<p>Sărbătoarea Sfântului Ioan de Vară este una dintre cele mai importante Èi îndrăgite sărbători populare din România. Această sărbătoare are loc pe data de 24 iunie Èi marchează solstiÈiul de vară, în perioada în care soarele atinge punctul cel mai înalt pe cer. Ea combină tradiÈii religioase Èi elemente precreÈtine, oferind ocazia de a celebra natura, fertilitatea Èi bucuria vieÈii. Această zi are o triplă semnificaÈie, fiind totodată Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/povestea-de-dragoste-dintre-creatorul-de-moda-yves-saint-laurent-si-ia-romaneasca/" target="_blank" rel="noopener">Ziua Iei</a></strong>, dar Èi ziua în care poporul îÈi celebrează zânele bune, sânzienele sau Drăgaica.</p>
<div id="attachment_50521" style="width: 745px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/sanziene2.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-50521" class="size-full wp-image-50521" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/sanziene2.jpg" alt="" width="735" height="617" /></a><p id="caption-attachment-50521" class="wp-caption-text">pinterest.com</p></div>
<h4><strong>Perspective</strong></h4>
<p>E important să vedem care este semnificaÈia Èi care sunt tradiÈiile Sfântului Ioan de Vară, evidenÈiind importanÈa culturală Èi spirituală a acestei sărbători.</p>
<p><strong>Sfântul Ioan Botezătorul</strong> este unul dintre cei mai importanÈi sfinÈi în tradiÈia creÈtină Èi este recunoscut pentru botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan. Sfântul Ioan a fost venerat Èi respectat încă din vechime, iar sărbătoarea de la 24 iunie este dedicată lui Èi vieÈii sale. El este considerat precursorul lui Iisus Hristos Èi este menÈionat în Noul Testament al Bibliei. El este recunoscut ca un profet Èi mesager al lui Dumnezeu, care a pregătit calea pentru venirea lui Iisus, botezându-l în apa Iordanului. El a predicat pocăinÈa Èi convertirea, chemând oamenii să se întoarcă la Dumnezeu Èi să se pregătească pentru venirea Mântuitorului.</p>
<p>&#8222;<em><strong>Eu vă botez cu apă pentru pocăinÈă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Eu nu sunt vrednic să-I duc încălÈămintea; El vă va boteza cu Duhul Sfânt Èi cu foc</strong></em>&#8221; (Matei 3:11).</p>
<p>Ioan Botezătorul a fost un exemplu de smerenie Èi supunere în faÈa voinÈei lui Dumnezeu. El a spus: <em><strong>&#8222;El trebuie să crească, iar eu să mă micÈorez&#8221;</strong></em> (Ioan 3:30), exprimând astfel umilinÈa Èi recunoaÈterea locului său în planul divin, motiv pentru care este celebrat ca un Luminător care pogoară spirit asupra celor cu credinÈă.</p>
<p><strong>Sărbătoarea Sfântului Ioan de Vară</strong> are multiple semnificaÈii Èi tradiÈii asociate. Ea marchează Èi solstiÈiul de vară, momentul în care ziua este cea mai lungă Èi noaptea cea mai scurtă. Această perioadă este considerată o trecere între lumina Èi întunericul anului, reprezentând simbolic lupta dintre bine Èi rău, lumină Èi întuneric.</p>
<p>În tradiÈiile populare, sărbătoarea Sfântului Ioan de Vară este adesea însoÈită de ritualuri Èi obiceiuri specifice. Un element important este aprinderea focurilor de Sânziene, simbolizând purificarea Èi regenerarea prin foc. Oamenii se adună în jurul focurilor, cântă Èi dansează, sărbătorind trecerea într-un nou ciclu al anului Èi aducând un omagiu puterii transformatoare a focului Èi a luminii.</p>
<p>Sfântul Ioan de Vară este sărbătorit Èi în legătură cu credinÈele Èi tradiÈiile populare legate de puterile magice Èi de vindecare ale plantelor Èi ale naturii. Se crede că în noaptea de Sfântul Ioan plantele Èi ierburile au puteri deosebite, iar cine le culege sau le foloseÈte în acest moment va beneficia de proprietăÈile lor benefice.</p>
<p><strong>Sfântul Ioan de Vară</strong> este legat de credinÈe Èi tradiÈii străvechi care se întrepătrund cu elemente precreÈtine Èi păgâne. În această zi, oamenii se adună în jurul focului Èi participă la ritualuri specifice. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este aprinderea rugului de Sânziene, un foc sacru care simbolizează puterea regeneratoare a soarelui Èi a fertilităÈii. Oamenii sărbătoresc în jurul acestui foc, dansează, cântă Èi se bucură de energia Èi căldura verii.</p>
