<h4><strong>Sub mantia basmelor: emoÈiile copilăriei</strong></h4>
<p>În spatele uÈii aurite a basmelor, acolo unde vrăjitoarele poartă umbrele fricilor noastre Èi pădurile adânci ascund rătăcirile sufletului, Bruno Bettelheim aprinde o lanternă psihanalitică. Nu pentru a distruge magia, ci pentru a o înÈelege. „ <em><a href="https://edituraunivers.ro/products/psihanaliza-basmelor?google_shopify_campaign_id=21786431505&;gad_source=1&;gad_campaignid=21786434076&;gbraid=0AAAAAB682iUG4t11gHWxcBs9tMDzPhYHA&;gclid=Cj0KCQjw1JjDBhDjARIsABlM2SvtuSzQTiX7CDuV2kEPQwaDTghYJ3QSYE9V7yWJB3RSyMDmehwd61waAiBDEALw_wcB">Psihanaliza basmelor</a></em> ” nu este o simplă lectură, ci o coborâre atentă în subsolurile minÈii copilului &#8211; acolo unde poveÈtile nu sunt doar poveÈti, ci oglinzi care reflectă luptele, dorinÈele Èi speranÈele noastre cele mai timpurii. Ca un arheolog al inconÈtientului, Bettelheim scutură praful de pe cuvintele ‘a fost odată’ Èi ne arată că fantezia copilului este, de fapt, o formă de adevăr profund. În această lucrare, Bruno Bettelheim, psiholog Èi pedagog influent, aplică teoria psihanalitică freudiană asupra basmelor tradiÈionale europene, arătând cum acestea ajută copiii să înÈeleagă Èi să gestioneze conflictele emoÈionale profunde. În contrast cu literatura modernă infantilă „edulcorată”, Bettelheim susÈine că basmele: reflectă conflictele psihice inconÈtiente (cum ar fi rivalitatea cu părinÈii, frica de abandon, anxietăÈile legate de sexualitate etc.). De asemenea, oferă modele simbolice prin care copilul poate procesa aceste conflicte. Astfel, basmele ar putea contribui la dezvoltarea identităÈii, a moralităÈii Èi a încrederii în sine. În opinia acestui autor, basmele au o valoare terapeutică, întrucât permit identificarea Èi proiecÈia emoÈiilor într-un cadru sigur. DeÈi publicată iniÈial în anii &#8217;70, analiza basmelor din perspectiva freudiană a rămas influentă. Chiar Èi azi, ea provoacă discuÈii despre rolul subconÈtientului, fricile timpurii, dorinÈele reprimate Èi cum acestea se regăsesc în naraÈiunile tradiÈionale. Meritul acestei lucrări a fost evident, fiindcă a schimbat modul în care sunt percepute basmele în educaÈie Èi în psihologie, lucrarea fiind recomandată atât educatorilor, cât Èi părinÈilor. Întreaga carte se bazează pe experienÈa autorului ca terapeut Èi educator pentru copii cu tulburări emoÈionale.</p>
<p>Trăim într-o cultură raÈională Èi digitalizată, iar Bettelheim reintroduce valoarea poveÈtilor ca instrumente care modelează sufletul – nu doar ca distracÈie, ci Èi ca „hărÈi interioare” pentru viaÈă. În România, volumul a apărut la Editura <a href="https://edituraunivers.ro/products/psihanaliza-basmelor?google_shopify_campaign_id=21786431505&;gad_source=1&;gad_campaignid=21786434076&;gbraid=0AAAAAB682iUG4t11gHWxcBs9tMDzPhYHA&;gclid=Cj0KCQjw1JjDBhDjARIsABlM2SvtuSzQTiX7CDuV2kEPQwaDTghYJ3QSYE9V7yWJB3RSyMDmehwd61waAiBDEALw_wcB">Univers</a> în 2017, în traducerea lui Teodor FleÈeru, în colecÈia <em>EducaÈie cu blândeÈe</em>, serie coordonată de Ioana Chicet-Macoveiciuc. Cartea a fost scrisă pentru a-i ajuta pe adulÈi să înÈeleagă importanÈa Èi valoarea terapeutică a basmelor în formarea / educarea copiilor. „Psihanaliza basmelor” devine o lectură esenÈială pentru psihologi, psihoterapeuÈi Èi educatori, dar Èi pentru părinÈii interesaÈi de impactul poveÈtilor asupra dezvoltării copiilor. MulÈi părinÈi din zilele noastre evită basmele „întunecate”, considerându-le prea dure. Bettelheim arată de ce exact aceste poveÈti, cu lupte, temeri Èi suferinÈe, sunt utile pentru dezvoltarea psihică a copilului – ele oferă o modalitate sigură de a înfrunta emoÈii puternice într-un cadru simbolic. Acest volum este recomandat oricărui cititor pasionat de simbolismul narativ Èi de mitologie, fiind o îmbinare perfectă între literatură Èi psihologie.</p>
