<p><strong>„Să nu lăsaţi muzica mea să moară!”</strong> au fost cuvintele lui <strong>Ciprian Porumbescu &#8211; VIOARA BALADEI ROMÂNEÈTI &#8211; </strong>atunci când s-a stins Èi ultima notă pe corzile sale pământeÈti (6 iunie 1883). VibraÈia acestui talent muzical, tot numai un suflet Èi-o înflăcărare a purităÈii Èi sensibilităÈii româneÈti, pulsează vie Èi astăzi îndeplinind prin ea însăÈi acea dorinÈă ultimă.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-14286" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/10/Ciprian_Porumbescu1-286x300.jpg" alt="" width="286" height="300" /></p>
<p>Violonistul Èi compozitorul de geniu s-a născut la <strong>14 octombrie</strong> 1853 la Şipotele Sucevei, în Bucovina, într-o casă de ţară, copil al preotului Iraclie Golembiovski şi al Emiliei Clodniţchi, de origine poloneză. A avut parte de o educaÈie curată, într-un spirit al credinÈei Èi patriotismului cu accente apăsate.</p>
<p>Dragostea lui pentru muzică a avut Èansa de a-l întâlni, la vârsta de şapte ani, pe Carol Miculi, profesor la Conservatorul din Lemberg şi discipol al lui Chopin, muzicolog care şi-a petrecut câteva veri la Şipotele Sucevei pentru culegerea de cântece populare româneÈti, găzduit fiind chiar în casa preotului. Nimic nu-i întâmplător, din nou!</p>
<p>Studiul muzicii s-a împletit cu cel al teologiei ortodoxe Èi acest spirit impetuos, de-o însufleÈire care artistic i-a depăÈit limitele unei constituÈii firave, a cedat totuÈi devreme în faÈa bolii. Tuberculoza a fost preÈul plătit pentru activitatea sa în cadrul societăÈii studenţeÈti „Arboroasa”, după numele vechi al Bucovinei. Ciprian i-a compus imnul, a condus corul societăţii culturale, iar în ultimul an de seminar a fost ales preşedintele ei. „Arboroasa” nu era la inima stăpânirii austriace din cauza activităţilor considerate prea intens patriotice Èi în 1878 Ciprian Porumbescu este arestat Èi petrece câteva luni nefaste încarcerat la CernăuÈi.</p>
<p>Cel care luptă pentru eliberarea sa este chiar <strong>Mihai Eminescu</strong>, o flacără combatantă în presa vremii de atunci. Ciprian este eliberat Èi între anii 1879 – 1881 primeşte o bursă de studiu la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde studiază armonia cu <strong>Anton Bruckner</strong> şi primeşte noţiuni de muzică corală de la Franz Krenn.</p>
<p>În anul 1880 scoate o colecţie de douăzeci de piese corale şi cântece, intitulată „Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români”, pe care se află creaţiile„Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”. Era prima lucrare românească de acest gen.</p>
<p>La 11 martie 1882, are loc în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Braşov &#8211; Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” de astăzi &#8211; premiera operetei în două acte „<strong>Crai nou</strong>”, prima operetă românească, pe muzica lui <strong>Ciprian Porumbescu</strong> şi versurile lui Vasile Alecsandri, spectacol ce cunoaşte explozia succesului.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Ciprian îi scrie atunci tatălui: <em>„Şi astăzi, astăzi am ajuns să-mi văd dorinţa împlinită, mi-am văzut visul cu ochii, am avut aplauzele frenetice pentru opul meu, am auzit chemând sute de voci, pline de entuziasm, numele meu, m-am văzut ridicat, lăudat, măgulit, laureat. Ce să mai zic, ce să mai aştept de la viaţa mea, de la viitorul meu?”</em></p>
<p>AÈa fremăta Èi mulÈumea sufletul lui. Tulburător!</p>
<p>Ne-a lăsat bijuterii muzicale în pură lucrătură a unei inimi de român: „<strong>Balada pentru vioară si orchestră</strong>” op. 29, celebrul cântec patriotic „<strong>Pe-al nostru steag e scris Unire</strong>”, melodia fostului imn al României „<strong>Trei culori</strong>”, valsurile „<strong>Zâna Dunării</strong>” şi „<strong>Camelii</strong>”, „<strong>Serenadă</strong>”, „<strong>La malurile Prutului</strong>”, „<strong>Altarul Mănăstirii Putna</strong>”, „<strong>Inimă de român</strong>”, „<strong>Odă ostaşilor români</strong>” şi câte altele&#8230;</p>
<p>SperanÈele puse în soarele Italiei Èi tratamentului pe care-l face la Nevi se topesc încet Èi vioara vrăjită se întoarce la <strong>Stupca</strong> în 1883, la doar 30 de ani, pentru un ultim acord. Ciprian scria de-acolo <em>„O! Italie, Italie! Frumoasă şi dulce mai eşti! Ah, dar ce folos? Nu plăteşte toată frumuseţea şi dulceaţa ei o ceapă friptă, dacă colea peste gard nu mă pot sui la Stupca!…”.</em></p>
<p>A fost profesor de muzică Èi a avut un impact semnificativ asupra viitorilor compozitori români, precum <strong><a href="https://bel-esprit.ro/george-enescu-nu-am-fost-un-copil-rasfatat/" target="_blank" rel="noopener">George Enescu, </a><a href="https://www.georgeenescu.ro/georgeenescu-ro_doc_20_george-enescu-date-biografice_pg_0.htm" target="_blank" rel="noopener">marele nostru compozitor.</a></strong> În onoarea sa, un conservator de muzică din BucureÈti a fost numit <strong>Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu</strong>.</p>
<p>Èi să nu fi auzit vreodată cum plânge o vioara, BALADA îÈi smulge fâÈii din piept atunci când o asculÈi!</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="5m_P6bomGYE" title="Ciprian Porumbescu - Balada pentru vioara si orchestra (Ballad for violin and orchestra)"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=5m_P6bomGYE"><img src="https://i.ytimg.com/vi/5m_P6bomGYE/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Ciprian Porumbescu - Balada pentru vioara si orchestra (Ballad for violin and orchestra)"></a></amp-youtube></p>
<p>Mi-au vibrat Èi mie degetele pe corzile Baladei strângând în braÈe vioara pe o scenă de concurs la Suceava Èi apoi în vizită la Stupca, pe când eram un copil în clasa a patra, dar pe-atunci miraculoasa inconÈtienÈă a copilăriei mă ferea de adevărata tânguire a VIORII.</p>
<p><!--more--></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/daca-paganini-ar-fi-cantat-ciocarlia/">Dacă Paganini ar fi cântat Ciocârlia</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:l&#117;&#109;&#105;&#110;&#105;&#116;a.g&#105;urgiu.&#097;&#064;&#103;&#109;&#097;&#105;&#108;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>