<p>De asemenea, există credinÈa că în noaptea de Sfântul Ioan, sânzienele înfloresc Èi că au puteri magice. Fetele Èi femeile împletesc cununi de flori Èi le aruncă peste case Èi curÈi pentru a aduce noroc Èi protecÈie. Se spune că dacă o fată pune flori de sânziene sub pernă în această noapte, îÈi va visa viitorul soÈ. Totodată, credinÈa populară afirmă că sânzienele au puterea de a vindeca Èi de a aduce fertilitate. Astfel, femeile se scaldă în izvoare sau în râuri, crezând că apa este binecuvântată în această zi Èi le poate aduce sănătate Èi frumuseÈe.</p>
<p>Sfântul Ioan de Vară este o sărbătoare care celebrează natura Èi ciclurile ei, precum Èi comunitatea Èi bucuria vieÈii. În timpul acestei sărbători, oamenii se adună în familie Èi întreaga comunitate, participă la procesiuni religioase Èi la diferite evenimente.</p>
<p>FolcloriÈtii consideră că sărbătoarea Sfântului Ioan de Vară este rezultatul unei sincretizări între tradiÈiile creÈtine Èi elementele precreÈtine, păgâne. Ei studiază influenÈele Èi interacÈiunile dintre credinÈele creÈtine Èi cele preexistente în contextul acestei sărbători, precum Èi modul în care tradiÈiile Èi ritualurile s-au transmis de-a lungul timpului.</p>
<p>Unul dintre aspectele abordate de folcloriÈti este legătura dintre Sfântul Ioan de Vară Èi tradiÈiile solstiÈiului de vară. Studiază semnificaÈia acestei perioade a anului, importanÈa simbolică a soarelui Èi a fertilităÈii în cadrul culturii populare Èi relaÈia lor cu sărbătoarea Sfântului Ioan.</p>
<h4><strong>Drăgaica</strong></h4>
<p>Termenul &#8222;drăgaica&#8221; provine din limba slavă Èi se referă la o zeiÈă precreÈtină a fertilităÈii Èi a naturii, care era venerată în perioada solstiÈiului de vară. Oamenii îi aduceau ofrande Èi participau la ritualuri specifice pentru a obÈine protecÈie Èi fertilitate pentru animalele lor Èi pentru recoltele viitoare.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>În cadrul sărbătorii Drăgaica, oamenii se adună în comunitate Èi participă la diverse activităÈi, inclusiv dansuri Èi cântece tradiÈionale. Un element central al sărbătorii îl reprezintă dansul în jurul unui Èirag de flori, care este numit Èi &#8222;hora drăgaicei&#8221;. ParticipanÈii poartă costume tradiÈionale Èi împletesc cununi de flori pe care le poartă în timpul dansului.</p>
<p>Sărbătoarea Drăgaica are o semnificaÈie puternic legată de ciclurile naturii Èi de fertilitate. Ea marchează trecerea în sezonul de vară Èi celebrează învierea Èi regenerarea naturii. De asemenea, este considerată o sărbătoare de purificare Èi de aducere de noroc, în care se aprind ruguri sacre Èi se practică diferite ritualuri de protecÈie împotriva forÈelor malefice.</p>
<p>Drăgaica este o sărbătoare tradiÈională în care se combină elemente precreÈtine Èi creÈtine, reprezentând o moÈtenire culturală importantă Èi o expresie a legăturii strânse dintre comunitate, natură Èi spiritualitate. Ea variază în funcÈie de regiune Èi de tradiÈiile locale, iar în prezent este păstrată Èi sărbătorită în multe zone rurale din România. În această zi fetele sunt îmbrăcate în portul popular, în <strong>iile</strong> cusute în familie Èi păstrate cu sfinÈenie de-a lungul generaÈiilor.</p>
<p><strong>Ia românească</strong></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/ia-romaneasca-o-naratiune-cosmologica/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Ia românească</strong> </a>este un element distinctiv al culturii Èi tradiÈiilor româneÈti, reprezentând o bluză tradiÈională încheiată la gât, cu mâneci lungi Èi ornamente bogate. Aceasta este purtată de femei Èi este un simbol al identităÈii Èi apartenenÈei la cultura românească.</p>
<p>Acest obiect vestimentar are o istorie îndelungată Èi este strâns legată de folclorul Èi tradiÈiile româneÈti. Fiecare zonă a Èării are propriul său stil Èi motive specifice, care reflectă diversitatea Èi bogăÈia culturală a României. Ielele, spiritele feminine din mitologia românească, sunt adesea reprezentate în motivele ia-ului, conferindu-i un caracter magic Èi mistic. Aceste bluze tradiÈionale sunt realizate <strong>manual</strong>, în principal din bumbac sau in, iar cusăturile Èi broderiile sunt elemente cheie ale designului. Culorile vibrante Èi motivele geometrice, florale sau zoomorfe sunt caracteristice ia-ului românesc. Fiecare motiv Èi culori folosite pot avea semnificaÈii specifice, iar modelele pot varia în funcÈie de regiune Èi de tradiÈiile locale.</p>
