<p>Născut în 1930, într-o mică aÈezare de lângă Stockholm, <strong>Paul Andersson</strong> Èi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la orfelinat. Abuzat de băieÈii mai mari Èi maltratat de personalul instituÈiei, existenÈa sa nu a fost una fericită. În 1953 îi apare prima carte: „Elegie pentru o vară pierdută“ Èi, peste noapte, este declarat geniu. Niciun poet al anilor 50, poate cu excepÈia lui Lars Forsell, nu a fost considerat atât de promiÈător.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-12736" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/67689847_360812357926056_4300963409647632384_n-e1564988086634.jpg" alt="" width="600" height="806" /></p>
<p>Autorul avea doar 23 de ani când Èi-a publicat cartea ale cărei versuri erau închegate într-un limbaj precum acesta:</p>
<p><em>Ty endast för mig är ögonblicket </em><em>Căci doar pentru mine e clipita</em></p>
<p><em>som vidgats till timme en </em><em>care se extinde la oră<br />
</em><em>livsdel av vågor och blod. </em><em>parte din viaÈa de valuri Èi sânge.</em></p>
<p><em>För dig är svanorna del av </em><em>Pentru tine lebedele sunt fărâme<br />
</em><em>ett mörker och jag ett ting </em><em>de întuneric iar eu un lucru oarecare<br />
</em><em>i en kägla av ljus</em>. <em>într-un con de lumină</em>.*</p>
<p>Patru volume de poezie în decurs trei ani. Paul Andersson a făcut parte din grupul <strong>Metamorfoze</strong>, o asociaÈie de tineri neo-romantici, care în anii cincizeci, organizau întâlniri de lectură Èi înfiinÈau propriile edituri. Versurile lor contrastau puternic cu poezia deceniului al patrulea, marcată de anxietate. Elegia lui Andersson este un poem-fluviu întins pe lungimea a peste 450 de versuri. Nu este vorba, în el, despre vreo nostalgie ori regret după o vară anume, ci despre incertitudinea legată de viitorul care succede perioadei de înflorire.</p>
<p>OpoziÈia vară-iarnă traduce, mai degrabă, contrastul dintre două stări de spirit. Versurile se remarcă prin vizionarismul specific modernismului timpuriu. Într-o strofă precum cea de mai jos, se poate uÈor detecta o viziune apropiată de cea a lui Rilke, de exemplu :</p>
<p> ;</p>
<p><em> </em><em>Jag bär min flykt som ett hjälplöst </em><em>Îmi port evadarea ca un sugar </em></p>
<p><em>dibarn och ser i den mig själv </em><em>neajutorat Èi văd în ea sinele meu</em></p>
<p><em>förhärligad och renad, som vore </em><em>glorios Èi purificat, ca Èi cum el ar fi</em></p>
<p><em> flyktens ätteled det mål som jorden </em><em>Èinta pe care pământul a luat-o</em></p>
<p><em>tagit som skäl att föda oss och </em><em>drept motiv pentru a ne naÈte Èi</em></p>
<p><em>nära våra sinnen med förnimmelser </em><em>a ne hrăni simÈurile cu senzaÈii</em></p>
<p><em>som mot sin övre gräns dör bort för </em><em>care la limita superioară dispar din</em></p>
<p><em>våra ögon och tvingar oss ständigt </em><em>ochii noÈtri obligându-ne mereu</em></p>
<p><em>söka nya krafter att fånga känslans </em><em>a căuta noi puteri să cuprindem tot</em></p>
<p><em>hela rymd. </em><em>spaÈiul trăirii</em>.</p>
<p><em> <img class="aligncenter size-full wp-image-12730" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/26238917_10155895366003796_7658281515199052533_n.jpg" alt="" width="960" height="960" /></em></p>
<p>La mijlocul anilor ’50, Paul Anderson a fost căsătorit, pentru scurtă vreme, cu o pictoriÈă evreică, de origine estoniană, Èi cocheta cu ideea de a se converti la iudaism. În 1956, însă, soÈia Èi-a găsit sfârÈitul într-un accident rutier în Italia. În anul următor Andersson s-a recăsătorit, dar nici noua căsnicie nu a durat mai mult de doi ani. Hotărât lucru, viaÈa de familie nu era pentru el. Pentru a continua existenÈa poetului de geniu Andersson avea nevoie de mijloace. Unul dintre ele au fost, din nefericire, drogurile.</p>
