<p>Cineasta de orgine franceză, Sophie Barthes, instalată de câÈiva ani la New York , declara că ecranizarea romanului <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Madame_Bovary" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><em>Madame Bovary</em></a> ar rima cu sinuciderea. Alături de alÈi temerari care-au transpus pe ecran opera de căpătâi a lui Gustave Flaubert (publicată în 1856) – printre care Èi celebrii <a href="http://www.imdb.com/name/nm0001031/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Claude Chabrol</a>, Jean Renoir sau Vincente Minnelli – <a href="http://www.imdb.com/name/nm1754436/?ref_=tt_ov_dr" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Sophie Barthes</a> se va preocupa îndeosebi de imagine, de estetica luminii pentru a putea capta atenÈia spectatorului care vizionează <a href="http://www.madamebovarythemovie.com/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Madame Bovary</a> (2014). Dificultatea, în cazul acesta, este de-a găsi cheia potrivită pentru a nara plictiseala fără să plictisească. Prizonieră a unei existenÈe terne – Emma Bovary – îÈi caută refugiul în lectură. Literatura populară (cu poveÈti romanÈioase) o ispiteÈte, trezindu-i dorinÈa pentru o nouă viaÈă.</p>
<div id="attachment_8413" style="width: 696px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-8413" class="wp-image-8413" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/Madame-Bovary-Movie-Poster.jpg" alt="" width="686" height="1020" /><p id="caption-attachment-8413" class="wp-caption-text">Madame Bovary Poster ©Warner Bros</p></div>
<p>Realizată în Perche/Normadia, cu un buget redus, forÈând creativitatea Èi planurile B, această nouă adaptare cinematografică restituie, cu eleganÈă, esenÈa clasicismului literaturii universale. Flaubert a fost un romantic, cu o sensibilitate aproape feminină, rafinată; a riscat să se pârjolească decât să accepte mediocritatea. Pentru cineasta Barthes, opera lui Flaubert rămâne o provocare, iar eroina sa – Emma Bovary – este un fel de “cutie neagră”, încărcată de enigme. AÈadar, Sophie Barthes a vrut să rămână fidelă mai mult spiritului decât literei romanului, remodelând intriga Èi permiÈându-Èi libertăÈi în privinÈa unor personaje. Acest soi de emancipare salutară i-a permis realizatoarei să se-ndepărteze de ceea ce Ètim că este o adaptare servilă Èi a imprimat un ritm dinamic filmului.</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="La-clCmfWGo" title="Madame Bovary Official Trailer #1 (2015) - Mia Wasikowska Drama HD"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=La-clCmfWGo"><img src="https://i.ytimg.com/vi/La-clCmfWGo/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Madame Bovary Official Trailer #1 (2015) - Mia Wasikowska Drama HD"></a></amp-youtube></p>
<p>Pelicula se deschide – în mod surprinzător – cu catastrofa finală, înainte de-a opera un <em>flashback</em> Èi de-a retrasa parcursul personajului. Bunăoară, Sophie Barthes a comprimat câteva episoade romaneÈti, a renunÈat la anumite personaje sau le-a contopit. Astfel, marchizul d’Andervilliers (<a href="http://www.imdb.com/name/nm1334869/?ref_=tt_cl_t6" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Logan Marshall-Green</a>) Èi Rodolphe Boulanger nu reprezintă decât un singur personaj, concentrând toate acele calităÈi care au condus la seducerea Emmei. De asemenea, scena balului la marchizul d’Andervilliers Èi ieÈirea călare (alături de Rodolphe), sunt transformate în partida de vânătoare de la castelul de la Vaubyessard. Ca Èi-n romanul lui Flaubert, în care Charles nu dansa, Èi aici el este exclus de la acest tip de <em>loisir</em> aristocratic, preferând deliciile inofensive ale bufetului în locul micilor plăceri ale vânătorii, lăsându-Èi soaÈa pradă mâinilor dibace ale marchizului. Dacă la Flaubert, semnul pasivităÈii soÈului molâu este metafora bovină, aici, cerbul reprezintă soÈul încornorat/înÈelat. Condensarea intrigii dramatice Èi reducerea numărului de personaje sunt elemente care conferă eficienÈă acestei ecranizări.</p>