<div id="attachment_59794" style="width: 455px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-59794" class="wp-image-59794" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/07/Psihanalizabasmelor_CP_C1_1100x-195x300.webp" alt=" „Psihanaliza basmelor” © Editura Univers" width="445" height="684" /><p id="caption-attachment-59794" class="wp-caption-text">„Psihanaliza basmelor” © Editura Univers</p></div>
<p>În volumul ,,<em>Psihanaliza basmelor</em>”, exemplele analizate includ poveÈti celebre precum „CenuÈăreasa”, „Albă-ca-Zăpada”, „Hänsel Èi Gretel” sau „ScufiÈa RoÈie”, pe care autorul le „disecă”/analizează din punct de vedere al unor simboluri. Prin analiza mai multor basme foarte cunoscute, autorul oferă interpretări elaborate ale imaginarului poveÈtilor. AÈadar, Bettelheim este influenÈat în principal de psihanaliza freudiană Èi, într-o măsură, de conceptele lui <strong><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Jung">Carl Jung</a></strong>. El vede basmele nu doar ca divertisment, ci ca instrumente de dezvoltare psihologică. De exemplu, ne putem opri doar asupra câtorva personaje: vrăjitoarea poate reprezenta figura mamei abuzive sau ambivalente, apoi, pădurea simbolizează necunoscutul, spaÈiul de rătăcire Èi locul care conduce eroul către maturizare Èi, nu în ultimul rând, fratele Èi sora (de exemplu, „ Hänsel Èi Gretel”) reprezintă unitatea sinelui copilului în lupta cu foamea, frica Èi pierderea. Chiar dacă limbajul Èi cadrul sunt departe de ceea ce se petrece în contemporaneitate, basmele stimulează imaginaÈia celor mici, îi ajută să-Èi clarifice emoÈiile Èi aspiraÈiile, sugerându-le rezolvări pentru problemele cu care se luptă mintea unui copil. În ceea ce priveÈte accesibilitatea acestui volum, lucrurile nu sunt complicate, dat fiind că limbajul este clar, chiar Èi pentru cititorii care nu sunt familiarizaÈi cu psihanaliza. Desigur, există Èi unele limite, iar unele interpretări sunt uneori forÈate sau exagerat de freudiene, ignorând alte perspective culturale, sociale sau studiile feministe. Este evidentă lipsa unei analize comparative interculturale, în cazul volumului analizat, accentul cade aproape exclusiv pe basme occidentale (mai ales cele ale FraÈilor Grimm). Iată câteva perspective oferite de autor pentru înÈelegerea celebrei <em><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Cenu%C8%99%C4%83reasa">CenuÈărese</a></em>: « Copilul care se delectează cu <em>CenuÈăreasa</em> va reacÈiona în general la una sau alta dintre semnificaÈiile de suprafaÈă. Dar, în diferite momente ale evoluÈiei lui spre înÈelegerea propriei fiinÈe, în funcÈie de ce anume este problematic pentru el, va pricepe la nivel inconÈtient unul dintre sensurile ascunse ala poveÈtii, indicat de vreun detaliu semnificativ. În mod direct, povestea îl ajută pe copil să accepte rivalitatea fraternă ca pe ceva normal în viaÈă Èi îl asigură că nu are de ce să-i fie teamă că va fi distrus de efectele ei, dimpotrivă, dacă aceÈti fraÈi n-ar fi atât de răutăcioÈi cu el, el n-ar putea niciodată câÈtiga atât de triumfal în final. Mai mult, îl asigură pe copil că, dacă a fost vreodată considerat murdar Èi necivilizat, este vorba doar de un stadiu temporar, fără nicio consecinÈă negativă asupra viitorului. Mai avem de-a face Èi cu alte lecÈii morale evidente: că aparenÈele nu reflectă valoarea interioară a unei persoane; că dacă eÈti sincer Èi corect cu tine însuÈi vei avea câÈtig de cauză asupra celor care pretind să fie ceea ce nu sunt; Èi că virtutea va fi recompensată, iar ticăloÈia pedepsită. »</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>TotuÈi, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că este o lucrare scrisă înainte de reevaluările feministe ale basmelor, aÈa că