<p>Fascinante sunt poveÈtile de iubire &#8211; de orice fel ar fi ea &#8211; între scriitori! Ele lasă la iveală, în detalii filigranate, faÈete nebănuite ale personalităÈii lor, precum Èi fibre ale creaÈiei pe care nu le poÈi descoperi altfel. <strong>Rabindranath Tagore</strong>, poetul indian care a dat Indiei cea mai frumoasă istorie sentimentală, Èi <strong>Victoria Ocampo, </strong>literată argentiniană mai puÈin cunoscută în spaÈiul european, se întâlnesc din întâmplare Èi trăiesc pentru tot restul vieÈii o experienÈă transfiguratoare, spirituală, intelectuală, de substanÈă mistică.</p>
<p>Dar să vedem întâi cine sunt protagoniÈtii.</p>
<p>Născut în Calcutta, India, într-o familie înstărită, cu părinÈi vestiÈi, Rabindranath <a href="https://bel-esprit.ro/rabindranath-tagore-si-albert-einstein/" target="_blank" rel="noopener">Tagore</a> (<strong>Rabindranâth Thâkur</strong>) a fost cel mai mic dintre cei 14 copii ai cuplului: tatăl său a fost fondatorul miÈcării Brahosamaj, iar mama sa, o fiinÈă educată, l-a ocrotit cu dragostea ei până la vârsta de 14 ani&#8230; după moartea mamei, Sharada Devi, Rabindranath a rămas profund marcat de ideea morÈii, care se regăseÈte de multe ori în opera sa. Tagore a început să scrie versuri de la o vârstă fragedă &#8211; 8 ani.</p>
<p>După studiile din Anglia, de la Colegiul Universitar din Londra, unde a rămas aproape un an fără a obÈine deci o diplomă de studii, la sfârÈitul anilor 1870, s-a întors în India, unde a publicat mai multe cărÈi de poezie începând cu anii 1880.</p>
<p>În 1901, Tagore, împreună cu cinci profesori, a fondat o Ècoală experimentală în Shantiniketan, lângă Calcutta, la o moÈie a familiei sale. Pentru a pune pe picioare această instituÈie, unde poetul a încercat să îmbine cele mai bune tradiÈii indiene Èi occidentale, soÈia sa, Mrinalini Devi, Èi-a vândut o mare parte din bijuterii, iar Rabindranath Èi-a cedat drepturile de autor pentru publicarea scrierilor sale. În această perioadă, el îmbină pedagogia cu creaÈia literară, scrie nu doar poezii, ci Èi romane, povestiri, cărÈi de istorie a Indiei, manuale Èi articole dedicate problematicii pedagogiei.</p>
<p>ÎnfăÈiÈarea lui era impresionantă. Iată ce spune despre el un alt laureat al premiului Nobel, <strong>Yasunari Kawabata</strong>: <em><strong>Părul alb îi curgea uÈor pe ambele părÈi ale frunÈii; smocurile de păr de sub tâmple erau lungi ca două bărbi Èi, legându-se de părul de pe obraji, se continuau în barbă, astfel încât, pentru băiatul care eram atunci, dădea impresia unui vrăjitor oriental antic.</strong></em></p>
<p>ViaÈa personală a lui Tagore a fost, din multe puncte de vedere, una nefericită. S-a căsătorit în 1883, Èi-a pierdut soÈia în 1902 Èi nu s-a recăsătorit niciodată. A căutat o companie apropiată, pe care nu a obÈinut-o întotdeauna, după cum i-a scris soÈiei sale, Mrinalini: &#8222;<em><strong>Dacă noi doi am putea fi tovarăÈi în toată munca Èi în toate gândurile noastre, ar fi splendid, dar nu putem obÈine tot ceea ce ne dorim</strong></em>&#8222;.</p>
<p>A păstrat o prietenie caldă Èi un puternic ataÈament platonic faÈă de soÈia fratelui său mai mare, o femeie sensibilă Èi iubitoare de literatură, pe nume Kadambari. Ei i-a dedicat câteva poezii înainte de căsătorie Èi mai multe cărÈi după aceea, iar unele după moartea ei (ea s-a sinucis, din motive care nu sunt pe deplin înÈelese, la vârsta de douăzeci Èi cinci de ani, la patru luni după nunta lui Rabindranath).</p>
<h4 style="text-align: center;"><strong>O relaÈie ”complicată”</strong></h4>