<p>În privinÈa artei sale poetice, aÈ avansa ideea că versurile capodoperei din tinereÈe exprimă nu doar trăirile sale din trecut ori pe cele prezente, ci Èi experienÈele sale existenÈiale din viitorul care îi stătea în faÈă. Starea sa mano-depresivă, de exemplu, pendularea între apatie Èi exuberanÈă, poate fi decelată, ici Èi colo, în astfel de versuri:</p>
<p><em>De lätta stänk av nyss </em><em>UÈoara atingere a timpului</em></p>
<p><em>förbrukad tid som droppar ner för </em><em>scurs chiar acum ce picură din</em></p>
<p><em>solrosståndets själkar tvingar </em><em>tulpini de floarea-soarelui sileÈte</em></p>
<p><em>marken att bri</em><em>sta och i sig själv bevisa </em><em>solul să plesnească Èi în sine să probeze</em></p>
<p><em>att allt mitt irrande är meningslöst, </em><em>că toată rătăcirea mea e fără sens, căci<br />
</em><em>ty Noas skyar hota även mig </em>(…) <em>norii lui Noe mă caută chiar Èi pe mine </em>(&#8230;)</p>
<p>Versurile lui Paul Andersson pot părea unora mult prea căutate, prea elaborate. PreÈiozitatea lor a fost suspectată ca fiind rezultatul unei deliberate vânători a frumuseÈii de dragul frumosului. Nu puÈini din criticii literari ai epocii – este vorba de aÈa zisa „critică angajată” – i-au reproÈat autorului maniera pronunÈat estetizantă. Nici ea nici vitalismul ce răzbate din versurile <em>Elegiei</em> nu erau în concordanÈă cu spiritul timpului Èi nu Ètiu de ce (sau poate Ètiu, dar mă abÈin să spun), una din strofele sale, de pildă, mi se pare că se îngemănează cu bine-cunoscutul vers blagian, „DaÈi-mi un trup, voi munÈilor”:</p>
<p> ;</p>
<p><em>Regnbågen brinner Curcubeul arde</em></p>
<p><em>med nya färger som plötsligt steg upp cu noi culori ce dintr-o dată se înălÈă</em></p>
<p><em>och förtärde de gamla. Himlen är Èi le înghite pe cele vechi. Cerul e</em></p>
<p><em>rusig av flammor och vindar som beat de flăcări Èi de iureÈuri de vânt</em></p>
<p><em>natten fört samman från blodrikets strânse de noapte din cele mai depărtate</em></p>
<p><em>bortersta gränser. Detta land är hetta margini ale Èării sângelui. Acest Èinut e foc </em></p>
<p><em>och bränder, marken under min fot Èi pară, pământul tremură sub picior<br />
skälver som ung hud. Skrevornas ca pielea tânără. Otrava buruienilor</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>tibast bränner bort min pupill din crăpătura stâncii îmi arde pupila</em></p>
<p><em>och ger vilda källor dess plats</em>. <em>lăsând loc izvoarelor sălbatice.</em></p>
<p> ;</p>
<p>Paul Andersson voia să fie liber. El a trăit în permanentă opoziÈie cu normele societăÈii, cu legile ei. Asocial, bisexual, narcoman. PreÈul pe care a trebuit să-l plătească a fost singurătatea chinuitoare, repetate încercări de sinucidere, mizerie, boală. Câteva versuri din faimoasa lui <em>Elegie</em> par a surprinde astfel noua starea sa sufletească:</p>
<p> ;</p>
<p><em>Förvirra min blick Tulbură-mi privirea</em></p>
<p><em> med droger och färger från eldbergets cu droguri Èi culori din adâncul muntelui</em></p>
<p><em>innersta gruva, min blick som stelnat de foc, privirea mea solidificată</em></p>
<p><em>till del av kristallen. Lös min kropp în mărunte cristale. DeÈiră-mi trupul<br />
till knippen av brinnande muskler în mănunchiuri de muÈchi arzând<br />
med lysande oljor från sjungande în uleiurile lucitoare ale unor ciudate</em></p>
<p><em>sällsamma öar, min kropp som insule cântând, corpul meu</em></p>
<p><em>förfrusit till sanning</em>. <em>îngheÈat în adevăr.</em></p>
<p>În cea de-a patra colecÈie de poezii, „Motive evreieÈti” (1956), Paul Andersson recurge la teme veterotestamentare. Textele biblice îi ofereau poetului bogate motive de inspiraÈie. Propria sa frumuseÈe fizică, pe de oparte, Èi, pe de alta, viaÈa de mizerie îndurată, constituiau doar două din motivele identificării sale cu destinul poporului evreu.</p>
<p>O parte a criticii a desfiinÈat însă noua apariÈie editorială direct. Unora dintre criticii timpului le-a displăcut faptul că, printre altele, a fost folosit Holocaustul ca motiv de inspiraÈie. I s-a mai reproÈat, pe nedrept, Èi necunoaÈterea istoriei evreilor. (Argument desfiinÈat ulterior chiar într-o revistă de specialitate „Cronica Iudaică”, de cronicarul care susÈinea că, dimpotrivă, acesta „vorbeÈte ca Èi cum ar aparÈine iudaismului.“).</p>
