<p>Ca un adevărat umanist modern, <a href="https://nemira.ro/octavian-saiu">Octavian Saiu</a> Èi-a consolidat prestigiul literar scriind cărÈi dedicate fenomenului teatral. Toate volumele sale sunt dense, incitante Èi se circumscriu antropologiei culturale. Èi-a concentrat atenÈia tot mai mult pe o perspectivă analitică asupra gesturilor culturale ce se pot înscrie în zona teatrală. Cu o tenacitate incredibilă Èi cu o acribie de călugăr franciscan, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Octavian_Saiu">universitarul</a> rămâne devotat temelor ce se ivesc din zodia Thaliei. În lucrările sale, abordează teme inedite, combinând erudiÈia cu intuiÈia Èi rigoarea academică cu savoarea eseistică.</p>
<p>În colecÈia Yorick, de la editura bucureÈteană Nemira, a apărut Èi volumul „<a href="https://nemira.ro/farmecul-banalitatii-un-teatru-de-fiecare-zi-octavian-saiu">Farmecul banalităÈii. Un teatru de fiecare zi</a>”. Folosindu-se de această materie subiectivă Èi înÈelătoare care e mereu limbajul, Octavian Saiu ne introduce într-un areal ce include domenii conexe: psihosociologia, sociologia, lingvistica, literatura Èi &#8230;teatrul. Pornind de la teza potrivit căreia: «Orice zicală românească e o punere în scenă», ajunge să investigheze Èi să demonstreze prezenţa culturală a unor expresii populare Èi într-o dimensiune scenică/teatrală. Pornind de la un triumvirat afectiv (dedicaÈia) al unor excepÈionali universitari (Profesorii <a href="https://www.uniter.ro/artist/michaela-tonitza-iordache/">Michaela Tonitza-Iordache</a> Èi Constantin Petrescu) Èi-a unui fascinant om de teatru (artistul <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Niko_Nitai">Niko Nitai</a>), ajunge la o explorare din unghi cultural, istoric Èi antropologic aplicată dimensiunii spectacologice a identităÈii autohtone Èi nu numai.</p>
<p>Cu un titlu ce pare o parafrază a celebrei pelicule realizate de Luis Buñuel, „<a href="https://www.catchy.ro/eliberarea-de-rupturi-si-repetitii-le-charme-discret-de-la-bourgeoisie/150110">Farmecul discret al burgheziei”</a>, volumul lui Octavian Saiu este scris cu infinită savoare şi cu un imperceptibil simţ al umorului. Structural în (micro)capitole, trece în revistă expresii ce Èin de cultură, dar Èi de cotidian, despre care ne avertizează &#8211; de la început &#8211; că toate aparÈin, cumva, memoriei afective. Scriitorul ne explică, cu precizie, că autoportretele în cuvinte duc la identificarea personajelor după expresii sau ticuri verbale. BineînÈeles că-i invocă pe marii creatori de limbaj (teatral) Alecsandri, Caragiale, Ionesco, care-au dublat astfel planul dramatic. Ajunge, apoi, să exemplifice ‘verbe cameleonice’, aminteÈte ethosul simplităÈii, dar prezintă Èi paradoxuri ale acesteia (‘a se da în spectacol’, ‘a rupe gura târgului’). Permanent, autorul menÈine în echilibru balanÈa dintre spectrul unor teoreticieni ai culturii precum <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Raymond_Williams">Williams</a>, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Gy%C3%B6rgy_Luk%C3%A1cs">Lukács</a>, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Oswald_Spengler">Spengler</a> Èi aspectele din cultura cotidianului creând o carte vie, atât în sensul intelectual, cât şi în cel existenţial al termenului. Urmărindu-Èi ideea că: «Orice frază, oricât de banală, poate fi transformată într-un scenariu personal, compatibil cu o scenă imaginară.», Octavian Saiu ajunge la o selecÈie de expresii dintr-o colecÈie de oralitate în care se oglindeÈte «o fărâmă din vocaÈia teatrală a unei limbi Èi a poporului care o vorbeÈte.»</p>
<p>Această serie (ce Èine de criteriul numit <em>gust personal</em>) se menÈine pe aceeaÈi linie cu aprecierea lingvistului român Lazăr Èăineanu: «Nimic nu poate scoate mai bine în relief fizionomia specială a unui popor ca un studiu asupra expresiilor sale metaforice. »</p>
<p>Cuprinsul însumează atât expresii, cât Èi spectrul teatralităÈii lor: ‘Te-ntreci cu&#8230;’, ‘Mintea copiilor’, ‘Asta mai lipsea’, ‘Te doare-n’, ‘Gura bate’, ‘Mânca-Èi-aÈ! ’, ‘Èi-a pus Dumnezeu mâna-n cap’, ‘Poalele-n cap’, ‘Un fel de n-ar mai fi’, ‘Lua-te-ar’, ‘A apucat-o pe calea&#8230; ’, ‘Lasă-mă să te las’, ‘S-a dus’, ‘Când Èi-o fi lumea mai dragă’, ‘Batista pe Èambal’, ‘Cu picioarele înainte’, ‘A murit de moarte bună’, ‘A luat-o pe urmele cuiva’, ‘Ceva de vis’. Profuziunea exemplificărilor e ingenioasă şi amplă în detalii de natură literar-teatrală, convertindu-le în posibile scenarii dramatice, în funcÈie de afinitatea cititorului. Nu lipseÈte nici aplecarea spre aspectele ce Èin de structura socio-culturală (autorul subliniază jocul