<div id="attachment_45895" style="width: 459px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/Ileana-si-Regina-Maria.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-45895" class="wp-image-45895 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/Ileana-si-Regina-Maria.jpg" alt="" width="449" height="720" /></a><p id="caption-attachment-45895" class="wp-caption-text">Regina Maria Èi Principesa Ileana, purtând ia românească</p></div>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/regina-maria-balcicul-si-branul-sunt-casele-mele-de-vis-inima-mea/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Regina Maria</strong></a> a promovat cu pasiune ia românească atât în interiorul Èării, cât Èi în străinătate. Ea a inclus motive Èi modele inspirate de ia în creaÈiile sale regale Èi a organizat expoziÈii Èi evenimente în care ia românească a fost prezentată în toată splendoarea sa. Regina a fost o susÈinătoare ferventă a meÈteÈugarilor Èi artizanilor români, promovând talentul Èi abilităÈile lor în realizarea iei. Prin intermediul influenÈei sale regale, AlteÈa sa Regală a reuÈit să aducă ia românească în atenÈia lumii, atrăgând aprecierea Èi admiraÈia pentru acest obiect vestimentar tradiÈional. Ea a contribuit la crearea unei imagini puternice Èi distincte a României în ceea ce priveÈte tradiÈiile sale vestimentare Èi cultura sa bogată.</p>
<p>Ia românească nu este doar un obiect vestimentar, ci Èi <strong>o formă de expresie artistică</strong>. Procesul de creaÈie implică abilităÈi Èi tehnici tradiÈionale de cusut, brodat Èi împletit. Fiecare ie este unică Èi poartă amprenta meÈteÈugului Èi creativităÈii persoanei care o confecÈionează, de aceea, de-a lungul secolelor, această artă a transmis Èi păstrat identitatea culturală a românilor.</p>
<p>Ia românească este purtată cu mândrie în diverse ocazii Èi evenimente importante, precum sărbători tradiÈionale, nunÈi, festivaluri Èi expoziÈii culturale. Ea este un simbol al tradiÈiilor Èi valorilor româneÈti, aducând în prim-plan frumuseÈea Èi bogăÈia patrimoniului cultural.</p>
<p>În prezent, ia românească este apreciată nu doar în contextul tradiÈional, ci Èi ca element de modă Èi design contemporan. Designerii Èi creatorii de modă îÈi folosesc inspiraÈia din ia-urile tradiÈionale pentru a crea noi interpretări Èi modele inovatoare, contribuind astfel la promovarea Èi revitalizarea acestui element distinctiv al culturii româneÈti.</p>
<h4><strong>Bibliografie</strong></h4>
<p>O carte importantă e semnată de Irina Nicolau Èi poartă titlul <a href="https://humanitas.ro/humanitas/carte/ghidul-sarbatorilor-romanesti" target="_blank" rel="noopener"><strong>„Ghidul sărbătorilor româneşti”</strong></a>, publicată la editura Humanitas.</p>
<p>”<strong><em>În alte locuri din ţară, sărbătoarea se numeşte Drăgaică. Câteva fete frumoase se fac Drăgăici. Una dintre ele se îmbracă în mireasă. Ea are puteri deosebite, dă bob grâului, miros florilor&#8230;.După ce a fost Mireasă &#8211; Drăgaică, fata nu se poate căsători timp de trei ani. De trei ani are nevoie să se cureţe de forţele luminoase cu care s-a impregnat într-o singură zi! O altă variantă de Drăgaică se face cu patru fete, dintre care două îmbrăcate bărbăteşte.</em></strong></p>
<p><strong><em>La românii din Balcani, sărbătoarea se numeşte Taghiani. Fete, căldări cu apă împodobite cu flori în care s-au pus bijuterii de argint, cântece&#8230;</em></strong></p>
<p><strong><em>De obicei, Biserica sărbătoreşte ziua morţilor sfinţilor, adică ziua naşterii lor pentru viaţă veşnică. Uneori însă e sărbătorită şi ziua de naştere a sfântului. Este cazul Sfântului Ioan Botezătorul, cel numit în cărţile religioase „Luceafărul” pentru felul în care pregăteşte naşterea „Soarelui”, Iisus Hristos. Sărbătorită în 24 iunie, naşterea cea peste fire a lui Ioan &#8211; căci Elizabeta îl aduce pe lume la bătrâneţe- pregăteşte apropiata minune a naşterii din Fecioară”.</em></strong>”</p>
<p><!--more-->
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;o&#110;&#099;ur&#115;&#064;&#121;ahoo&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Sărbători românești – 24 iunie
Regina Maria