<p>Şi a alergat Forest să-şi salveze pielea, să-şi umplă golurile, să-şi scape viaţa, ori pur şi simplu, doar pentru că i s-a întipărit adânc, în toată fiinţa, că numai alergând se poate.</p>
<p>Câte zeci de autoanalize şi introspecţii n-am bifat fiecare şi-n care, oare, am fost mereu cinstiţi cu noi înşine? Eu una zic că am pendulat între onestitate şi părtinire, momente în care care m-am iertat şi cele în care m-am pironit cu ferocitate. Nu afirm că am făcut mereu alinierea corectă, dar pe atunci, în situaţia dată,ea părea justă. Eu o ţin pe aia dreaptă şi recunosc că am fugit, am fugit după oameni, după întărirea convingerii că merit să-mi rămână, după situaţii în care binele vrut s-a transformat în noroi pâclos ce mi s-a lipt de oase, şi tot aşa, recunosc că m-am dat la drumul mare pentru nişte arginţi falşi, ajungând să cerşesc mai apoi iubirea, preţuirea. Iluzii peste iluzii, nedrese, nelalocul lor, fără oprelişte în răul pe care mi-l făceam motivându-mi pierderea. E comod să găseşti dezvinovăţiri şi motivaţii, că ele-s apă rece şi nici că te poţi îmbăta, tot aşa-i de drept.</p>
<p>Mi se părea că-i firească dăruirea până nu-ţi mai rămâne nimic în curtea ta. Mi se părea că de unde tot iei, tot mai este de luat, că uleiul din candelă nu se împuţinează şi dacă nu-ţi mai toarnă nimeni vreun strop cu bunăvoinţă. Oarecum, să fac tot ce ştiu şi tot ce pot pentru ca cei de lângă mine să atingă culmile înaltelor simţiri de preţuire, era normalitatea zilelor.</p>
<p>Să le stau în picioare, cu ochii crăpaţi în patru la cel mai mic semn de nevoie, să păşesc când se păşeşte, să adun când se împrăştie, să liniştesc când e agitaţie, erau normalităţi aşezate firesc precum numele primit la prima gură de aer. Când s-a vrut plecarea din curţile comune, am început maratonul. Am alergat până am rămas fără suflu, am adunat zeci de dovezi şi motivaţii pentru o privire înapoi, am implorat oprirea, rămânerea. Şi cu cât rest de putere şi viaţă m-am tânguit! „Uite-mă, priveşte, adu-ţi aminte, retrăieşte, ai putut uita, ţi s-au potolit fiorii, promisiunile?!&#8221;</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-17775" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/01/f.jpg" alt="" width="563" height="744" /></p>
<p>Am căutat argumente şi le-am răsturnat când haotic, când ordonate într-un text închegat, motivant. Ce jalnică imagine! Ce motiv bun de batjocură şi zemflemea am dăruit! Cum să ceri hoţului şă-ţi înapoieze bunurile de care tocmai te-a deposedat?! Cum să implori rămânerea şi preţuirea când ţi-ai dat-o cu mâini întinse?! Cum să-şi aducă aminte când tu te-ai uitat?! Cum să simtă fiori, când i-ai simţit doar tu?! Şi de ce să se oprească dacă a fost doar mesagerul unei lecţii?! Cel plecat, e pentru plecare.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>După toate astea, am alergat să mă cert cu Dumnezeu. Păi, ce soartă mi-a mai hărăzit şi Sfântul?! Cum să tot fug?! De unde atâta energie şi inimă?! L-am chemat la întâlnire, într-o seară târzie când eram abandonată precum un câine rănit, pe ceea ce credeam c-ar fi ultima bucată de drum a suflului meu. N-au fost cuvinte, dar în toate Necuvintele, am înţeles greşeala mea. Cine îţi rămâne, fată dragă, rămâne fără a-i demonstra că eşti grozavă la maraton! Cine îţi este, îţi este fără aţi controla gândurile, mişcările, gesturile, încurcăturile şi greşelile omeneşti, trăind cu frica că va trebui s-o iei la fugă după ei! Cine-i de stat cu tine la masă, îşi descalţă pantofii şi-i aruncă cât colo! Nu tu implorare, nu tu frică, nu tu tremur, nu tu motive să încapi în forme desenate şi idealuri de nerealizat! Cine-i de stat, stă şi când nesuferit ori neghiob, te împiedici şi greşeşti, fără judecăţi şi părtinitoare stare. Cine stă, nu caută detalii de care să se lege şi apoi să-ţi reproşeze că nu eşti ceea ce se doreşte a fi. Oricâte dovezi i-ai aduce, n-ai să poţi convinge că nu eşti ceea ce deja ai fost catalogat. Coordonatele rămânerii nu se calculeză matematic. Ele se simt sau nu. Pur şi simplu.</p>
<p>Trec anotimpurile. În aşa multe dintre ele am lipsit. Mă vreau în toate.Vreau muguri, vreau flori, vreau frunze, vreau zăpadă. Pe toate vreau să le trăiesc la pas, uşor, ori furtunos, dar cu ritm şi înţeles, eu cu mine şi cu cine rămâne, fără nicio urmă de ploconire în faţa sufletelor care îşi aleg alte orizonturi. Eu n-am să mai alerg decât să trăiesc răsărituri la margine de mare şi apusuri pe vârf de munte. Cine mă însoţeşte, şi-a înţeles deopotrivă rostul, sensul, menirea, luminat şi înţelept.</p>
<p>Eu voi dărui din prea plinul care sunt, încărcându-mă la rândul meu din frumosul ce-mi este dat usor şi neforţat.Voi lupta pentru a împlini poveşti frumoase şi pătrunse de încredere şi limpezime. Nu voi tulbura ape aşezate şi mai ales, voi aştepta răbdătoare fiecare dimineaţă. Ea vine şi după cea mai lungă noapte. Mă feresc să împart folosind ocaua înşelătoare şi mă rog să mă încred mereu în promisiunile care se reînnoiesc zi de zi. Nu voi cerşi la porţile ferecate şi nu-mi voi da suflul pe altarul iluzilor. Lumea-i mare. Sufletul meu e făurit din cer. Nu mai am timp să conving pe nimeni de plămada din care sunt întrupată. Nici că aş da lumea asta toată pe bogăţia care sunt! Ori aveţi cumva vreo îndoială?!</p>
<p>Forest s-a oprit într-o zi şi s-a întors acasă.</p>
<p>So do i!!</p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/lumea-i-rea-te-va-lovi-unde-te-doare-ascunde-tainuieste-acopera/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Lumea-i rea, te va lovi&#8230;</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Sorina Muntean' src='https://secure.gravatar.com/avatar/aa67c06962b01e4682ce273f18323cd48201a6e8388362a361e74a49ea0b56a0?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/aa67c06962b01e4682ce273f18323cd48201a6e8388362a361e74a49ea0b56a0?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/sorina-muntean/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Sorina Muntean</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:so&#114;&#105;&#110;am&#064;ro&#099;&#107;e&#116;&#109;ai&#108;&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>