<p>Mult mai târziu în viaÈă, în timpul turneului său în Argentina în 1924-1925, Rabindranath a cunoscut-o pe talentata Èi frumoasa <strong>Victoria Ocampo (Ramona Victoria Epifanía Rufina Ocampo CBE) &#8211; </strong>scriitoare, liber-cugetătoare, eseistă, critic literar Èi cultural care a devenit mai târziu editorul revistei literare <strong>Sur,</strong> publicaÈie care găzduia poezii, povestiri, eseuri Èi comentarii sociale ale unor autori din întreaga lume, editată Èi finanÈată de ea însăÈi până în 1970.</p>
<p>Ocampo a fost, de asemenea, scriitoare pasionată de umanioare. Pe lângă faptul că a contribuit la literatura argentiniană, ea a depăÈit graniÈele Èării sale Èi a construit punÈi de legătură cu lumea culturală Èi literară din America Latină, Europa Èi SUA. A devenit prima femeie care a fost admisă în Academia Argentiniană de Litere în 1977. Aceasta a fost o satisfacÈie deosebită, mai ales în contextul în care suferise în urma discriminării de către societatea patriarhală când era tânără. A fost o feministă feroce, înaintea vremurilor sale. A renunÈat de timpuriu la căsnicia ei nefericită Èi a trăit independent pentru tot restul vieÈii, astfel încât, fiind o femeie inteligentă Èi atractivă, a avut mulÈi iubiÈi, aventuri Èi prieteni. A călătorit în jurul lumii Èi a frecventat cercurile artistice, literare Èi sociale din Europa, în special în FranÈa.</p>
<p>La sfârÈitul anilor 1950, Ocampo era recunoscută ca o figură literară importantă Èi pentru rolul ei în eliminarea barierelor care împiedicau multe femei să îÈi publice lucrările în Argentina. A publicat numeroase traduceri Èi 26 de volume de eseuri, precum Èi lucrări despre compozitorul german Johann Sebastian Bach, scriitoarele engleze Virginia Woolf Èi Emily Brontë Èi despre&#8230;Tagore. A scris, de asemenea, un volum de memorii în opt volume. În 1977 a fost invitată să facă parte din Academia Argentiniană de Litere, devenind prima femeie care a primit această onoare. A murit în San Isidro, Argentina, la 27 ianuarie 1979.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/Ocampo.jpg"><img class="size-full wp-image-49797 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/Ocampo.jpg" alt="" width="300" height="385" /></a></p>
<p>Când s-au întâlnit, ea avea 34 de ani, iar el 63&#8230; îi unea dragostea pentru literatură, pasiunea pentru călătorie, spiritul ardent, firea temperamentală. Tagore se afla în călătorie în Argentina, petrecând lunile noiembrie, decembrie (1924) Èi o parte din ianuarie 1925 la Buenos Aires. Îmbolnăvindu-se în timpul călătoriei, el a fost găzduit de prietenul său englez,<strong> Leonard Elmhirst</strong>, care îl eliberase pe Tagore de grijile financiare. La scurt timp după sosirea sa, a întâlnit-o pe Victoria Ocampo. În cazul ei, frumuseÈea era corelată cu o bogăÈie imensă. Avea interese literare serioase Èi citise traducerea franceză a lui Andre Gide din <strong>Gitanjali</strong>. A fost cucerită&#8230; În curând, cei doi au petrecut împreună două luni de neuitat la vila Miralrio de Victoria, cu vedere la râu, în San Isidro, la periferia oraÈului Buenos Aires.</p>
