<h1 class="x1e56ztr"><strong><span class="x193iq5w xeuugli x13faqbe x1vvkbs x1xmvt09 x6prxxf xvq8zen xo1l8bm xzsf02u">ArtiÈtii au darul de a avea vieÈi la fel de interesante ca operele pe care le scriu. </span></strong></h1>
<p class="x1e56ztr"><span class="x193iq5w xeuugli x13faqbe x1vvkbs x1xmvt09 x6prxxf xvq8zen xo1l8bm xzsf02u">Sau poate fiecare viaÈă este o operă, dar vieÈilor artiÈtilor le acordăm mai multă atenÈie.</span></p>
<div class="x1e56ztr" style="text-align: center;"><strong><em><span class="x193iq5w xeuugli x13faqbe x1vvkbs x1xmvt09 x6prxxf xvq8zen xo1l8bm xzsf02u">Nicăieri nu afli atât de multe lucruri despre un om ca atunci când îi vizitezi casa.</span></em></strong></div>
<div></div>
<h4><a href="https://mnlr.ro/case-memoriale/casa-memoriala-tudor-arghezi-martisor/" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;"><strong>MărÈiÈor</strong></span></a></h4>
<div class="x1e56ztr">
<p>LocuinÈa lui Arghezi de la MărÈiÈor spune multe despre personalitatea stăpânului ei: impozantă, înconjurată de imense spaÈii verzi, plină de cărÈi, cu o tipografie în clădirea alăturată Èi cu o mulÈime de căsuÈe pentru diverse vietăÈi (coteÈe, stupi, grajduri) care astăzi sunt părăsite.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-42615" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/10/zdreanta1-225x300.jpg" alt="" width="225" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>În curtea de la MărÈiÈor</em></span></p>
<p>Proprietarul însă a rămas să petreacă veÈnicia în curtea acestei case, alături de familie (cu aprobarea Bisericii), o situaÈie pe care o găsesc destul de privilegiată, având în vedere că la noi cazurile de acest fel sunt extrem de rare.</p>
<h3 style="text-align: center;"><span style="color: #ff0000;"><strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=dGGZ7ZiA5h4" target="_blank" rel="noopener">Acasă la MărÈiÈor</a> (click)</strong></span></h3>
<p>Povestea lui <em><strong>Ion Nae Theodorescu</strong></em> a început la 23 martie 1880, în BucureÈti, într-o familie originară din CărbuneÈti, judeÈul Olt. Numele de <em><strong>Tudor Arghezi</strong></em> îl va lua mai târziu, inspirându-se de la numele ArgeÈului, iar pe măsură ce va deveni cunoscut, îl va trece Èi în acte Èi îl vor folosi Èi copiii lui. Devine oficial undeva spre sfârÈitul vieÈii scriitorului.</p>
<p>Copilăria lui este nefericită. Tatăl îl părăseÈte de timpuriu, aÈa cum se simte din întreaga sa operă, în care apare obsesiv imaginea Tatălui absent. La 16 ani publică o poezie foarte acidă, ”Tatăl meu”, gest pe care îl regretă mai târziu, dar care surprinde furia unui fiu abandonat.<br />
Mama nu îi poate oferi prea multe. Se întreÈine singur de la 11-12 ani, dând meditaÈii Èi învăÈându-i să citească Èi să socotească pe Èăranii care vindeau în piaÈă.</p>
<p>La 19 ani se îndrăgosteÈte, dar tânăra moare subit, iar experienÈa îl zdruncină profund. Se retrage într-o mănăstire, gest pe care îl pune pe seama dorinÈei de a-Èi găsi liniÈtea Èi de a se dedica scrisului.</p>
<p>Înainte de a renunÈa la haina monahală, are o relaÈie cu profesoara ConstanÈa Zissu, în urma căreia rezultă un copil, <strong><em>Eli Lotar</em></strong>. Povestea lor de dragoste este destul de scandaloasă, având în vedere situaÈia lor socială: un călugăr Èi o femeie necăsătorită, care se dedicase educaÈiei. De aceea, vor fi nevoiÈi să plece la Paris, în speranÈa că vor evita reacÈiile negative. <em><strong>Arghezi</strong></em> avea atunci 25 de ani. Se va căsători cu mama băiatului, pentru a-l trece pe acesta în legitimitate, dar o va considera „o căsătorie de 24 de ore” (deÈi durează câÈiva ani) Èi va declara că regretă că nu mai este tatăl unui „copil din flori”, denumire care i se părea de bun augur.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong><a href="https://bel-esprit.ro/eli-lotar/" target="_blank" rel="noopener">Eli Lothar</a>, povestea fiului lui Tudor Arghezi </strong></h3>
<p>Urmează Èi mai multe experienÈe neconvenÈionale. Nu îÈi ia bacalaureatul, umblă prin străinătate unde participă la cursurile diferitelor facultăÈi ca audient. Este considerat un geniu literar fără studii. CâÈiva ani rătăceÈte prin lume. Timpul are răbdare.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>În 1915 îÈi reface viaÈa personală, căsătorindu-se cu <strong><em>Paraschiva Burda</em></strong>, femeia alături de care va rămâne pentru mai bine de 50 de ani. DeÈi debutează sentimental ca un rebel, poetul se dedică acestei relaÈii, fapt pe care îl găsesc admirabil, având în vedere că artiÈtii sunt adeseori înclinaÈi spre nestatornicie.</p>
