<p><span class="_3oh- _58nk">Judecând după criteriile noastre, cred că una dintre cele mai proeminente Doamne de Spirit ale cărei fapte au fost consemnate de istoricii <strong>Coroanei suedeze</strong> a fost <strong>regina Kristina.</strong> Părăsirea religiei în care s-a născut Èi convertirea ei la catolicism a făcut din ea cea mai apreciată, dar Èi cea mai dispreÈuită femeie a timpului său. Într-o zi de iunie a anului 1654, moÈtenitoarea tronului suedez a predat toate însemnele puterii (sceptrul, mantaua, mărul de aur Èi coroana) vărului ei, <strong>Karol Gustav,</strong> Èi, însoÈită de un grup de slujitori, s-a îndreptat spre oraÈul înspre care se spune că duc toate drumurile: Roma! </span></p>
<div id="attachment_17464" style="width: 503px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-17464" class=" wp-image-17464" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/01/gg4.jpg" alt="" width="493" height="657" /><p id="caption-attachment-17464" class="wp-caption-text">Greta Garbo, în rolul Reginei Kristina</p></div>
<p><span class="_3oh- _58nk">Decizia ei nu a fost una intempestivă, ci a constituit rezultatul final al mai multor ani de reflecÈii Èi pregătiri minuÈioase. La naÈterea Kristinei (1626), tatăl ei, regele Gustav al II-lea Adolf, a crezut mai întâi că Dumnezeu i-a dăruit un fiu. Noul născut avea păr peste tot, o voce groasă Èi pentru că jumătatea inferioară a plăpândului trup era sub înveliÈul căiÈei, aflarea sexului său a întârziat ceva. </span></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">Pe rege l-a distrat această întâmplare Èi, înainte de a pleca într-o nouă expediÈie militară &#8211; este vorba de războiul de 30 de ani &#8211;, Èi-a numit fiica drept succesoare la tron. Lucru care s-a Èi împlinit, mai devreme decât s-ar fi aÈteptat cineva pentru că războinicul rege a murit la Lutzen, în Èinutul germanilor. Cum, la preluarea tronului, Kristina nu împlinise nici Èase ani, sarcina guvernării de facto i-a revenit cancelarului Axel Oxenstierna, un nobil capabil al cărui nume a rămas Èi el în istorie datorită priceperii cu care a Ètiut să administreze treburile regatului. Abia când a atins vârsta majoratului, Kristina Èi-a intrat pe deplin în atribuÈii. </span></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-17465" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/01/gg.jpg" alt="" width="531" height="426" /></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">Până atunci, ocupaÈiile ei erau călăria, vânătoarea, lecÈiile de scrima dar Èi studiul diferitelor materii teoretice, dovedind inteligenÈă Èi o deosebită capacitate de învăÈare. Drept mentori i-a avut pe cei mai de seamă dascăli ai regatului, care s-au ocupat de educaÈia ei câteva ore zilnic. Setea de cunoaÈtere a elevei lor era enormă, aceasta fiind interesată atât de ÈtiinÈele naturale, istorie, economie politică cât Èi de filologie, filosofie, dar, mai mult decât toate celelalte, de religie. Într-o vreme când toată populaÈia Suediei era înregistrată ca aparÈinând bisericii de stat, viitoarea regină nu s-a ferit să pună în chestiune “dreapta credinÈă”. </span></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">Printre altele tânăra studioasă era preocupată de răspunsul la întrebări precum dacă sufletul era nemuritor, dacă Biblia trebuia interpretată în sens literal ori simbolic, dacă între bine Èi rău este vreo deosebire în funcÈie de consecinÈele faptelor săvârÈite. Printre diplomaÈii străini impresionaÈi de cunoÈtinÈele ei se număra Èi ambasadorul FranÈei care declarase că regina vorbea franÈuzeÈte atât de bine încât ai fi putut crede că s-a născut la Paris. În goana sa după cunoÈtinÈe, Kristina a adus la Stockholm bibliotecii întregi de la Riga, din Praga Èi din alte oraÈe. Multe din volumele astfel procurate