rolurile de gen sunt analizate tradiÈional. Volumul are ca scop explorarea inconÈtientului uman Èi a dezvoltării psihice, fără a trece la demascarea Èi criticarea normelor de gen Èi a patriarhatului, aÈa cum se întâmplă în studiile de gen feministe. Bunăoară, genul este adesea esenÈializat, bazat pe diferenÈe psihice simbolice, poate de aceea viziunea asupra femeii se reduce strict la arhetipuri (femeia-mamă, fecioara, vrăjitoarea etc), eroinele fiind doar niÈte proiectii ale inconÈtientului colectiv sau individual. Un exemplu clasic ar fi cazul din „Albă-ca-Zăpada” în care este tratat doar un conflict <em>oedipian</em>, despre sexualitate refulată. Astăzi, în studiile de gen feministe, „Albă-ca-Zăpada” devine o poveste despre idealul femeii docile Èi tăcute impus de patriarhat. Din perspectiva psihanalitică, mama vitregă simbolizează anxietăÈile copilului faÈă de o mamă autoritară, oglinda reflectă <em>Eul</em> narcisic care validează imaginea de sine, iar somnul într-un sicriu de sticlă reprezintă o etapă de stagnare psihologică, înainte de renaÈterea (maturizarea) provocată de sărutul prinÈului (sexualitate emergentă). Din perspectiva feministă, frumuseÈea Albei-ca-Zăpeda este unica ei „virtute”, accentuând presiunea asupra idealului feminin. Studiile de gen ilustrează că imaginea mamei vitrege din aceste poveÈti conduce la demonizarea femeii puternice Èi independente. Feminismul accentuează lipsa de acÈiune a eroinei: este pasivă, nu are iniÈiativă, nu-Èi decide destinul, iar prinÈul salvator sugerează că fericirea femeii depinde de intervenÈia masculină.</p>
<p>În volumul semnat de Bruno Bettelheim, sexualitatea este centrală, iar interpretare simbolică (ex: turnul este un simbol falic), or în perspectiva feministă, aceasta este politizată, analizată ca mecanism de control. DiferenÈele de interpretare sunt clare: psihanaliza tratează simbolurile ca expresii universale ale psihicului, câtă vreme, feminismul le consideră niÈte produse culturale ideologice, adesea opresive. Psihanaliza explorează dimensiunea internă a poveÈtii, în timp ce feminismul analizează structura externă Èi socială a naraÈiunii. Împreună, ele pot dezvălui cum basmele modelează atât psihicul individual, cât Èi ideologiile colective despre gen Èi putere.</p>
<p>Bruno Bettelheim oferă o interpretare profundă Èi provocatoare a basmelor, arătând că acestea sunt mai mult decât «poveÈti pentru adormit copiii» – sunt naraÈiuni arhetipale care sprijină dezvoltarea psihică Èi emoÈională a celor mici. Sintetizând, autorul prezintă interpretări psihanalitice precum: <em>Hänsel</em><em> Èi Gretel</em> – tema abandonului, foamei Èi maturizării, <em>CenuÈăreasa</em> – rivalitatea sororală Èi dezvoltarea sinelui, <em>Albă-ca-Zăpada</em> – gelozia maternă Èi tranziÈia către pubertate, <em>Frumoasa Adormită</em> – trezirea sexualităÈii. DeÈi unele teorii pot părea astăzi depăÈite sau unilaterale, lucrarea rămâne un reper clasic în domeniul psihologiei copilului Èi al literaturii. Avem, astfel, o perspectivă arhetipală în cazul adolescenÈei îndeobÈte feminine: «În schimbările majore din viaÈă, cum este cazul adolescenÈei, sunt necesare atât etapele active, cât Èi cele pasive. Întoarcerea spre sine, care din exterior apare ca o totală apatie (sau somnolenÈă prelungită), are loc atunci când în interiorul persoanei se petrec procese mentale de mare importanÈă, iar cel în cauză nu mai are energia necesară pentru a se manifesta în exterior. Basmele care, asemeni ,,<em>Frumoasei din pădurea adormită</em>”, au ca subiect central astfel de perioade de pasivitate îi permit adolescentului să nu-Èi facă griji în timpul perioadelor de inactivitate: el realizează că lucrurile continuă să evolueze. Finalul fericit îl asigură pe adolescent că nu va rămâne permanent blocat în aparenta inactivitate, deÈi la vremea respectivă i se pare că această etapă va dura o sută de ani.» AÈadar, din perspectiva psihanalizei, somnul este o perioadă de latenÈă sexuală, iar trezirea de către prinÈ simbolizează trezirea erotică Èi intrarea în maturitate. Din punct de vedere feminist, pasivitatea eroinei este problematică – ea nu are niciun rol activ în povestea sa, ci este „salvată” de un bărbat, perpetuând idealul femeii supuse Èi inerte.</p>
