<p>Am aflat cu stupoare că printre romanele puse la <em>index-ul</em> provizoriu din timpul turbulenÈelor rasiale recente din Statele Unite se află Èi <strong>&#8222;Să ucizi o pasăre cântătoare&#8221; </strong>de Harper Lee.</p>
<p><strong>Nell Harper Lee</strong> a fost o romancieră americană cunoscută pentru romanul parÈial autobiografic &#8222;Să ucizi o pasăre cântătoare&#8221; apărut în 1960, câÈtigător al premiului <em>Pulitzer</em> în 1961 Èi devenit un clasic al literaturii moderne americane.</p>
<h5 style="text-align: center;">Începuturile</h5>
<p>Născută pe 28 aprilie 1926 în orăÈelul Monroeville (Alabama), Harper Lee a fost al patrulea copil al unei familii compuse dintr-o mamă casnică Èi un tată fost ziarist Èi om de afaceri apoi avocat, membru al Baroului din statul Alabama. La începutul carierei a apărat doi cetăÈeni de culoare acuzaÈi de uciderea unui proprietar de magazin, de rasă albă. Ambii clienÈi, tată Èi fiu, au fost spânzuraÈi.</p>
<p>Din copilărie datează prietenia de o viaÈă a lui Harper cu<strong> Truman Capote</strong>, acesta servindu-i drept model pentru creionarea unuia dintre personajele romanului.</p>
<p>După absolvirea liceului, se înscrie la un colegiu din Montgomery (capitala statului Alabama), apoi se transferă la Universitatea din Tuscaloosa pentru a studia dreptul. În studenÈie a început să publice în ziarul universităÈii Èi la o revistă umoristică.</p>
<h5 style="text-align: center;">Cariera</h5>
<p>În 1949 s-a mutat în New York Èi s-a angajat la început într-o librărie, apoi ca agent de zbor la o companie aeriană pentru a avea timp liber să scrie. A publicat mai mult povestiri, iar în 1956 Èi-a găsit un agent literar în persoana lui <em>Maurice Crain</em>. În acelaÈi an un grup de prieteni i-au oferit drept cadou salariul pe un an, cu menÈiunea:</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Ai un an liber de la muncă ca să scrii ce vrei. Crăciun fericit!&#8221;</strong></em></p>
<p><em><strong><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/06/bird4.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-24640" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/06/bird4.jpg" alt="" width="500" height="800" /></a></strong></em></p>
<h5 style="text-align: center;"><strong> Să ucizi o pasăre cântătoare</strong></h5>
<p>În primăvara anului 1957 Lee, în vârstă de 31 de ani a predat manuscrisul cărÈii <strong>&#8222;Du-te Èi pune un străjer&#8221;</strong> lui Maurice Crain pentru ca acesta să-l trimită editurilor. Manuscrisul a ajuns în mâinile lui <strong><em>Tay Hohoff</em></strong>, o cunoscută editoare, care a rămas impresionată.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Scânteia adevăratului scriitor strălucea în fiecare rând.&#8221;</strong></em></p>
<p>A început o colaborare fructuoasă de trei ani între autor Èi editor, până când cartea a ajuns în forma ei finală Èi a fost reintitulată <em>Să ucizi o pasăre cântătoare. </em>Între timp, pe plan naÈional a crescut preocuparea pentru relaÈiile interrasiale. În 1954 Curtea Supremă de JustiÈie a Statelor Unite a declarat neconstituÈională segregarea rasială în Ècolile publice, subiect care a ajuns pe pagina principală a ziarelor în întreaga Èară.</p>
<p><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Brown_v._Board_of_Education">https://en.wikipedia.org/wiki/Brown_v._Board_of_Education</a></p>
<p>Într-o seară de iarnă Lee Èi-a aruncat manuscrisul afară pe fereastră, în zăpadă, apoi a sunat-o pe Hohoff în lacrimi. Aceasta i-a spus să iasă afară imediat Èi să adune paginile. AÈa s-a salvat una din capodoperele literaturii universale. Publicată în 11 iulie 1960 <em>Să ucizi o pasăre cântătoare</em> a devenit în scurt timp un best-seller Èi a avut mare succes la critică. S-au vândut peste 30 de milioane de exemplare. În 1999 a fost votată <em>Cel mai bun roman al secolului</em> într-un sondaj tipărit în<em> Library Journal.</em></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/06/bird2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-24630" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/06/bird2.jpg" alt="" width="400" height="600" /></a></p>
<p>Mica Jean Louise &#8222;Scout&#8221; Finch Èi fratele ei mai mare, Jem, locuiesc în orăÈelul Maycomb, Alabama, în timpul Marii Crize din anii &#8217;30. Copiii au parte de o copilărie fericită alături de tatăl lor văduv, Atticus Finch Èi menajera de culoare, Calpurnia. În timpul verii Jem, Scout Èi prietenul lor Dill se joacă împreună Èi îl urmăresc pe misteriosul Bau Radley, un vecin ciudat. Atticus este de profesie avocat, desemnat să-l apere pe Tom Robinson, un bărbat de culoare, cu un braÈ infirm, acuzat că a violat o fată albă. În cele din urmă Tom moare după un lung Èi istovitor proces, iar moartea sa este metaforic prezentată în ziarul local din Maycomb asemenea uciderii prin vânătoare a unei păsări cântătoare.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Totul este privit prin ochii lui Scout Èi ai fratelui ei. Cartea este o pledoarie antirasistă de o duioÈie fără seamăn.</p>