<p>Victoria Ocampo a citit <strong>Gitanjali</strong> în 1914 Èi a spus că volumul de poeme&#8221;a<em><strong> căzut ca o rouă cerească pe inima mea întristată, de douăzeci Èi patru de ani&#8221;</strong></em>. Ea a descris poezia lui Tagore drept &#8222;misticism magic&#8221;, simÈind ecouri puternice în Dumnezeul iubitor al lui Tagore, care radia fericire Èi seninătate, spre deosebire de Dumnezeul exigent Èi răzbunător care îi fusese impus în copilărie. A fost foarte emoÈionată când Tagore a ajuns la Buenos Aires, pe 6 noiembrie 1924. În propriile ei cuvinte, a fost unul dintre cele mai mari evenimente din viaÈa ei. Ea a scris în cotidianul argentinian <strong>La Nacion</strong> din 9 noiembrie un articol intitulat <strong>&#8222;Bucuria de a-l citi pe Rabindranath Tagore</strong>&#8222;. A fost copleÈită de intelectul Èi de seninătatea lui Èi s-a simÈit timidă ca un copil în faÈa lui. Îl asculta mai mult Èi nu îndrăznea să se exprime aÈa cum i-ar fi plăcut. Mai târziu, a scris un eseu &#8222;<strong>Tagore pe malurile râului Plata&#8221;</strong> Èi o carte &#8222;T<strong>agore en las barrancas de San Isidro</strong>&#8221; (”Tagore pe râpele din San Isidro”).</p>
<p>Ocampo avea o personalitate puternică Èi un stil de viaÈă consacrat: trăia ca o femeie tânără Èi frumoasă, singură, independentă, cu o moÈtenire bogată, iar mulÈi bărbaÈi au fost atraÈi irepresibil de rafinata poetă cosmopolită. Scriitorul spaniol <strong><a href="https://bel-esprit.ro/jose-ortega-y-gasset-vorbeste-ca-sa-te-cunosc/" target="_blank" rel="noopener">Ortega y Gasset</a></strong>, mai în vârstă decât ea, a încercat să o seducă cu câÈiva ani mai devreme, dar ea l-a respins categoric. Dar îl plăcea ca poet Èi a păstrat contactul literar cu el. Un lucru era clar. Ea nu dorea să trăiască cu eticheta de soÈie sau amantă a cuiva. Èi-a luat destinul în propriile mâini. Nu i-a lăsat pe alÈii să se joace cu viaÈa ei dincolo de o linie pe care ea a trasat-o. Poate că acesta este principalul motiv pentru care a refuzat inclusiv invitaÈia repetată a lui Tagore de a vizita Shantiniketan.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/ocampo2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-49799" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/ocampo2.jpg" alt="" width="473" height="700" /></a></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p> ;</p>
<p>Ea nu Èi-a imaginat că va fi ca doamnele occidentale Nivedita Èi Mirabehn, care Èi-au dedicat viaÈa pentru a-i servi pe Vivekananda Èi Gandhi în India. Ocampo a scris: <em><strong>&#8222;Nu le pot invidia, pentru că Ètiu că Dharma mea nu ar fi făcut ca drumul lor să fie ca al meu.”</strong></em><br />
Desigur, înainte Èi după Ocampo, multe femei străine Èi indiene au fost atrase de Tagore, iar el a fost Èi el interesat de ele. Dar se pare că după moartea soÈiei sale, Ocampo a rămas ca principala muză pentru Tagore în cei 17 ani din 1925 până la moartea sa, în 1941. Unul dintre cele mai frumoase poeme face parte din ciclul ”Grădinarul” Èi are ca vers-refren revelaÈia: <strong>”Această dragoste dintre noi e simplă ca un cântec”&#8230;.</strong></p>
<pre><em>Hands cling to hands and eyes linger on eyes: 
thus begins the record of our hearts. 
It is the moonlit night of March; 
the sweet smell of henna is in the air; 
my flute lies on the earth neglected 
and your garland of flowers in unfinished. 
This love between you and me 
is simple as a song. 
 
Your veil of the saffron colour makes my eyes drunk. 
The jasmine wreath that you wove me 
thrills to my heart like praise. 
It is a game of giving and withholding, 
revealing and screening again; 
some smiles and some little shyness, 
and some sweet useless struggles. 
This love between you and me is simple as a song. 
 
No mystery beyond the present; 
no striving for the impossible; 
no shadow behind the charm; 
no groping in the depth of the dark. 
This love between you and me is simple as a song. 
