Site icon Bel-Esprit

Tennessee Williams: „Vară și fum” (III)

Tennessee Williams (1911-1983) a fost unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai secolului al XX-lea, unul din triada de aur a dramaturgiei americane, alături de Eugene O’Neill și Arthur Miller. Opera sa e atât de complexă, a fost și este în continuare jucată pe multe scene de teatru ale lumii și a avut parte de numeroase ecranizări, încât piesele lui merită prezentate separat, în funcție de etapele creatoare.

În 1948 a scris piesa de teatru Vară și fum/ Summer and Smoke la început să lucreze în 1945; titlul original a fost atunci Planșa de anatomie/ Chart of Anatomy, personajul principal fiind un tânăr medic, fermecător și seducător. În 1964 i-a schimbat din nou titlul în O privighetoare bizară/Eccentricities of a Nightingale.

Acțiunea piesei Vară și fum se petrece undeva în sudul Statelor Unite (Mississippi) ca mai toate piesele lui Williams,  la începutul secolului al XX-lea.

Casa lui Tennessee Williams din Mississippi. Foto: tumblr.com

Între Alma Winemiller, fiica necăsătorită a unui pastor și John Buchanan jr., un tânăr medic iubit de femei, vecin cu ea din copilărie, înflorește o legătură spirituală, dar și fizică. Ea își identifică sentimentele pentru el, reprimate, cu o catedrală gotică, ale cărei turle „se înalță spre ceva unde nu pot să ajungă.” Prenumele ei înseamnă suflet în spaniolă. Senzualul doctor îi sfidează sentimentele, arătându-i planșa de anatomie și dându-i explicații de ordin medical. În cele din urmă Alma cedează farmecului lui John, de care era îndrăgostită încă din copilărie.

Geraldine Page și Laurence Harvey. 1961. Sursă foto: imdb

„Acum m-am răzgândit,  fata care a spus „nu”  – nu mai există, a murit vara trecută – sufocată în fumul din focul ei interior.”

Dar … el este logodit cu o tânără respectabilă și, în timp ce încearcă să o convingă pe Alma că au avut doar o legătură „spirituală”, ea își dă seama că pentru ea e prea târziu să mai revină la femeia timidă dinainte. În final, îl abordează pe un tânăr comis-voiajor, pe înserat, în parcul orașului, și îl însoțește pentru a se bucura de „distracția de noapte” de la cazino, unde, vara trecută rezistase avansurilor erotice ale lui John. Alma nu înțelege că singurul om pe care l-a iubit vreodată se va căsători cu alta și se duce la el, îi oferă mâna ei cu demnitate. Însă, în mentalitatea epocii, ea nu este de fapt decât o domnișoară bătrână.

„Anumite lucruri se întâmplă între un bărbat și o femeie pe întuneric, astea fac ca orice altceva să pară lipsit de importanță.” – spune Alma.

Piesa a fost ecranizată în 1961 în regia lui Peter Glenville, cu Laurence Harvey (John), Geraldine Page (Alma) și Rita Moreno (Rosa, o femeie de moravuri ușoare). Anterior, în 1952 Page jucase rolul și pe scenă, la un teatru din New-York, fiind recomandată și aclamată chiar de autorul piesei. Prestația sa a atras atenția, iar pentru interpretarea din film a fost nominalizată la premiul Oscar.

Mai recent, în 2006, o adaptare scenică la Teatrul Apollo din Londra i-a avut ca protagoniști pe Rosamund Pike, nominalizată la premiul Oscar pentru filmul Gone Girl (2014) și Chris Carmack.

A existat și o adaptare radiofonică în limba română în 1991, în traducerea lui Dorin Dron, adaptarea Rodica Leu, regia artistică Titel Constantinescu cu Irina Petrescu (Alma) și Dan Condurache (John).

Piesele lui Tennessee Williams sunt întotdeauna atroce, pentru că el nu își protejează personajele în fața destinului niciodată, ba mai mult, le aruncă în calea sa, chiar le arde pe rug.

Citiți și articolele anterioare aici.

Exit mobile version