<p><img class="wp-image-8419 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/Mme-Bovary-1-300x125.jpg" alt="" width="732" height="305" /></p>
<p>”Madame Bovary” (Henry Lloyd-Hughes&;Mia Wasikowska<span class="item-inline"> © Warner Bros)</span></p>
<p>Probabil, pentru acei spectatori care păstrează vie în memorie imaginea lui <a href="http://www.imdb.com/name/nm0001376/?ref_=tt_cl_t1" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Isabelle Huppert</a> (din ecranizarea lui Chabrol) alegerea Miei Wasikowska, pentru personajul omonim, ar putea fi o surpriză. Interpretarea junei actriÈe este sobră, departe de suspinele Èi accesele de tandreÈe ale pasionalei muze chabroliene. <a href="http://www.imdb.com/name/nm1985859/?ref_=tt_cl_t2" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Mia Wasikowska</a> propune o nouă versiune a lecturii personajului Èi-i conferă Emmei aerul ei juvenil Èi mai multă fermitate. În viziunea lui Sophie Barthes, Emma este femeia-copil, tânăra care nu doreÈte să se maturizeze Èi refuză să părăsească universul romanelor de adolescenÈă. Eroina lui Flaubert a fost condamnată de societatea în care ea trăit pentru proiecÈiile romanÈioase ce nu cadrau cu statutul ei de soÈie. Mediul mic-burghez este cel mai acerb inamic al Emmei. Cineasta îÈi protejează eroina Èi ne-o prezintă, mai degrabă, ca pe o victimă a unor false idealuri, păstrate din adolescenÈa prelungită. De aceea, realizatoarea îÈi concentrează atenÈia asupra primilor ani ai mariajului tinerei Èi elimină episodul maternităÈii, inclusiv pe micuÈa Berthe. De-aici, reiese excesul de sentimentalism al eroinei, care devine o reflexie a unui microunivers ingenuu.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Anumite elemente ale regiei concură la această impresie: a doua secvenÈă a filmului o arată pe Emma făcând exerciÈii de gimnastică, înconjurată de alte tinere, în grădină. Grădina – spaÈiu închis – o protejează pe tânăra Emma, deÈi ea se autoexpune unei anumite discipline. Fetele execută, aproape mecanic, miÈcări ce ne sugerează niÈte marionete lipsite de liberul arbitru. Mai târziu, la căsătoria fiicei sale, domnul Rouault (<a href="http://www.imdb.com/name/nm0332709/?ref_=tt_cl_t10" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Olivier Gourmet</a>) îi oferă un mic dar, rămas de la mama ei, decedată. Intrarea în viaÈa de adult, simbolizată prin celebrarea nunÈii, pare a fi contrazisă de acel mic obiect ce aparÈinea universului copilăriei eroinei. După căsătorie, Emma îÈi va decora căminul aÈa cum se aranjează o casă de păpuÈi. Scena din deschidere este admirabilă, din perspectiva imaginii de film; eroina aleargă pe cărarea din pădure îmbrăcată cu o rochie în ton cu natura autumnală. Suflul personajului permite spectatorilor să anticipeze motivul fugii disperate. Acordul dintre culorile din această scenă sugerează dispariÈia, eroina se afundă în decor, înainte de-a sucomba, din pricina otrăvii, prăvălindu-se pe covorul de frunze moarte. Nu putem să omitem, prin această scenă a fugii (reluată Èi-n epilog), omagiul adus lui Claude Chabrol, care-a filmat această fugă într-un plan similar, devenită imagine pentru <a href="http://2.bp.blogspot.com/_k2Y7KQ4NZNI/TLDyheqa4cI/AAAAAAAACbs/iGsu4SzVukM/s1600/madame_bovary.jpg" target="_blank" rel="noopener noreferrer">afiÈul</a> filmului său. FrumuseÈea imaginii este amplificată Èi de măiestria cu care-au fost concepute costumele, îndeosebi rochiile Emmei.