<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere">Se poate trăi cu boala Parkinson, iar semnul întrebării poate lipsi, deocamdată.</p>
<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere">Una dintre cele mai perfide boli, care face anual milioane de victime. La scară mondială, boala este diagnosticată la 300 000 persoane în fiecare an, în S.U.A numărul ajungând la 90.000. IncidenÈa Èi prevalenÈa bolii cresc odată cu vârsta. Boala <b>Parkinson</b> afectează 1% din persoanele cu vârsta peste 65 ani, dar rareori, boala survine în copilărie sau adolescenÈă.</p>
<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><strong>Să trecem în revistă principalele momente în studiul acestei boli, aÈa cum sunt ele menÈionate în câtev studii de referinÈă.</strong></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/parkinson.jpg"><img class="wp-image-48411 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/parkinson.jpg" alt="" width="485" height="485" /></a>DeÈi componente ale teribilei boli Parkinson pot fi găsite în documente foarte timpurii, prima descriere medicală clară datează din 1817, aparÈinând lui <strong>James Parkinson, </strong>chirurg, farmacist, geolog, paleontolog Èi activist politic englez, autor al cărÈii ”An Essay on the Shaking Palsy” (</span><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>Un eseu despre paralizia tremurătoare</strong>).</span><span class="Y2IQFc" lang="ro"> Scriitor medical celebru, colaborator savant în medicină, medic de parohie foarte apreciat, chimist (amator) proeminent, medic devotat Èi paleontolog renumit, toate acestea i-au adus faima lui Parkinson în timpul vieÈii. A fost un colecÈionar nesăÈios de fosile, minerale Èi scoici, care au ajuns să formeze zestrea muzeului pe care l-a instalat în casa lui din <strong>Shoreditch, Anglia</strong>. Aceste exemplare sunt ilustrate în „RămăÈiÈele organice ale unei lumi anterioare” (1804-1811), un tratat în trei volume care a devenit rapid un manual standard de paleontologie. Parkinson a fost membru fondator al <strong>SocietăÈii Geologice din Londra</strong> Èi, ca recunoaÈtere a contribuÈiei sale la domeniul în curs de dezvoltare al paleontologiei, numele său a fost dat multor fosile, în special amoniÈilor (de exemplu, <em>Nautilus parkinsoni</em>). </span></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">La mijlocul anilor 1800, <strong>Jean-Martin Charcot</strong> a fost deosebit de activ în extinderea acestei descrieri timpurii Èi în diseminarea informaÈiilor la nivel internaÈional despre boala aceasta. Tot el a fost acela care a dat numele bolii, după James Parkinson.</span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">El a separat <strong>boala Parkinson</strong> de <strong>scleroza multiplă</strong> Èi de alte tulburări caracterizate prin tremor Èi a recunoscut cazuri care mai târziu ar fi probabil clasificate printre sindroamele de Parkinsonism. Tratamentele timpurii ale bolii Parkinson s-au bazat pe observatii empirice, iar medicamentele anticolinergice au fost folosite înca din secolul al XIX-lea. Descoperirea deficiÈelor de dopamină în boala Parkinson Èi a producerii sintetice a dopaminei a condus la primele studii umane cu Levodopa. Alte studii anatomice, biochimice Èi fiziologice importante din punct de vedere istoric au identificat Èinte farmacologice Èi neurochirurgicale suplimentare pentru boala Parkinson Èi permit clinicienilor moderni să ofere o serie de terapii care vizează îmbunătăÈirea funcÈiei în această boală, declarată încă incurabilă.</span></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><em><strong>”MiÈcare tremurândă involuntară, putere musculară redusă în părÈi care nu sunt în acÈiune Èi chiar atunci când sunt susÈinute, tendinÈa de a îndoi trunchiul înainte Èi de a trece de la un ritm de mers la un ritm de alergare, simÈurile Èi intelectul rămânând nevătămate”</strong></em>: Parkinson a raportat aceste manifestări la Èase schiÈe de caz, trei dintre pacienÈi observaÈi pe străzile Londrei Èi trei văzuÈi doar de la distanÈă.</span></p>