 
We do not stray out of all words into the ever silent; 
we do not raise our hands to the void for things beyond hope. 
It is enough what we give and we get. 
We have not crushed the joy to the utmost 
to wring from it the wine of pain. 
This love between you and me is simple as a song.</em></pre>
<p>O relaÈie în care cei doi au găsit puterea să nu transforme o relaÈie intelectuală autentică într-o poveste sentimentală cu final necunoscut. InfluenÈa lui Tagore asupra scriitoarei e mai mult decât celebră. Ocampo, la rândul ei, l-a introdus pe Tagore în cercurile ei sociale Èi literare din oraÈ Èi a obÈinut publicarea articolelor sale în ziarele argentiniene. Mai mult, ei îi revine meritul descoperirii talentelor lui Tagore în materie de pictură. Văzându-i schiÈele în Buenos Aires, Victoria l-a încurajat să picteze mai serios. Tot ea a organizat prima expoziÈie a picturilor lui Tagore în luna mai 1930, la Paris, la Galeria Pigalle, pe banii banii proprii, organizând o petrecere Èi folosindu-se de contactele sale. Încurajat de primirea pariziană, Tagore a început să picteze Èi să organizeze mai multe expoziÈii după aceea.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/rabindranath.jpg"><img class="aligncenter wp-image-49801" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/rabindranath.jpg" alt="" width="394" height="505" /></a><br />
Prietenul său, <strong>Leonard Elmhirst</strong>, care l-a însoÈit pe Rabindranath în turneul său în Argentina, a scris:<br />
”<em><strong>Pe lângă faptul că avea o înÈelegere intelectuală acută a cărÈilor sale, ea era îndrăgostită de el &#8211; dar în loc să se mulÈumească să construiască o prietenie pe baza intelectului, se grăbea să stabilească acel tip de drept de proprietate asupra lui, pe care el nu l-ar fi tolerat absolut deloc.</strong></em>”</p>
<p>Cu toate acestea, Victoria Ocampo arată clar că îÈi dorea foarte mult să se apropie fizic de Rabindranath: &#8222;<em><strong>Încetul cu încetul, el [Tagore] a îmblânzit parÈial tânărul animal, pe rând sălbatic Èi docil, care nu dormea, ca un câine, pe jos în faÈa uÈii sale, pur Èi simplu pentru că nu se făcea.”</strong></em> Rabindranath, de asemenea, era în mod clar foarte atras de ea. A numit-o <strong>&#8222;Vijaya&#8221;</strong> (echivalentul sanscrit al numelui Victoria), i-a dedicat o carte de poezii, <strong>Purabi</strong> &#8211; o &#8222;melodie de seară&#8221;, Èi Èi-a exprimat o mare admiraÈie pentru mintea ei (&#8222;<strong>ca o stea îndepărtată&#8221;</strong>). Într-o scrisoare adresată ei, el a scris, ca Èi cum ar fi vrut să-Èi explice propriile reticenÈe:<br />
”<em><strong>Când eram împreună, ne jucam mai ales cu cuvintele Èi încercam să ne irosim în râs cele mai bune ocazii de a ne vedea clar unul pe celălalt&#8230; Ori de câte ori apare cel mai mic semn că cuibul devine un rival gelos al cerului [,] mintea mea, ca o pasăre migratoare, încearcă să îÈi ia zborul spre un Èărm îndepărtat.</strong></em>”<a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/cei-2-1.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-49800" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/cei-2-1.jpg" alt="" width="319" height="450" /></a></p>
<p>Tagore a călătorit mult, a Èinut conferinÈe Èi Èi-a citit poezia pe scară largă în Europa, America Èi Asia de Est Èi a devenit un purtător de cuvânt al independenÈei Indiei faÈă de regimul colonial britanic. Tablourile sale, realizate la vârsta de 68 de ani, sunt expuse la New York, Paris, Moscova, în Germania Èi în alte oraÈe ale lumii. După o boală îndelungată, Tagore a murit la 7 august 1941 la Calcutta, rămânând în memoria umanităÈii drept <a href="https://bel-esprit.ro/rabindranath-tagore-profetul-indiei-moderne/" target="_blank" rel="noopener">Profetul Indiei moderne</a>.</p>
