>
<p>FaÈă de vin a nutrit o dragoste pe care a dus-o cu el dincolo de moarte: <em><strong>Aici zace Păstorel,/</strong></em><em><strong>Suflet bun şi spirit fin./</strong></em><em><strong>Când mai treceţi pe la el,/</strong></em><em><strong>Nu-l treziţi, că cere&#8230; vin!</strong></em></p>
<p>Un mare pamfletar se ascundea dincolo de masca lui Păstrorel, jovial Èi mereu luând o atitudine de dandy. Câteodată, nu-Èi mai stăpânea pana, Èi ieÈea, curată, ironia:</p>
<p style="text-align: center;"> <strong> „Oare nu-ţi mai aminteşti,</strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong> Vorba din bătrâni lăsată?/ </strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>Din beţie te trezeşti,/</strong></p>
<p style="text-align: left;"><strong> Din prostie niciodată.“</strong><br />
Cu siguranÈă, cei din generaÈia mai veche Ètiu că Păstorel Teodoreanu a fost şi traducător. În anul 1956, au fost publicate, în limba română, „Peripeţiile bravului soldat Švejk“, de Jaroslav Hašek, şi „Taras Bulba“, de N.V. Gogol.</p>
<h3><strong>Despre scriitor</strong></h3>
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto"><em><strong>&#8222;Avea din liceu o filosofie a vieţii proprie, rar întâlnită la vârstă aceea. Nu lua nimic în tragic, din ceea ce numim noi astăzi „condiţie umană”. Viaţa, aşa cum este, o considera ca un dar de care trebuie să te bucuri din plin, fără a te gândi prea mult la finalitatea ei, fără a-ţi face prea mult sânge rău. Nu era cinism în această concepţie; poate puţin epicureism. El a primit darul vieţii fără obiecţii şi rezerve, cu gândul de a se opri asupra ceea ce are bun şi delectabil. Nu-l impresiona, nu-l înspăimânta nimic din ceea ce viaţa poate însemna ca tragedie. Vom vedea aci că şi moartea a primit-o cu glume. A bravat-o, cum a bravat şi viaţa. Nu din insensibiltate, ci din demnitate&#8230;&#8221;</strong> </em>scria despre el Demostene Botez.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Păstorel Teodoreanu a încetat din viaÈă pe 17 martie 1964 la BucureÈti, după o lungă suferinÈă provocată de un cancer pulmonar, Èi a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, în cavoul familiei Delavrancea, unde se odihnea Èi fratele său, scriitorul Ionel Teodoreanu, stins cu zece ani înainte.</div>
<h3 dir="auto"><strong>Despre gastronom</strong></h3>
</div>
<p style="text-align: left;">Dar să vedem, mai concret, ce putem învăÈa astăzi de la maestrul <strong>Păstorel</strong>, preocupat de cultura noastră gastronomică Èi de mâncărurile selecte. Să nu uităm că operele lui gastronomice, reţetele şi eseurile de gurmand/gurmet, sunt adunate în două volume, „<strong>De re culinaria</strong>” şi „<strong>Gastronomice</strong>”, cel din urmă publicat postum.<br />
<em><strong>Se înÈelege prin aperitiv o mică gustare care precede masa. Această gustare cuprinde diverse articole de băcănie sau de preparaÈie culinară, înglobate în denumirea generică de hors d’oeuvres. Ea e susÈinută de felurite alcooluri (Èuică, mastică, vutcă, drojdie, tescovină, secărică etc.) Èi de anumite vinuri în stare naturală sau special preparate (Porto, Quinquina, Dubonnet, vermut, Amer-Picon, Fernet etc.).</strong></em><br />
<em><strong>MulÈi obiÈnuiesc să ia la aperitiv alcooluri (simple sau cu soda), cum sunt whiskyul, armagnacul Èi calvadosul (i-am văzut!), amestecuri de alcooluri cum e ginul cu Angostura (excelentă preparaÈie!) Èi o infinitate de cocteiluri, precum Èi vinuri licoroase, ca Madera, Marsala, Malaga Èi Xérès, mai mult indicate de a fi servite după, decât înainte de masă.</strong></em></p>
<p><em><strong>Nu înÈeleg de ce s-a substantivat (sic!) cuvântul aperitiv. E adjectiv. Vine de la aperitivus, care la rându-i vine de la aperire – a deschide (pofta de mâncare). Apoi să mă slăbească acei ce numesc vinarsul, Èuica, drojdia, tescovina Èi chiar holerca aperitive.</strong></em></p>
<h4><strong>Un exemplu de aperitiv a la Păstorel: </strong></h4>
<p><em><strong>Un hering curăÈat Èi trecut prin maÈină, o ceapă mică, tocată, un ou răscopt, o lingură muÈtar, o lingură oÈet de vin (sau zeamă de lămâie), o linguriÈă untdelemn fin, puÈin piper. Toate acestea mestecate bine, servite pe franzeluÈe unse cu unt proaspăt. Excelent pentru bere, Èuică Èi rachiuri. Dacă aveÈi obiceiul să vă antrenaÈi la băutură însă, rog nu spuneÈi că din cauza mea. Se spun Èi aÈa destule (De Re Culinaria, p. 167)</strong></em></p>