<p dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><strong>Un pas înainte</strong></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Jean-Martin Charcot, în timpul activităÈii de la Salpêtrière, peste 50 de ani mai târziu, a fost mai amănunÈit în descrierile sale Èi a observat bradikinezia ca o trăsătură cardinală separată a bolii (1872): <strong><em>Cu mult înainte ca rigiditatea să se dezvolte efectiv, pacienÈii au dificultăÈi semnificative în efectuarea activităÈilor obiÈnuite: această problemă se referă la o altă cauză. La unii dintre diferiÈii pacienÈi pe care v-am arătat, puteÈi recunoaÈte cu uÈurinÈă cât de dificil este pentru ei să facă lucruri, deÈi rigiditatea sau tremorul nu sunt trăsăturile limitante. În schimb, chiar Èi un examen superficial demonstrează că problema lor se referă mai mult la încetineala în execuÈia miÈcării decât la slăbiciunea reală. În ciuda tremorului, un pacient este încă capabil să facă majoritatea lucrurilor, dar le execută cu o încetinire remarcabilă. Între gând Èi acÈiune există un interval de timp considerabil. S-ar putea crede că activitatea neuronală poate fi realizată numai după un efort remarcabil.</em></strong> </span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Charcot Èi studenÈii săi au descris spectrul clinic al acestei boli, notând două prototipuri, forma tremurătoare Èi forma rigidă/akinetică. Ei au descris în detaliu modificările artritice, disautonomia Èi durerea care pot însoÈi boala Parkinson. De asemenea, Charcot a fost primul care a sugerat utilizarea termenului „boala Parkinson”, respingând denumirea anterioară de <strong>”paralizie tremurătoare”</strong>, deoarece a recunoscut că pacienÈii cu boala Parkinson nu sunt semnificativ slabi Èi nu au neapărat tremor.</span></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">William Gowers, care lucra la Londra, a contribuit la un studiu important asupra bolii Parkinson în „<strong>Manualul de boli ale sistemului nervos</strong>”, descriind experienÈa sa personală cu 80 de pacienÈi în anii 1880. El a identificat corect o uşoară predominanţă masculină a tulburării şi a studiat deformările articulare tipice bolii. Gowers a oferit una dintre cele mai memorabile comparaÈii cu privire la tremorul Parkinsonian: <em><strong>MiÈcarea degetelor la nivelul articulaÈiilor metacarpian-falangiene este similară cu cea prin care orientalii bat în micile lor tobe.</strong></em></span></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Ècoala neurologică franceză face Èi ea un pas înainte, datorită tehnicilor moderne de studiu ale modificărilor patologice legate de boala Parkinson. <strong>Richer Èi Meige</strong> (1895) au oferit detalii clinice Èi morfologice ale etapelor progresive ale dizabilităÈii parkinsoniene, iar primii au oferit desene Èi statui care rămân printre cele mai importante documente picturale legate de boala Parkinson. Babinski (1922) a comentat ciudatele fluctuaÈii motorii intrinseci bolii în sine, iar Brissaud a propus pentru prima dată afectarea substanÈei negre ca sediu anatomic al bolii Parkinson. <strong>Trétiakoff, Foix Èi Nicolesco</strong> au urmărit studii patologice suplimentare ale creierului mediu în relaÈie cu boala în anii 1920-1925 . </span></p>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">O analiză completă a bolii Parkinson Èi delimitarea clară a leziunilor trunchiului cerebral a fost efectuată în 1953 de către <strong>Greenfield Èi Bosanquet</strong>, în 1953. Morbiditatea Èi progresia clinică a bolii Parkinson au fost studiate în articolul important al lui Hoehn Èi Yahr în care a fost introdus pentru prima dată sistemul lor de stadializare recunoscut la nivel internaÈional. Acest sistem de stadializare tradiÈional este ancorat în distincÈia dintre boala unilaterală (Stadiul I) Èi boala bilaterală (Stadiile II-V), dezvoltarea tulburării reflexului postural (Stadiul III) ca un punct de cotitură cheie în semnificaÈia clinică a bolii (1967).