<div id="attachment_24681" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/06/bird5.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24681" class="wp-image-24681 size-full" title="Gregory Peck Èi Brock Peters" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/06/bird5.jpg" alt="Gregory Peck Èi Brock Peters" width="600" height="600" /></a><p id="caption-attachment-24681" class="wp-caption-text">Gregory Peck Èi Brock Peters</p></div>
<h5 style="text-align: center;">Ce a urmat &#8230;</h5>
<p>În urma succesului cărÈii Harper Lee a început un iureÈ de turnee de promovare cărora nu le-a făcut uÈor faÈă, dorind să-Èi păstreze intimitatea. Un efect nedorit al succesului a fost sosirea în Alabama a unor activiÈti din domeniul drepturilor civile, care au fost agresaÈi fizic. IniÈial Lee a încercat să răspundă personal scrisorilor sosite de la cititori, dar când a început să primească peste 60 de scrisori pe zi, a realizat că nu le poate face faÈă singură. Sora ei Alice a devenit reprezentantul ei legal Èi Lee a obÈinut un număr de telefon neînregistrat. Până la moartea sa, în 2016, n-a mai acordat aproape niciun interviu Èi n-a mai avut apariÈii publice.</p>
<p><em><strong>&#8222;Nu m-am aÈteptat la succesul cărÈii. Speram să aibă parte de un sfârÈit rapid Èi plin de compasiune din partea criticilor, dar în acelaÈi timp speram cumva să-i placă cuiva suficient de mult ca să mă încurajeze. Încurajare publică. Speram la puÈin, cum spuneam, dar am obÈinut infinit mai mult Èi, pe undeva, era la fel de înspăimântător ca Èi moartea rapidă, plină de compasiune pe care o aÈteptam.&#8221;</strong></em> &#8211; declara Harper Lee în 1964.</p>
<p>La vârsta senectuÈii autoarea a primit numeroase premii Èi distincÈii. Doi dintre preÈedinÈii Statelor Unite, George W. Bush i-a acordat în 2007 <em>Medalia PrezidenÈială a LibertăÈii,</em> respectiv Barack Obama în 2010 <em>Medalia NaÈională pentru Arte</em>.</p>
<h2 style="text-align: center;">Filmul</h2>
<p>În 1962 regizorul <strong>Robert Mulligan</strong> împreună cu scenaristul Horton Foote au ecranizat, cu titlu omonim, romanul lui Harper Lee. Ca Èi cartea, filmul a avut parte de un succes enorm la critică Èi la public, a câÈtigat trei premii <em>Oscar</em> din opt nominalizări. Autoarea a sprijinit activ transpunerea pe ecran a romanului, iar rezultatul a mulÈumit-o. I-a servit Èi drept ghid în oraÈul natal lui <strong>Gregory Peck</strong>, interpretul rolului principal.</p>
<p><em><strong>&#8222;Cred că este una dintre cele mai bune adaptări cinematografice care s-au realizat vreodată&#8221;</strong> </em>&#8211; a declarat ea.</p>
<div id="attachment_24639" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/06/bird3.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-24639" class="wp-image-24639 size-full" title="Gregory Peck Èi Mary Badham" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/06/bird3.jpg" alt="Gregory Peck Èi Mary Badham" width="500" height="639" /></a><p id="caption-attachment-24639" class="wp-caption-text">Gregory Peck Èi Mary Badham</p></div>
<p>În anul 2003 <em>Institutul American de Film</em> l-a desemnat pe Atticus Finch cel mai măreÈ personaj de film al secolului al XX-lea. Interpretarea lui Gregory Peck a devenit sinonimă cu rolul Èi personajul.</p>
<p style="text-align: left;"><b><i>&#8222;Aproape că nu trece zi în care să nu mă gândesc cât de norocos am fost să fiu distribuit în acel film. Recent la o cină am stat lângă o femeie care l-a văzut pe când avea 14 ani Èi a spus că i-a schimbat viaÈa. Aud mereu astfel de lucruri.&#8221; &#8211;</i></b> a declarat Gregory Peck într-un interviu în 1997.</p>
<p>Regia: Robert Mulligan</p>
<p>Scenariul: Horton Foote Èi Harper Lee</p>
<p>Producător: Alan J. Pakula</p>
<p>DistribuÈia: Gregory Peck, Mary Badham</p>
<p>Premii: Oscar pentru cel mai bun actor (Gregory Peck), cel mai bun scenariu adaptat (Horton Foote)</p>
<p>Globul de Aur (Gregory Peck)</p>
<p><em>foto: tumblr.com</em></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/am-dansat-cu-un-barbat-care-a-dansat-cu-o-fata-care-a-dansat-cu-printul-de-wales/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Am dansat cu un bărbat, care&#8230;.</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:brk&#064;ya&#104;oo&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Să (nu) ucizi o pasăre cântătoare