<p>Èi supa de roÈii, imbatabilă!</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/supa-crem-2-e1675524900577.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-46455" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/supa-crem-2-e1675524900577-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></p>
<p><em><strong>Dacă vor în adevăr să-Èi stârnească pofta de mâncare, să încerce dumnealor supa de mai jos.</strong></em><br />
<em><strong>Transcriu întocmai:</strong></em><br />
<em><strong>Pentru Èase persoane trebuie: 700-800 gr patlagele roÈii, mari, frumoase Èi bine coapte, 50 gr untdelemn, 2-3 căÈei de usturoi, o ceapă, piper pisat, sare, o crenguÈă de cimbru Èi o foaie de dafin. Taie mata patlagelele în două Èi pune-le biniÈor într-o cratiÈă smălÈuită. </strong></em></p>
<p><em><strong>Toarnă peste ele un pahar de apă, ceapă tăiată rotocoale, usturoiul, cimbrul Èi foaia de dafin. Lasă circa jumătate de oră la foc molcom. Treci apoi prin sită Èi tot apeÈi cu furculiÈa sau cu lingura de lemn până ce nu mai rămân în sită decât pielea, sâmburii Èi condimentele de la fiertură.</strong></em></p>
<p><em><strong> Pune din nou la foc zama, adăugând untdelemnul (Èi piper cât pofteÈti). Mai adaugă apă, ca supa să nu fie prea groasă. Când începe a fierbe, sărează cât îÈi place. Cine vrea, poate înlocui untdelemnul cu unt.</strong></em><br />
<em><strong>CercaÈi Èi poftă bună!</strong></em></p>
<h4>Sau poate vreÈi să uimiÈi musafirii cu un pilaf unicat!</h4>
<p>“<em><strong>Dintre nenumăratele feluri în care se tratează şi cel mai des se maltratează orezul, l-am ales pe acesta, ca fiind cel mai uşor de executat. E ideal pentru gospodinele cochete sau grăbite, când nu şi cochete şi grăbite. O staţionare prea îndelungată în bucătărie le poate îmbiba, doamne fereşte, rochia nouă cu iz de bucate. </strong></em></p>
<p><em><strong>Iată deci pentru patru persoane. Un pahar mare de orez, ales bine. Două pahare-jumătate supă de carne(dacă nu aveţi, apă). Două linguri de unt sau un sfert de pahar de untdelemn(dacă doriţi să serviţi pilaful rece). Sare. Preparaţia: Încingeţi untul(sau untdelemnul) într-o cratiţă. Când s-a încins bine, turnaţi orezul, de preferinţă nespălat(dacă e frumos). Îl rumeniţi uşor, mestecând mereu, altfel se lipeşte. </strong></em></p>
<p><em><strong>Turnaţi cele două pahare şi jumătate cu supă sau apă(n-aţi uitat sarea, nu-i aşa?) şi lăsaţi să fiarbă acoperit şi la foc blajin, până ce lichidul, prin evaporare, dispare de la suprafaţă, fără ca orezul să fie încă fiert. În momentul acesta luaţi cratiţa, aşa cum se găseşte, cu capacul pe ea şi acoperiţi-o cu o plapumă sau c-o pătură groasă, îngrămădind apoi deasupra, şaluri, perne, pulovere, în fine, tot ce poate acoperi bine(şi un covor turcesc sau persan, dacă doriţi). Părăsiţi orezul şi aşteptaţi pilaful că se face singur. </strong></em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em><strong>Îl puteţi lasa aşa cât binevoiţi. Dar dacă doriţi să-l mâncaţi cald, după un ceas, un ceas şi jumătate, cel mult, despuieţi cratiţa şi ridicaţi capacul. Veţi constata că orezul se umflă(înfloreşte, cum spun practic bucătarii) în propriii lui aburi şi propria-i căldură. </strong></em></p>
<p><em><strong>Aş fi fost un impostor lăsând să se creadă că această preparaţie e invenţia mea. O ştiu de la o gospodină cochetă, dar nu grăbită. Pe când mă delectam cu un pilaf gătit de ea în acest fel, a avut bunăvoinţa să-mi comunice reţete. Frumos ar fi fost să n-o transmit la rându-mi cetitoarelor mele? Cercaţi! Şi poftă bună!</strong></em></p>
<h4><strong>Era să uităm celebrele sarmale cu vin de Cotnari.</strong></h4>