</span></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">În mai 2022, <a href="https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/parkinson-disease" target="_blank" rel="noopener"><strong>OrganizaÈia Mondială a SănătăÈii</strong> </a>a aprobat <strong>Planul de acÈiune global intersectorial privind epilepsia Èi alte tulburări neurologice</strong> pentru perioada 2022-2031. Planul de acÈiune va aborda provocările Èi lacunele în furnizarea de îngrijire Èi servicii pentru persoanele cu epilepsie Èi alte tulburări neurologice, cum ar fi PD, care există la nivel mondial Èi va asigura un răspuns cuprinzător Èi coordonat între sectoare. Aceasta include creÈterea prioritizării politicilor Èi consolidarea guvernanÈei, furnizarea de diagnosticare, tratament Èi îngrijire eficiente, în timp util Èi receptiv, implementarea strategiilor de promovare Èi prevenire, promovarea cercetării Èi inovării Èi consolidarea sistemelor informaÈionale.</span></p>
<h4 dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><strong>Forme ale bolii Parkinson</strong></h4>
<p>Boala Parkinson cunoaÈte mai multe forme, care pot varia în funcÈie de simptomele Èi caracteristicile pacienÈilor. Iată câteva dintre formele cele mai comune:</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<ul>
<li>Boala Parkinson idiopatică: Aceasta este forma cea mai frecventă a bolii Parkinson Èi reprezintă aproximativ 85-90% din cazurile diagnosticate. Nu se cunoaÈte cauza exactă a acestei forme, dar se crede că există o combinaÈie de factori genetici Èi de mediu implicaÈi.</li>
<li>Boala Parkinson juvenilă: Aceasta este o formă rară de boală Parkinson care se dezvoltă înainte de vârsta de 20 de ani. PacienÈii cu această formă pot prezenta simptome mai severe Èi pot avea o evoluÈie mai rapidă a bolii.</li>
<li>Boala Parkinson asociată cu mutaÈii genetice: În unele cazuri, boala Parkinson poate fi cauzată de anumite mutaÈii genetice moÈtenite. Există mai multe gene identificate care pot fi implicate în apariÈia bolii Parkinson, cum ar fi genele SNCA, LRRK2, PARK2 Èi PARK7.</li>
<li>Boala Parkinson asociată cu factori de mediu: Anumite substanÈe chimice Èi toxine din mediul înconjurător pot creÈte riscul de dezvoltare a bolii Parkinson. De exemplu, expunerea la pesticide, erbicide Èi metale grele precum cuprul Èi manganul a fost asociată cu un risc crescut.</li>
</ul>
<h4><strong>Statistici</strong></h4>
<p>În ceea ce priveÈte statistica, există câteva aspecte cheie pe care le putem aborda:</p>
<ul>
<li>Conform estimărilor OrganizaÈiei Mondiale a SănătăÈii, în întreaga lume există aproximativ 6,1 milioane de persoane cu boala Parkinson.</li>
<li>PrevalenÈa bolii Parkinson creÈte odată cu vârsta. IncidenÈa bolii este mai mare în rândul persoanelor de peste 60 de ani.</li>
<li>Boala Parkinson afectează în mod egal atât bărbaÈii, cât Èi femeile.</li>
<li>PrevalenÈă: Potrivit OrganizaÈiei Mondiale a SănătăÈii, se estimează că există aproximativ 6,1 milioane de persoane cu boala Parkinson la nivel global. PrevalenÈa variază în funcÈie de regiune Èi grupa de vârstă.</li>
<li>IncidenÈă: IncidenÈa reprezintă numărul de cazuri noi de boala Parkinson într-o anumită perioadă de timp. Ratele de incidenÈă pot varia în funcÈie de factorii demografici Èi geografici. De exemplu, în Statele Unite, rata de incidenÈă este estimată la aproximativ 15-20 de cazuri la 100.000 de persoane pe an.</li>
<li>Factori de risc: Există anumite factori de risc care pot contribui la dezvoltarea bolii Parkinson, cum ar fi vârsta înaintată, sexul masculin, expunerea la anumite substanÈe chimice sau toxine Èi istoricul familial de boală Parkinson.</li>
<li>Progresia bolii: Boala Parkinson este caracterizată de progresie lentă Èi degenerare a neuronilor dopaminergici din creier. Simptomele se agravează de obicei pe măsură ce boala avansează Èi pot varia de la tremur, rigiditate musculară, dificultăÈi de echilibru Èi tulburări cognitive.</li>
