<p>Premiera din 6 martie 1853, în splendidul teatru veneţian La Fenice, a fost un eşec total. A doua zi, <strong>Verdi</strong> a scris cea mai faimoasă &#8211; de data asta &#8211; scrisoare a sa, prietenului <strong>Muzio</strong>: <em>”Azi-noapte, La Traviata a fost un eşec. Este vina mea sau a soliştilor? Timpul va hotărî.</em>”</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-19423" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/la-traviata_o-300x169.jpg" alt="" width="300" height="169" /></p>
<p>Èi a hotărât. <span class="tlid-translation translation" lang="ro"><span class="" title="">Capodopera muzicală a emoÈionat generaÈii de public, în întreaga lume, timp de aproape 170 de ani. Continuă să o facă Èi astăzi (încă) vorbim despre ea cu admiraÈie Èi încântare.<br />
</span></span></p>
<p>P<span class="tlid-translation translation" lang="ro"><span title="">ovestea de dragoste, trădare, sex Èi ipocrizie este atât de actuală, clasică Èi modernă, încât te înclini încă o dată în faÈa lui <strong>Verdi</strong> care, pe lângă geniul muzical, a avut un fler excepÈional în alegerea poveÈtilor aduse pe scenă. Iar aceasta, devenită celebră, este cea</span></span> a unei curtezane care a trăit în Parisul primei jumătăÈi a secolului XIX, sub numele de Marie Duplessis, Èi care a marcat existenÈa unor artiÈti precum compozitorul <strong>Franz Liszt</strong> Èi scriitorul <strong>Alexandre Dumas-fiul</strong>.</p>
<p>În semn de omagiu postum, <strong>Alexandre Dumas-fiul</strong> a ales-o drept muză pentru celebrul său roman „<strong>Dama cu camelii</strong>”.</p>
<h4>Rose Alphonsine Plessis</h4>
<p><strong>Traviata</strong> a fost inspirată de Rose Alphonsine Plessis (1824-1846), născută în satul Nonant, nu departe de oraÈul Bayeux din FranÈa, o copilă care a fugit de acasă la vârsta de 13 ani. La Paris a început să practice prostituÈia Èi, la 18 ani devenise, deja, una din cele mai scumpe curtezane. Èi-a schimbat numele de fată în <strong>Marie-Duplessis</strong> pentru a-Èi pierde urmele în ochii familei.</p>
<p>Într-o lume atinsă iscusit de artiÈti l-a cunoscut pe scriitorul Alexandre Dumas-fiul (1824-1895) care s-a îndrăgostit nebuneÈte de ea, antrenându-se într-o legătură amoroasă pasională. Iubirea lor a continuat chiar Èi după căsătoria curtezanei, până la moartea ei prematură, la vârsta de numai 22 ani, în urma unei tuberculoze.</p>
<p>Sicriul, acoperit cu camelii, floarea ei preferată, a fost depus în cimitirul Montmartre, iar în anul 1848, Alexandre Dumas-fiul a publicat „Dama cu camelii”, roman puternic autobiografic.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-19426" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/dama_cu_camelii-195x300.jpg" alt="" width="195" height="300" /></p>
<h4><strong>Violetta</strong></h4>
<p>Bazată pe libretul italian scris de<strong> Francesco Maria Piave,</strong> iniţial, opera <strong>La Traviata</strong> a fost denumită <em>Violetta</em>, după personajul principal.<strong><br />
</strong></p>
<p><strong>Marguerite</strong>, eroina lui Alexandre Dumas-fiul, devenită apoi <strong>Violetta</strong> Valéry din <strong>Traviata</strong> lui <strong>Verdi</strong>, se înconjoară de camelii, flori simbol al spiritului independent Èi al feminităÈii. Chiar dacă e o demimondenă ce-Èi negociază farmecele, Violetta aspiră la o dragoste adevărată, simplă, poate mai mult la o atingere a sufletului decât la una a trupului.</p>
<p>Cineva spunea, foarte frumos, că ”o floare se poate deschide fără parfum, dar o femeie nu trăieÈte fără iubire”. Într-adevăr, Violetta, fiinÈa aplecată la început spre plăceri, dovedeÈte apoi nobleţea sentimentelor sale şi, mai ales, capacitatea de sacrificiu, jertfind tocmai ceea ce ar fi putut să o salveze &#8211; iubirea.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-19432" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/violetta-204x300.jpg" alt="" width="204" height="300" /></p>
<p><span class="tlid-translation translation" lang="ro"> <span class="" title="">Prima reprezentaÈie a operei la BucureÈti a a avut loc în anul 1856, la doar câÈiva ani de la premiera mondială de la Teatrul La Fenice din VeneÈia.</span></span></p>
<p><span class="tlid-translation translation" lang="ro"><span class="" title="">Verdi nu a lăsat indicii asupra motivului pentru care a schimbat numele Marguerite, din roman, în Violetta.</span> <span class="" title="">Poate că a preferat Violetta faÈă de Margherita, deoarece margaretele sunt albe, în timp ce violetul e mult mai sugestiv pentru mediul erotic Èi decorurile pariziene asociate.</span> <span class="" title="">Sau poate că, în cele din urmă, Verdi nu a putut suporta să audă numele soÈiei sale cântat în contextul unei opere despre curtezane&#8230; Cine Ètie?!</span></span></p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-19441" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/camelie-206x300.jpg" alt="" width="206" height="300" /></p>
<p><span style="color: #999999;"><em>foto tumblr.com</em></span></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/regele-petrece-victor-hugo/">Regele petrece</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;&#117;mi&#110;it&#097;&#046;giu&#114;&#103;&#105;&#117;&#046;a&#064;g&#109;a&#105;l&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>