<p><em><strong>“Sarmaua, de pildă, e o mâncare turcească. Dar aşa cum o face turcul, s-o mănânce el. Nu văd de ce ne-am simţi noi obligaţi tocătura de berbec cu orez şi stafide (asta e sarmaua la origine), foi de viţa, spanac sau ştevie. (…)Preparaţia începe prin opărirea foilor de varză proaspătă cu borş. Sarmalele se fac numai cu vârful foilor. Tocătura se face din carne de bou (când vom alunga oare vaca din bucătărie?) de la coadă şi carne de porc grasă. Se taie carnea în bucăţi mici şi se trece o dată prin maşină. Se trece apoi a doua oară prin maşina şi se adaugă: un miez de pâine muiat în lapte, sare, piper, puţină ceapă tăiată foarte mărunt şi prăjită în unt, puţină verdeaţă tocată mărunt (pătrunjel şi mărar) şi două ouă bine bătute. Cu această compoziţie se învelesc (termen consacrat) sarmalele, care nu trebuie să depăşească în dimensiune o nucă de mărime mijlocie.</strong></em><br />
<em><strong>Meşteşugul executantului constă în potriveala umpluturii.</strong></em></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/07/sarmale.jpg"><img class="aligncenter size-large wp-image-45796" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/07/sarmale-576x1024.jpg" alt="" width="576" height="1024" /></a></p>
<p><em><strong>Ea nu trebuie să fie nici prea strânsă în foaia de varza (plumb), nici prea în voie (se desfac sarmalele). Se pune pe fundul unui vas un strat de varza tăiat fin şi deasupra se aşează sarmalele, presărând printre ele boabe de piper negru. Deasupra sarmalelor, alt strat de varză tăiată fin. Pe straturile de varză se pot pune (nu-i indispensabil) felii de roşii şi chiar ardei verde. Aici intervine iar o chestie de gust. Unii fierb sarmalele în borş, alţii în vin. Recomand altă procedare: să fiarbă înăbuşit în zeama de carne, până ce scade la mai puţin de jumătate. Se scot de la foc şi se duc la beci (nu in pivniţa de vinuri) sau alt loc răcoros. Asta pentru prima zi.</strong></em><br />
<em><strong>A doua zi se toarnă peste sarmale o sticlă de Cotnari vechi în care s-a diluat o bună cantitate de bulion italienesc (pasta de roşii) şi se pune vasul în cuptor sau rolă, să fiarbă mocnit şi să se rumenească puţin. Portoul alb poate înlocui onorabil Cotnarul, mult prea rar astăzi, când nu se beau decât vinuri crude. Cu zece minute înainte de a se servi, se adaugă două linguri de unt proaspăt. Cui îi place, se poate servi grăsime de gâscă. </strong></em></p>
<p><em><strong>Eu prefer untul .Un amănunt: acelora care apreciază mâncările onctuoase le recomand următoarele: să taie grăsimea de la o şuncă şi să puie în fiecare sarma câte o steluţă de grăsime. (…) Cu zece minute înainte de a se servi, se adaugă două linguri de unt proaspăt. (…) Slănina afumată pusă pe straturile de varza nu e rea, dar ia mult din fineţea acestei mâncări, care (repet) este şi trebuie să rămână un plat de gourmet. </strong></em></p>
<p><em><strong>La sarmalele preparate în acest fel, vinul ros e de rigoare. Se-nţelege că un vin de trei-patru ani, bine născut, bine ţinut şi echilibrat. Fără îndoială, vinurile de Bourgogne sunt ideale. Cum idealurile sunt inaccesibile, ne putem mulţumi cu un Nicoreşti, Dealul Mare, Valea Călugărească sau Corcova”</strong></em>.</p>
<p><strong><a href="https://missredfox.de/sarmale/" target="_blank" rel="noopener">AICI</a></strong> o reÈetă excelentă de sarmale.</p>
<p>De la Păstorel s-a păstrat şi o odă închinată sarmalei, reprodusă în Adevărul literar Èi artistic din anul 1933.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>„Odă sarmalei“, de Păstorel Teodoreanu </strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cum s-ar defini sarmaua? </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>somnul lung metamorfozic în butoiul de murat&#8230; </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Potpuriu de porc şi vacă, simfonia tocăturii, </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>imn de laudă mâncării, înălţat în cerul gurii. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>O cochetă care-şi scaldă trupu-n sos şi în smântână </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>şi se-nfăşoară în varză ca în valuri de cadână. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>c-o bărdacă de vin roşu şi-un ceaun de mămăligă. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Oponentă din principiu şi un straşnic adversar </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>pentru tot ce e dieta sau regim alimentar. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Locatara principală ţine-n spaţiu tolerate, </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>perle de piper picante, boabe de orez umflate. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>O prozaică&#8217;nnăscută, cum s-o prinzi în prozodie </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>că de când e lumea, porcul n-a citit o poezie. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Un aducător de sete, de bei vinul cu ocaua. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iată-n câteva cuvinte, cum s-ar defini .. sarmaua !!! </strong></em></p>