</ul>
<h4 dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><strong>Răspunsul la câteva întrebări</strong></h4>
<ul>
<li dir="ltr" data-placeholder="Traducere">
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Boala Parkinson (BP) este o afecÈiune degenerativă a creierului, asociată cu simptome motorii (miÈcare lentă, tremor, rigiditate, mers Èi dezechilibru) Èi o mare varietate de complicaÈii non-motorii (deteriorări cognitive, tulburări de sănătate mintală, tulburări de somn Èi durere Èi alte tulburări senzoriale). DeficienÈele motorii, cum ar fi dischineziile (miÈcări involuntare) Èi distoniile (contracÈii musculare involuntare dureroase) contribuie la limitări în vorbire, mobilitate Èi restricÈii în multe domenii ale vieÈii. Progresia acestor simptome are ca rezultat rate ridicate de dizabilitate Èi cerinÈe de îngrijire. MulÈi oameni cu PD dezvoltă, de asemenea, <a href="https://bel-esprit.ro/bruce-willis/" target="_blank" rel="noopener"><strong>demenÈă</strong></a> în cursul bolii lor.</span></p>
</li>
<li id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Nu există un test specific pentru a diagnostica boala Parkinson. Un medic specialist în afecÈiuni ale sistemului nervos (neurolog) va diagnostica boala Parkinson pe baza istoricului dumneavoastră medical, a unei analize a semnelor Èi simptomelor dumneavoastră Èi a unui examen neurologic Èi fizic.</span></li>
<li dir="ltr" data-placeholder="Traducere">
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>Levodopa/carbidopa</strong>, cel mai eficient medicament pentru îmbunătăÈirea simptomelor, a funcÈionării Èi a calităÈii vieÈii, nu este accesibil, disponibil sau accesibil peste tot, în special în Èările cu venituri mici Èi medii.</span></p>
</li>
<li dir="ltr" data-placeholder="Traducere">
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">În plus faÈă de cele patru simptome motorii de bază ale bolii Parkinson (</span><span class="Y2IQFc" lang="ro">tremor, rigiditate, bradikinezie (miÈcare lentă), instabilitate posturală (probleme de echilibru)</span><span class="Y2IQFc" lang="ro">, se numără Èi <strong>modificările vocii</strong>. Se crede că acestea se datorează cel puÈin parÈial bradikineziei. Vocea poate deveni mai blândă sau poate începe puternic Èi apoi dispare. Poate exista o pierdere a variaÈiei normale a volumului Èi a emoÈiei în voce, astfel încât individul să poată vorbi într-un ton monoton. În boala Parkinson mai avansată, vorbirea poate deveni rapidă, cu cuvintele aglomerate, sau poate apărea bâlbâiala.</span></p>
</li>
<li dir="ltr" data-placeholder="Traducere">
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>O sensibilitate redusă la mirosuri</strong> (hiposmie) sau o pierdere a mirosului (anosmie) este adesea un simptom precoce al bolii Parkinson. De fapt, hiposmia Èi anosmia pot fi experimentate cu luni sau chiar ani înainte de apariÈia simptomelor motorii tradiÈionale ale bolii Parkinson.</span></p>
</li>
<li dir="ltr" data-placeholder="Traducere">
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">Separat de problemele de echilibru ale instabilităÈii posturale, dar care contribuie la probleme de mers, <strong>ameÈeli sau o senzaÈie de leÈin</strong> apare adesea în cazul Parkinson. Acest simptom este legat de incapacitatea corpului de a regla rapid tensiunea arterială, în special atunci când stă în picioare dintr-o poziÈie culcat sau în picioare dintr-o poziÈie Èezând. Când este severă, ameÈelile pot cauza pierderi de energie sau leÈin.</span></p>
</li>
<li dir="ltr" data-placeholder="Traducere">
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>Problemele de somn</strong> sunt frecvent întâlnite la persoanele cu <a href="https://www.apdaparkinson.org/what-is-parkinsons/symptoms/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Parkinson</strong></a>. Incapacitatea de a adormi sau insomnia primară este mai puÈin frecventă decât incapacitatea de dormi sau insomnia secundară. Alte persoane cu boala Parkinson au vise vii, deÈi acestea se datorează, de obicei, efectelor secundare ale medicamentelor pentru Parkinson.</span></p>