<div style="width: 560px" class="wp-caption aligncenter"><img src="https://scontent.fotp7-2.fna.fbcdn.net/v/t39.30808-6/514479188_10236624900337426_452422422052562342_n.jpg?_nc_cat=100&;ccb=1-7&;_nc_sid=127cfc&;_nc_ohc=kolKoYKcL_4Q7kNvwE3oL41&;_nc_oc=AdlGWMT_gDmG4_OcQj1g6YHpRgIyaW4z_Cm9xH3yJQJrmmZuUgRualHLW8Hg77ngVTE&;_nc_zt=23&;_nc_ht=scontent.fotp7-2.fna&;_nc_gid=M2HY5zsUAsrf14FZ45eMVw&;oh=00_AfMRl4uOd1AdH2dEVzl-zpzKPnr1fW8bqDGuQI0A4BAjkA&;oe=686C1365" alt=" Annie Leibovitz - ,, Sleeping Beauty”" width="550" height="376" /><p class="wp-caption-text">© Annie Leibovitz &#8211; ,, Sleeping Beauty”</p></div>
<p>Ambele abordări interpretează basmele ca expresii ale realităÈii umane, dar din unghiuri foarte diferite, psihanaliza este interesată de interioritate, inconÈtient Èi simbolism universal, iar studiile de gen feministe sunt preocupate de relaÈiile de putere, ideologie Èi reprezentare socială a genului.</p>
<p>Bettelheim susÈine că basmele nu sunt doar poveÈti distractive, ci joacă un rol crucial în formarea personalităÈii Èi rezolvarea conflictelor interioare ale copiilor. Ele permit copilului să se identifice cu personajele Èi să-Èi proiecteze propriile frici Èi dorinÈe în mod simbolic. Basmele validează experienÈele emoÈionale intense ale copiilor – frica, furia, gelozia sau dorinÈa de răzbunare – Èi le oferă o formă narativă în care acestea pot fi exprimate Èi integrate. Indirect, ele spun copilului: <em data-start="1230" data-end="1263">„Este în regulă să simÈi asta.” </em>Indiferent cât de întunecată e povestea, basmele autentice (nu versiunile „edulcorate” moderne) oferă un final fericit, care transmite ideea că dificultăÈile pot fi depăÈite, iar dezvoltarea personală este posibilă. Autorul critică multe cărÈi moderne pentru copii care oferă poveÈti „pozitive” Èi lipsite de conflict, spunând că acestea nu ajută copilul să-Èi gestioneze lumea interioară – dimpotrivă, o banalizează. În final, Bettelheim insistă că nu trebuie să le interpretăm sau explicăm copiilor basmele, ele trebuie trăite emoÈional, nu înÈelese raÈional. Puterea poveÈtii constă în simbolismul ei profund Èi în modul în care rezonează inconÈtient cu experienÈele copilului.</p>
<p>Când ultima pagină a acestei cărÈi se închide, parcă uÈa basmului rămâne întredeschisă. Bruno Bettelheim ne-a învăÈat că poveÈtile copilăriei nu sunt doar refugii dulci, ci hărÈi interioare, trasee simbolice prin care sufletul mic, dar curajos, învaÈă să îndure, să crească, să iubească Èi să învingă. Citind „<em>Psihanaliza basmelor</em>”, nu doar că regăsim sensuri pierdute, ci Èi învăÈăm să privim copilul – Èi copilul din noi – cu mai multă înÈelegere, mai multă răbdare Èi, poate, cu puÈină magie în privire.</p>
<p><strong>Titlu original</strong>: <em>The Uses of Enchantment: The Meaning and Importance of Fairy Tales</em><br />
<strong>Autor</strong>: Bruno Bettelheim<br />
<strong>Anul apariÈiei</strong>: 1976 (Traducere în română apărută ulterior, în 2017)</p>
<p><strong>Anul apariÈiei în România</strong>: 2017, Editura Univers, BucureÈti</p>
<p><strong>Traducerea:</strong> Teodor FleÈeru<br />
<strong>Domeniu</strong>: Psihologie, Psihanaliză, Literatură pentru copii
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;ada&#108;in&#097;.du&#109;itra&#099;&#104;e&#064;&#121;ma&#105;l.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>