<p>Când a primit vestea morÈii lui Tagore, Ocampo i-a trimis o telegramă fiului lui Tagore, în care scria simplu: &#8222;Mă gândesc la el&#8221; (Pensando en el). AÈa a apărut numele unui film argentinian. <strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=CUi2bRWu7p8" target="_blank" rel="noopener">”Thinking of Him” </a></strong>este un film despre relaÈia dintre cei doi, realizat de <strong>Pablo Cesar</strong>, director de film argentinian. Pelicula a avut premiera la Festivalul de Film de la Goa în decembrie 2017 Èi a fost lansat în Argentina în august 2018.</p>
<p><em><strong>”ViaÈa nu ia niciodată moartea în serios. Ea râde, dansează Èi se joacă, ea construieÈte, adună Èi iubeÈte în faÈa morÈii. Doar când percepem un singur gest al morÈii, băgăm de seamă cât e de pustie Èi ne tulburăm.”</strong></em></p>
<p>***</p>
<p><strong>”ÎnchideÈi uÈile în faÈa tuturor greÈelilor Èi adevărul nu va putea intra.”</strong></p>
<p>***</p>
<p>”<strong>Atunci când o religie anume îÈi arogă pretenÈia de a-Èi impune dogma întregii omeniri, aceasta devine tiranie.”</strong></p>
<p>***</p>
<p><strong>”Cine se gândeÈte prea mult la făcutul binelui, nu mai are timp să fie să fie bun.”</strong></p>
<p>***</p>
<p><strong>”Minciuna nu va putea niciodată să se transforme în adevăr, dacă se transformă în forÈă.”</strong></p>
<p><strong>***</strong></p>
<p><strong>”MulÈi oameni pot spune lucruri bune, dar puÈini le pot asculta, fiindcă, pentru aceasta, e nevoie de o minte puternică.”</strong></p>
<p>***</p>
<p><strong>”O minte ageră Èi fără orizont sare înainte la fiecare pas, dar nu poate să avanseze.”</strong></p>
<p>***</p>
<p>„<strong><a href="https://bel-esprit.ro/rabindranath-tagore-iarta-mi-asta-iubire/" target="_blank" rel="noopener">Iubirea</a> este apogeul conÈtiinÈei. Noi nu iubim pentru că nu înÈelegem, ci mai degrabă nu înÈelegem pentru că nu iubim. Iubirea este semnificaÈia finală a orice există împrejurul nostru. Nu este doar o simÈire; este adevăr, este bucuria care stă la temelia creaÈiei. Prin ridicarea conÈtiinÈei la iubire Èi extinderea ei către lume putem obÈine comuniunea cu această bucurie nemărginită. Iubirea se dăruieÈte pe sine prin daruri nesfârÈite”</strong>.</p>
<p>Textul discursului cu prilejul decernării premiului Nobel pentru Literatură a fost trimis printr-o telegramă citită de Clive, însărcinat cu afaceri britanic, la banchetul <a href="https://bel-esprit.ro/nobel-un-premiu-de-milioane/" target="_blank" rel="noopener">Nobel</a> de la <strong>Grand Hôtel</strong>, Stockholm, <strong>10 decembrie 1913</strong>.</p>
<p><em><strong>”Vă rog să transmiteÈi Academiei Suedeze aprecierea mea recunoscătoare pentru înÈelegerea profundă care a adus aproape pe cel îndepărtat Èi a făcut dintr-un străin un frate.”</strong></em></p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="0OsE59XexQ"><p><a href="https://bel-esprit.ro/rabindranath-tagore-iubirea-este-apogeul-constiintei/">Rabindranath Tagore &#8211; Iubirea este apogeul conÈtiinÈei</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Rabindranath Tagore &#8211; Iubirea este apogeul conÈtiinÈei&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/rabindranath-tagore-iubirea-este-apogeul-constiintei/embed/#?secret=hJz0YwDKQM#?secret=0OsE59XexQ" data-secret="0OsE59XexQ" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe></p>
<p><strong>Imagini preluate de pe pinterest.com, au rol exclusiv ilustrativ Èi cultural!</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pco&#110;&#099;&#117;rs&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>