În Armenia, tradițiile de Anul Nou și Crăciun se îmbină.
Urarea obișnuită de sărbători este „An Nou și Crăciun fericit!”, iar familiile decorează „Pomul de Crăciun”. Acest moment al anului este despre începuturi: nașterea lui Hristos, precum și începutul unui nou an.
În Armenia vine mai întâi Anul Nou, apoi urmează Crăciunul.
Poporul armean, primul care a adoptat creștinismul ca religie oficială de stat, prăznuiește Crăciunul odată cu Boboteaza din dorința de a păstra tradiția primelor secole creștine, tradiția care avea la bază calendarul gregorian.
Odată cu Revelionul încep două săptămâni de sărbători în timpul cărora armenii sărbătoresc Nașterea Domnului Hristos, Botezul său și Boboteaza.
În perioada 31 decembrie – 13 ianuarie, armenii vizitează familia și prietenii, fac schimb de cadouri și se reunesc pentru a sărbători. Cu ocazia Revelionului, chiar înainte de miezul nopții, familiile se adună în jurul mesei pentru numărătoarea inversă. După sărutări și toasturi, începe banchetul.
Masa este încărcată cu diferite preparate din șuncă, varză umplută, brânzeturi, mezeluri, prăjituri și multă băutură bună.
„Masa ar trebui să fie atât de acoperită cu alimente încât să nu poți nici măcar să pui mâna jos și toată lumea trebuie să mănânce câte ceva din toate.”
O pâine albă dulce specială numită tarehats, care înseamnă „pâine de Anul Nou”, este o parte importantă a mesei.
Asemănător cu Pâinea Celor Trei Regi, un bob de mazăre, o monedă sau un buton mic sunt coapte în pâine. Armenii cred că persoana care găsește obiectul în felia lor se va bucura de noroc în anul care vine.
Coş cu dalauzi (desert din nuci fierte în miere), de Anul Nou
„Moșul de iarnă”, o siluetă asemănătoare lui Moș Crăciun, apare și în ajunul Anului Nou. În gospodăriile mai tradiționale, copiii se trezesc pentru a găsi cadouri sub perne. Mulți roagă un prieten de familie sau un vecin pentru a se îmbrăca și a distribui cadouri micuților lor. „Ne spălăm pe mâini cu această apă și o punem pe părțile corpului nostru care au nevoie de îngrijire.„
Miniatură armenească – Crăciun
În ajunul Crăciunului, 5 ianuarie, armenii aprind în case și în biserici lumânări pentru a lumina sfârșitul zilelor întunecate și nopților lungi. Ziua de Crăciun este cunoscută de armeni drept Ziua Binecuvântării Apei pentru a comemora botezul lui Hristos; apa sfințită, binecuvântată de preotul principal, este împărtășită familiilor din comunitate. Apa curăță corpul și casa, iar binecuvântarea ei oferă protecție împotriva bolilor sau nenorocirilor în anul ce vine. Uneori, preoții sunt invitați în casă pentru a binecuvânta colțurile casei, precum și produsele alimentare de bază, cum ar fi pâinea și sarea. Ulterior, familiile se așează la masă specială de pește – de obicei păstrăv – și pilaf de orez cu stafide. Ei beau vin roșu, care simbolizează sângele lui Hristos.
A doua zi după Crăciun urmează Ziua Memorială, o ocazie pentru amintirea celor dragi care au murit în timpul anului. Se vizitează mormintele membrilor familiei și prietenilor, și împreună cu pietrele funerare sculptate (khachkars), sunt împodobite cu flori sau cu ofrande de mâncare de la masa de Crăciun. Sărbătorile se încheie pe 13 ianuarie, care reprezintă începutul „vechiului” An Nou, o rămășiță a calendarului iulian, care a fost ulterior înlocuit de cel gregorian în majoritatea țărilor.
Un articol de Tibi Kovacs
foto tumblr.com