<p data-start="0" data-end="251">Iată câteva curiozităÈi interesante despre el:</p>
<ol data-start="253" data-end="2248">
<li data-start="253" data-end="557">
<p data-start="256" data-end="557"><strong data-start="256" data-end="288">Fratele lui Ionel Teodoreanu</strong> – Păstorel era fratele mai mare al scriitorului <strong data-start="337" data-end="357">Ionel Teodoreanu</strong>, autorul romanului <em data-start="377" data-end="390" data-is-only-node="">La Medeleni</em>. Spre deosebire de fratele său, care a fost cunoscut pentru proza sa sensibilă Èi nostalgică, Păstorel s-a remarcat prin epigrame, pamflete Èi cronici gastronomice.</p>
</li>
<li data-start="559" data-end="786">
<p data-start="562" data-end="786"><strong data-start="562" data-end="586">Maestru al epigramei</strong> – Era un adevărat maestru al epigramei Èi al satirei politice. De multe ori, umorul său tăios i-a adus probleme cu regimul comunist, iar unele dintre epigramele sale ironice au circulat clandestin.</p>
</li>
<li data-start="788" data-end="1090">
<p data-start="791" data-end="1090"><strong data-start="791" data-end="813">Pasionat de vinuri</strong> – Păstorel a fost un mare iubitor Èi cunoscător al vinurilor, scriind numeroase cronici gastronomice Èi poezii dedicate licorii bahice. Este considerat unul dintre primii critici de vin din România, iar multe dintre scrierile sale culinare sunt adevărate bijuterii literare.</p>
</li>
<li data-start="1092" data-end="1411">
<p data-start="1095" data-end="1411"><strong data-start="1095" data-end="1119">Arestat de comuniÈti</strong> – Din cauza satirei sale politice Èi a refuzului de a se conforma propagandei comuniste, Păstorel a fost arestat în anii &#8217;50 Èi condamnat la închisoare. După eliberare, i s-a impus să scrie poezii propagandistice pentru regim, dar acestea nu au fost la fel de savuroase ca epigramele sale.</p>
</li>
<li data-start="1413" data-end="1691">
<p data-start="1416" data-end="1691"><strong data-start="1416" data-end="1442">Un bon viveur autentic</strong> – Era cunoscut pentru spiritul său boem, petrecerile memorabile la care participa Èi rafinamentul gusturilor sale culinare. Îi plăcea să îmbine literatura cu gastronomia, iar multe dintre scrierile sale conÈin reÈete delicioase presărate cu umor.</p>
</li>
<li data-start="1693" data-end="1994">
<p data-start="1696" data-end="1994"><strong data-start="1696" data-end="1735">Epigrama sa celebră despre comunism</strong> – O epigramă care i-a adus probleme cu regimul comunist suna astfel:<br data-start="1804" data-end="1807" /><em data-start="1810" data-end="1992" data-is-only-node="">„Înainte de-a mă-nsura, / Beam cât vream Èi când vream, / După ce m-am însurat, / Beam când vream, dar nu cât vream, / Iar de când cu noul trai, / Beau cât vreu, dar nu când vreu.”</em></p>
</li>
<li data-start="1996" data-end="2248">
<p data-start="1999" data-end="2248"><strong data-start="1999" data-end="2026">Ultimii ani în anonimat</strong> – După ce a fost forÈat să renunÈe la umorul său acid, a trăit în anonimat, departe de gloria literară pe care o merita. Cu toate acestea, după 1989, opera sa satirică a fost redescoperită Èi apreciată la justa valoare.</p>
</li>
</ol>
<p data-start="2250" data-end="2437" data-is-last-node="" data-is-only-node="">Păstorel Teodoreanu rămâne un simbol al spiritului liber Èi al umorului fin, un om care a Ètiut să îmbine arta cu gastronomia Èi să îÈi păstreze demnitatea în faÈa regimului opresiv. 
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;c&#111;&#110;curs&#064;&#121;&#097;hoo.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>