<p>După război, în 1919, este acuzat pentru opiniile lui politice, exprimate în stilul propriu, cu vehemenÈă, Èi ajunge la închisoare. Nu se lasă descurajat, ci valorifică experienÈa, adunând inspiraÈie pentru celebrul ciclu de poezii „Flori de mucigai”, care va revoluÈiona literatura noastră. Mai mult decât atât, se îndrăgosteÈte de lumea pe care o vede pe fereastră, iar în 1926 cumpără teren în imediata apropiere a închisorii.</p>
<p>În 1927 publică primul volum, „Cuvinte potrivite”. Avea deja 47 de ani Èi îl consider un exemplu de perseverenÈă. La 44 de ani se năÈtea primul copil al cuplului: <strong>Mitzura</strong>. Eli avea deja 19 ani Èi rămăsese în custodia tatălui, dar, după o relaÈie destul de dificilă între cei doi, pleacă la Paris, unde va deveni un fotograf foarte cunoscut. La scurt timp, un an mai târziu, vine pe lume Èi BaruÈu. Mitzura Èi BaruÈu sunt două pseudonime, aÈa cum Èi numele tatălui este un pseudonim. Se pare că poetului îi place să reinventeze identităÈi.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-42616" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/10/martisor_casa-225x300.jpg" alt="" width="225" height="300" /></p>
<p>Aventura existenÈială a lui Arghezi este departe de a se fi încheiat. Scoate revista <em>Bilete de papagal</em>, în care promovează tineri artiÈti. Leagă prietenii solide cu intelectualii timpui, dar ajunge din nou în închisoare.<br />
Intră în dizgraÈia regimului comunist Èi este un timp interzis, dar este reabilitat de Gheorghiu Dej, cu preÈul de scrie articole în favoarea acestuia. Se spune că ajunsese să îÈi îngroape manuscrisele, de teamă de a nu fi distruse. SupravieÈuiteÈte Èi acestei perioade, tot aÈa cum rezistase, în 1939, unei boli necunoscute, pe care doctorii o crezuseră cancer, dar de care scapă în mod miraculos.</p>
<p>Senectutea îl găseÈte împlinit. Casa de la MărÈiÈor se transformă într-o insulă sau într-o „Arcă a lui Noe”, cum ne spune doamna de la muzeu. Adună acolo tot felul de vieÈuitoare, cunoscută fiind pasiunea lui pentru miniatural. Are albine Èi le dedică poezii, zeci de pisici Èi de câini (deÈi îl imortalizează literar doar pe ZdreanÈă), o vacă, purcel, capre, dar Èi o livadă imensă. Se bucură de recunoaÈtere socială Èi este distins cu Premiul Herder. <em>Mitzura</em> devine actriÈă Èi completează celebritatea ilustrului său tată.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-42617" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/10/interior_vasa_martisor-225x300.jpg" alt="" width="225" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>Interior Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”</em></span></p>
<p>În 1966, soÈia lui moare, iar el îi promite să o urmeze în veÈnicie:</p>
<p style="text-align: center;"><em> „Mă chemi din depărtare şi te ascult/ Nâam să te fac, pierduto, să mă aştepţi prea mult”.</em></p>
<p> Îi păstrează trupul în curtea casei de la MărÈiÈor, nedorind să se îndepărteze nici măcar în moarte. Se Èine de cuvânt Èi o urmează un an mai târziu, în 1967.</p>
<p>Casa rămâne în grija <em><strong>Mitzurei</strong></em>, care îÈi dedică viaÈa amintirii tatălui ei. <em>BaruÈu</em> se stabileÈte la Arad, împreună cu familia. Longevivă ca Èi Arghezi, <em>Mitzura</em> s-a stins în 2015 Èi mulÈi îÈi amintesc încă de ea. O fire voluntară, puternică, nu se căsătoreÈte. ApropiaÈii spun că avea obiceiul de a bate, la propriu, din picior, Èi de a nu accepta compromisuri. Se spune că datorită ei casa a rămas în picioare, iar pe terenul din apropiere nu s-a construit (încă!), aÈa cum se intenÈionase la un moment dat. Circulă zvonuri că ar fi fost destul de severă Èi cu drepturile de publicare a operei tatălui ei (se spunea că ar fi împins spre faliment o editură, căreia i-a impus costuri substanÈiale).</p>
<p>Aceasta este povestea poetului Èi, ca orice, poveste, înÈelesurile ei depind în egală măsură de cel care o spune Èi de cel care o ascultă. Dacă vă duceÈi totuÈi la MărÈiÈor, este posibil ca, într-un anume fel, să v-o spună Scriitorul însuÈi.</p>
<p style="text-align: right;">Un articol de <strong>Gina Varga</strong></p>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pco&#110;&#099;&#117;&#114;&#115;&#064;y&#097;&#104;&#111;&#111;.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Tudor Arghezi la el acasă