Èinutele eroinei indică metamorfozarea ei progresivă, iar <a href="https://www.youtube.com/watch?v=oHHYLFVN0d8" target="_blank" rel="noopener noreferrer">muzica</a> amplifică stările de tensiune. Dacă filmul pare inegal, Sophie Barthes excelează în evocarea monotoniei traiului pe care-l ducea Emma, când plictisul o cotropise. Regizoarea evidenÈiază un cotidian opresant Èi repetitiv. Ticăitul continuu al orologiului, scârÈîitul patului, praful care a acoperit buchetul de nuntă, ariile exersate de Emma la pian reveneau mereu ca un refren care punctează rutina insuportabilă. Numeroasele cine ale cuplului Emma-Charles (<a href="http://www.imdb.com/name/nm1631222/?ref_=tt_cl_t7">Henry Lloyd-Hughes</a>) alternează cu scenele de intimitate conjugală. PrezenÈa motivului “femeii la fereastră” indică inerÈia Èi fantazarea eroinei. Melancolia ei este marcată Èi de păianjenul care devine o emblemă a vanităÈii în plasa căreia pică Emma, păcat ce-o conduce spre un sfârÈit tragic. Sophie Barthes pune în lumină modernitatea eroinei care-ncearcă să umple vidul existenÈial prin consumul… material. În pofida unei frumuseÈi plastice deosebite, filmului realizat de Sophie Barthes îi lipseÈte ironia flaubertiană, iar scenele romantice alternează brutal cu cele cinice. Agonia eroinei este terifiantă în roman, câtă vreme, în film, este doar eufemizată. Istoria se reduce la un (banal) adulter, dacă ne gândim că Homais (<a href="http://www.imdb.com/name/nm0316079/?ref_=tt_cl_t3" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Paul Giamatti</a>) este transformat dintr-un personaj Èters, într-unul eficient, chiar dacă el constituia marele victorios al poveÈtii, fiind personificarea prostiei Èi a vicleniei.</p>
<p><img class="wp-image-8424 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/Mme-de-Bovary-3-300x188.png" alt="" width="728" height="456" /></p>
<p style="text-align: left;">”Madame Bovary” (Photo &#8211; Mia Wasikowska <span class="item-inline">©Warner Bros</span>)</p>
<p>Dacă Flaubert se-ndrepta spre insignificant Èi urâÈenie ca să scrie o operă modernă, Sophie Barthes propune un film elegant, dar academic, fără excese de originalitate. Condensând opera lui Flaubert, cineasta doar a ilustrat căderea unei femei copleÈite de dorinÈe hedoniste, iar năzuinÈa către ascensiunea socială îi va fi fatală. Noua ecranizare, lipsită de originalitate, se poate constitui într-un util exerciÈiu de stil. Rămâne actuală zicerea, din final, a <a href="http://www.imdb.com/name/nm0179549/?ref_=tt_cl_t9" target="_blank" rel="noopener noreferrer">abatelui</a> Bournisien: “<em>Nous sommes nés pour souffrir</em>/Ne-am născut ca să suferim”.</p>
<h3>Madame Bovary</h3>
<p>Regizor: Sophie Barthes<br />
Scenarist: Felipe Marino<br />
Operator: Andrij Parekh<br />
Muzica: Evgueni Galperine, Sacha Galperine<br />
Producător: Sophie Barthes, Felipe Marino, Joe Neurauter<br />
Monteur: Mikkel E.G. Nielsen</p>
<h3>Distribuţia</h3>
<p>Ezra Miller (Leon Dupuis)<br />
Laura Carmichael (Henriette)<br />
Mia Wasikowska (Emma Bovary)<br />
Paul Giamatti (Monsieur Homais)<br />
Rhys Ifans (Monsieur Lheureux)<br />
Logan Marshall-Green (The Marquis)</p>
<h3>SelecÈii la festivaluri</h3>
<p>Festivalul InternaÈional de Film din Toronto<br />
Festivalul de Film din Telluride<br />
Festivalul de Film din Sidney<br />
Festvalul de Cinema Deauville, 2015</p>
<p>Via <a href="https://webcultura.ro/madame-bovary/">WebCultura</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-addthis" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 448 512"><path fill="currentColor" d="M400 32H48C21.5 32 0 53.5 0 80v352c0 26.5 21.5 48 48 48h352c26.5 0 48-21.5 48-48V80c0-26.5-21.5-48-48-48zm-32 252c0 6.6-5.4 12-12 12h-92v92c0 6.6-5.4 12-12 12h-56c-6.6 0-12-5.4-12-12v-92H92c-6.6 0-12-5.4-12-12v-56c0-6.6 5.4-12 12-12h92v-92c0-6.6 5.4-12 12-12h56c6.6 0 12 5.4 12 12v92h92c6.6 0 12 5.4 12 12v56z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:mad&#097;&#108;ina&#046;&#100;&#117;&#109;it&#114;&#097;che&#064;&#121;&#109;&#097;&#105;l&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Plictisul care ucide – „Madame Bovary”