tratau despre creÈtinism, dar Èi despre islam Èi alte doctrine religioase. Conform unei investigaÈii, numai în domeniul teologiei, “studenta” poseda peste 4.000 de cărÈi. </span></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-17466" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/01/gg2.jpg" alt="" width="474" height="632" /></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">Preocupată cum era de probleme spirituale, viitoarea regină nu Èi-a pierdut timpul nici cu dormitul, ci a încercat să reducă tot mai mult din orele de somn până când, într-o perioadă, a ajuns să doarmă doar trei ore pe noapte. Cât priveÈte atitudinea ei faÈă de peÈitori, aceasta încă de la vârsta de 16 , luase hotărârea că nu se va căsători niciodată, din pricină că ura condiÈia de supunere la care considera că femeia era condamnată prin căsătorie. La data încoronării Kristinei (1644), regatul Suediei era una din cele mai mari puteri ale Europei. Doar Rusia Èi Spania o întreceau. </span></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">Odată urcată pe tron, prima ei măsură a fost încheierea unei păci avantajoase cu Kristian al IV-lea, regele Danemarcei Èi al Norvegiei, după care a făcut eforturi mari pentru a se pune capăt războiului de 30 de ani dintre catolici Èi protestanÈi. Asta pentru a întoarce pe dos un cunoscut dicton, dovedind că atunci când armele tac, artele încep să vorbească. Iar în vremea domniei sale, artele Èi stiinÈele au vorbit cu adevărat (cel puÈin în Scandinavia). După cum am arătat, regina Èi-a dedicat mult din timpul ei lecturii Èi discuÈiilor pe teme religioase, politice Èi filosofice, dar nu a neglijat nici serbările galante. </span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><span class="_3oh- _58nk">În timpul domniei sale au avut loc numeroase petreceri cu jocuri de artificii, parade militare, turniruri, spectacole de balet Èi reprezentaÈii teatrale de tot felul. Kristina a invitat la curtea ei cărturari din toată Europa, transformând capitala Suediei într-o adevărată citadelă a culturii. Unii dintre cei mai vestiÈi biologi, medici, istorici, juriÈti Èi lingviÈti ai timpului s-au adunat la Stockholm. Dintre ei, poate că cel mai celebru a fost <strong>René Descartes</strong>, sosit într-o friguroasă zi de octombrie a anului 1649. <img class="aligncenter wp-image-17467" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/01/gg3.jpg" alt="" width="504" height="702" /> </span><span class="_3oh- _58nk">Regina a avut numeroase convorbiri cu marele filosof. Cei doi obiÈnuiau să se întâlnească în biblioteca reÈedinÈei regale, în fiecare zi la ora cinci, dar nu la ceaiul de după-amiază, ci dis de dimineaÈă. Timpul petrecut împreună a avut însă urmări cu totul diferite pentru cei doi interlocutori. La patru luni după sosirea sa în VeneÈia nordului, Descartes s-a ales cu o pneumonie Èi a încetat să mai cugete. În ceea ce o priveÈte pe gazda sa, aceasta nu doar că a continuat să existe, ci a luat Èi hotărârea nemaiauzită de a se converti la catolicism. Prin urmare, într-o frumoasă zi a lunii decembrie (1655), a abdicat Èi a plecat la Roma. Avea 29 de ani Èi i-au mai rămas de trăit 62. Istoricii încă nu au ajuns la un consens privind dramatica ei decizie. </span></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">Cei mai mulÈi sunt de părere că motivul pentru care aceasta a ales să emigreze a fost atracÈia exercitată asupra ei de credinÈa catolică. AlÈii consideră că femeia a fost atât de egocentrică, încât pur Èi simplu o interesa mai mult de dezvoltarea personală decât împlinirea îndatoririlor care îi incumbau în calitate de regină. Papa Alexandru al VII-lea a primit-o cu mare fast pe proaspăta convertită; a organizat o paradă de elefanÈi, turniruri Èi nelipsitele focuri de artificii, timp de mai