</li>
</ul>
<h4><strong>Putem preveni boala Parkinson?</strong></h4>
<p>În prezent, nu există o modalitate cunoscută de a preveni complet boala Parkinson. Cu toate acestea, există anumite măsuri care pot fi luate pentru a reduce riscul sau pentru a întârzia apariÈia bolii Parkinson. Iată câteva recomandări:</p>
<ul>
<li>AdoptaÈi un stil de viaÈă sănătos: MenÈinerea unei alimentaÈii echilibrate, bogate în fructe, legume Èi cereale integrale Èi evitarea consumului excesiv de alimente procesate poate contribui la sănătatea generală. Activitatea fizică regulată Èi menÈinerea unui nivel sănătos de greutate pot avea, de asemenea, un impact pozitiv.</li>
<li>ProtejaÈi-vă de substanÈe toxice: EvitaÈi expunerea prelungită la substanÈe chimice toxice Èi la pesticide. Dacă lucraÈi într-un mediu care presupune expunerea la astfel de substanÈe, asiguraÈi-vă că respectaÈi măsurile de siguranÈă Èi de protecÈie adecvate.</li>
<li>ConsumaÈi cofeină: Studiile au arătat că consumul moderat de cofeină poate fi asociat cu un risc redus de dezvoltare a bolii Parkinson. TotuÈi, este important să nu exageraÈi cu consumul de cofeină Èi să vă consultaÈi cu medicul înainte de a face schimbări în regimul dvs. alimentar.</li>
<li>MenÈineÈi un nivel ridicat de activitate mentală: Implicarea în activităÈi care stimulează creierul, cum ar fi rezolvarea de puzzle-uri, cititul, sudoku, învăÈarea continuă Èi menÈinerea conexiunilor sociale, pot fi benefice pentru sănătatea creierului Èi pot contribui la menÈinerea funcÈiilor cognitive.</li>
</ul>
<p>Este important să reÈineÈi că aceste măsuri nu pot garanta complet prevenirea bolii Parkinson, dar pot fi utile în reducerea riscului sau în amânarea apariÈiei simptomelor. ConsultaÈi întotdeauna un medic specialist pentru evaluarea individuală a riscului Èi pentru recomandări personalizate.</p>
<h4><strong>După diagnostic</strong></h4>
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere">Se poate trăi cu <a href="https://parkinsonsnewstoday.com/living-with-parkinsons-disease-2/" target="_blank" rel="noopener">boala Parkinson</a>, datorită cercetărilor în domeniul terapiilor complementare. Acestea includ ajutoare Èi dispozitive de mobilitate, dietă adecvată, exerciÈii fizice Èi înregistrarea progresului într-un jurnal.</p>
<p>Tratamentul pentru boala Parkinson poate include medicamente care ajută la gestionarea simptomelor principale, cum ar fi tremurul, rigiditatea Èi problemele de echilibru. Uneori, în cazurile mai avansate ale bolii, se poate opta pentru terapia cu stimulare cerebrală adâncă (DBS) sau alte intervenÈii chirurgicale.</p>
<p>În plus, există Èi alte măsuri care pot fi luate pentru a sprijini calitatea vieÈii persoanelor cu boala Parkinson. Acestea pot include terapia fizică Èi ocupaÈională pentru a îmbunătăÈi mobilitatea Èi independenÈa, terapia logopedică pentru a ajuta la gestionarea problemelor de vorbire Èi deglutiÈie, Èi sprijinul emoÈional Èi psihologic pentru a face faÈă aspectelor mentale Èi sociale ale bolii.</p>
<p>Este important să se lucreze împreună cu un echipaj medical specializat Èi să se ia în considerare o abordare multidisciplinară pentru a gestiona boala Parkinson în mod eficient. Cu tratament adecvat Èi suport corespunzător, mulÈi oameni cu boala Parkinson pot continua să trăiască o viaÈă plină Èi activă.</p>
<ul>
<li dir="ltr" data-placeholder="Traducere">Actorul <strong>Michael J. Fox</strong> a fost diagnosticat cu Parkinson, <strong>Muhhamad Ali, Deborah Kerr, Johnny Cash, Ozzy Osbourne, Alan Alda, Cornel Constantiniu&#8230; </strong></li>
</ul>
<p><strong>Acesta nu este un articol de specialitate, ci doar o încercare de abordare a unui subiect extrem de vast&#8230;</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;&#111;ncur&#115;&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>