dublu dintre religiozitate Èi materialism în cazul expresiei: ‘Èi-a pus Dumnezeu mâna-n cap’), de tot ce înseamnă fibră autohtonă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>De asemenea, leagă firesc expresiile cu autori celebri care-au slăvit vârsta de aur /copilăria (BrâncuÈi, Picasso, Warhol) Èi ajunge la concluzii de o ironie sprinţară: «Warhol, cel mai Èiret dintre artiÈtii Occidentului, a învăÈat că ingenuitatea copilăriei poate fi mimată printr-o spoială ludică, aÈa că pentru el ideea de ‘a da în mintea copiilor’ a fost o imagine întreÈinută cu intenÈie, ca o provocare deliberată.» Capitolele se-nÈiruie firesc, într-un ton de o ironie uneori ludică, alteori caustică, despre metehnele societăţii româneÈti/occidentale.</p>
<div id="attachment_50893" style="width: 616px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-50893" class="wp-image-50893" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/octavian-saiu_farmecul-banalitatii-c1-198x300.jpg" alt="" width="606" height="918" /><p id="caption-attachment-50893" class="wp-caption-text">„Farmecul banalităÈii. Un teatru de fiecare zi” de Octavian Saiu Editura Nemira, BucureÈti, 2022 ColecÈia Yorick IlustraÈie copertă: Bal de moulin de la Galette de Pierre-Auguste Renoir Copertă: Raluca Ilie</p></div>
<p>Memoria afectivă, puterea de a reinventa oricând – sub ochiul închis – scene Èi cadre potrivite par să contureze Èi mai bine încărcătura dramatică a seriei de expresii mai-sus amintite. Miza mare a volumului este aceea de a investiga prezenţa acestor expresii în contextul unor reprezentări, ceea ce îi conferă cărţii un aer de exhaustivitate exemplară. AÈa cum <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Pierre-Auguste_Renoir">Auguste Renoir</a> a ales modele neprofesioniste, oamenii de rând cărora le plăcea să se distreze la <em>Moulin de la Galette</em>, dar Èi burghezii veniÈi în mahala, pentru pânzele sale (coperta 1 a volumului), tot aÈa Octavian Saiu alcătuieÈte mici schiÈe de istorie colorată. Tratând cu rigoare ştiinţifică traducerea teatrală a semnificaţiilor unor expresii, volumul nu este unul de popularizare, fără, însă, a pierde din limpezime şi atractivitate.</p>
<p>Prin complexitate, prin cuceritoarea erudiÈie Èi prin «revoluÈiile» interpretative, volumul „Farmecul banalităÈii. Un teatru de fiecare zi” aduce o importantă schimbare de orizont în antropologia noastră culturală.</p>
<p>„<strong>Farmecul banalităÈii. Un teatru de fiecare zi</strong>” de <strong>Octavian Saiu</strong></p>
<p>Editura Nemira, BucureÈti, 2022</p>
<p>ColecÈia Yorick</p>
<p>IlustraÈie copertă: <em>Bal de moulin de la Galette</em> de Pierre-Auguste Renoir</p>
<p>Copertă: Raluca Ilie</p>
<div id="attachment_50891" style="width: 692px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-50891" class="wp-image-50891" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Lansare-Octavian-SAiu-300x200.jpg" alt="" width="682" height="454" /><p id="caption-attachment-50891" class="wp-caption-text">Octavian Saiu, Lansarea volumului „Farmecul banalităÈii. Un teatru de fiecare zi” @ FITS, 2023 Foto: © Sebastian Marcovici</p></div>
<p>„<em>Există ceva autentic în fibra unei conÈtiinÈe, dincolo de culori locale sau curcubeie cosmopolite, pe care numai limba vorbită îl poate dezvălui. Acel ceva ce Èine de marile adevăruri directe, explozive, făcute publice fără intermediar. Dar Èi de micile adevăruri intime, mărturisite printr-o simplă întorsătură de frază, printr-o formulare anume, însă mai cu seamă prin recursul la o expresie emblematică. Astfel de sintagme, folosite frecvent sau cu totul întâmplător, spun mai multe despre un om – în relaÈie Èi cu sine, Èi cu poporul căruia îi aparÈine – decât orice declaraÈie fermă. AÈezate într-un depozit al inconÈtientului, între ceea ce suntem ca indivizi Èi tot ce ne formează ca fiinÈe sociale, asemenea expresii sunt autoportrete în miniatură. Èi spectacole pe scena sufletului fiecăruia dintre noi</em>.”</p>
<p><strong>Octavian Saiu</strong></p>
<div id="attachment_50892" style="width: 671px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-50892" class="wp-image-50892" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/Autografe-300x200.jpg" alt="" width="661" height="441" /><p id="caption-attachment-50892" class="wp-caption-text">Octavian Saiu, Lansarea volumului „Farmecul banalităÈii. Un teatru de fiecare zi” @ FITS, 2023 Foto: © Sebastian Marcovici</p></div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;a&#100;&#097;&#108;i&#110;&#097;.du&#109;&#105;t&#114;&#097;&#099;he&#064;&#121;m&#097;i&#108;&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>