multe săptămâni. </span></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">La rândul ei, Kristina a Èinut să marcheze începutul noii sale existenÈe prin adoptarea numelui Alexandra, ca semn de preÈuire faÈă de suveranul pontif, dar Èi faÈă de idolul său din totdeauna, <strong>Alexandru Macedon</strong>. Cu toate acestea, viaÈa la Roma s-a dovedit a nu fi pe măsura aÈteptărilor sale. Încă înainte de a lua calea exilului, s-a văzut obligată să-Èi amaneteze bijuteriile Èi numai datorită bunăvoinÈei ducelui de Parma, care i-a acordat un împrumut, a putut locui în palatul Farnese, de lângă basilica Sfântul Petru. </span></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">La un an după sosirea în Italia, sărmana fiinÈă dezrădăcinată a încercat să devină iarăÈi regină; de data aceasta, a Neapolelui, lucru care i-ar fi asigurat mult dorita independenÈa economică. Planurile ei conspirative, care presupuneau Èi intervenÈia cardinalului <strong>Mazarin</strong>, însoÈit de peste 6000 de soldaÈi francezi, au fost însă date în vileag de un nobil de la curte, pe nume Monaldesco. La ordinul Kristinei, trădătorul fu pedepsit cu moartea. </span></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">ExecuÈia lui a stârnit stupoare în toată Europa, contribuind la schimbarea opiniei publice faÈă de ea. Pe lângă asta, Èirul de papi de la Vatican erau revoltaÈi de năravurile ei ciudate precum acela de a călători, fără să se jeneze, în compania bărbaÈilor. Faptul acesta era ceva firesc pentru femeia care, venind spre Italia, din motive de securitate, călătorise prin toată Danemarca, îmbrăcată în haine bărbăteÈti. După câÈiva ani petrecuÈi în Cetatea Eternă, Kristina a adoptat totuÈi o Èinută mai feminină, poate Èi din cauză că se amorezase iremediabil de Azzolino, unul dintre cardinalii din anturajul său. </span></p>
<p><span class="_3oh- _58nk">Ca o adevărată doamnă de spirit ce era, tot ea fost Èi cea care &#8211; fapt puÈin cunoscut &#8211; a pus bazele primului teatru din Roma! Fapt cultural care nici el nu a fost receptat cu entuziasm de reprezentanÈii bisericii. După moartea ei însă, autorităÈile religioase a cinstit-o cu un lit de parade, desfăÈurat pe parcursul a patru zile, Èi cu un impresionant alai mortuar condus spre catedrala Sfântul Petru. Abia odată scăpaÈi de “ghimpele nordic” (unii i-ar spune “plăcuÈa suedeză”), prelaÈii de la Vatican au putut răsufla uÈuraÈi.</span></p>
<p>P.S. <strong>Greta Garbo</strong> (în imaginile de mai sus) a jucat rolul Reginei Kristina în filmul „<span class="tBJ dyH iFc SMy MF7 pBj DrD IZT swG">Queen Christina” din 1933, regizat de Rouben Mamoulian. </span></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="6hNKXY6Xq5E" title="Queen Christina (1933) Official Trailer - Greta Garbo Movie HD"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=6hNKXY6Xq5E"><img src="https://i.ytimg.com/vi/6hNKXY6Xq5E/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Queen Christina (1933) Official Trailer - Greta Garbo Movie HD"></a></amp-youtube></p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/daniel-onaca-ragnar-si-sarpele-torei/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Ragnar Èi Èarpele Torei&#8230;</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Daniel Onaca' src='https://secure.gravatar.com/avatar/1b21da99c426189347ccc0539f641c17de5884c041545704d0eb22444f2cd8ef?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/1b21da99c426189347ccc0539f641c17de5884c041545704d0eb22444f2cd8ef?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/daniel-onaca/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Daniel Onaca</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:l&#101;&#118;a&#110;t&#105;&#110;&#064;ho&#116;m&#097;il.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>