<p>Cronicile negative – mai cu seamă cele apărute în publicaÈia sindicalistă „Arbetaren” (<em>Muncitorul</em>) – au avut asupra lui Paul Andersson un efect devastator. Ar fi exagerat să se spună că datorită lor s-a accentuat dependenÈa sa de droguri însă faptul incontestabil este acela că a încetat să mai publice. Devine un delincvent, este luat în vizor de poliÈie, anchetat&#8230; în cele din urmă părăseÈte Suedia. Ca un fel de premoniÈie la noul Èir de experienÈe, versurile din Elgie se înÈiră astfel:</p>
<p> ;</p>
<p><em>Nytt blod erövrar mig i kaskader Sânge nou mă copleÈeÈte în torente<br />
av flytande metall. </em><em>Jag brinner de metal lichid. Ard Èi vieÈuiesc<br />
och lever i elden med salamanderhud în foc cu piele de salamandră<br />
och sinnen av sjudande magma. Èi simÈuri de magmă clocotitoare.<br />
Verkligheten förkolnar under mina Realitatea se carbonizează sub<br />
kyssar, nya städer av eld bryter fram săruturile mele, oraÈe noi de foc<br />
ur allt jag snuddar vid. ÈâÈnesc din tot ce ating</em>.</p>
<p>ViaÈa de mizerie Èi fără perspective l-a condus pe Andersson spre limita nebuniei. După ce a părăsit Èara, a trăit din expediente câÈiva ani la Paris Èi Roma. Epuizat fizic Èi mental, revine, în 1967, la Stockholm, pentru a locui în apartamentul moÈtenit de la mama sa. Moare de cancer, în august 1976, la vârsta de numai 46 de ani. Strofa de mai jos, extrasă din aceeaÈi „Elegie pentru o vară pierdută”, poate fi considerată un bilanÈ, o concluzie-sinteză a întregii sale vieÈi:</p>
<p><em>En skärva blek safir Un palid ciob de safir<br />
är människan i landskap av svartnad e omul în peisaj de beton</em></p>
<p><em>betong. </em><em>Beständigt skall hon spegla înnegrit. Mereu va oglindi lumina<br />
ljuset och svara med flöjtens röst Èi va răspunde cu sunet de flaut<br />
de förlorade skogarnas rop. För henne la strigătul pădurilor pierite. În zadar</em></p>
<p><em>har sekler förgäves bundits secole au fost puse în cătuÈe<br />
till bojor, människan som skimrar av pentru el, omul ce licăreÈte de </em></p>
<p><em>minnen som kölden aldrig amintiri pe care nici îngheÈul</em></p>
<p><em>kan härja och solen aldrig nu le poate distruge, nici soarele<br />
förbrände. Ur hennes varelsese nu le mistuie. Din cămara<br />
hemliga rumm stiger dofter secretă a fiinÈei cresc mirosuri<br />
som bryter molnens fantomer ce străpung fantomele norilor<br />
och smyckar rymden med gnistrande Èi împodobesc spaÈiul cu scânteietoare<br />
fåglar och skärvor av löv. păsări Èi cioburi de frunze</em>.</p>
<p>La un deceniu după moartea Paul Andersson a fost publicată o culegere de poezii ale sale apărute prin diverse ziare Èi reviste. Volumul poartă titlul „Pe sub copaci Èi alte poeme” (1986). În ciuda acelei ediÈii, autorul a continuat să fi considerat doar o figură bizară, o notă de subsol în istoria literaturii suedeze. Prin exilul său Èi tăcerea bruscă, prin existenÈa auto-distrugătoare, prin stilul său de viaÈă boemă de la Paris Èi Roma, poetul apare ca echivalentul suedez al lui Arthur Rimbaud. (Nu sunt primul care face o asemenea apropiere) Ambii poeÈi s-au impus „dintr-o lovitură”, au fost declaraÈi de critică genii precoce, au dus o existenÈă marcată de excese, după care au amuÈit la fel de brusc Èi au murit înaine de vreme.</p>
<p>În 1991, la 15 ani după moartea sa, a fost publicat un alt volum, cuprinzând operele complete ale lui Paul Andersson iar aprecierile laudative la adresa creaÈiei sale au fost reluate. În ultimii ani numele lui a început să fie iarăÈi în vogă. Poate că unii din iubitorii de poezie din România se vor lăsa Èi ei seduÈi&#8230; nu de stilul de viaÈă, ci de inconfundabilele fulguraÈii lirice ce răzbat din versurile poetului suedez.</p>
<p>* Traducerea în româneÈte a tuturor versurilor Îi aparÈine scriitorului <a href="https://bel-esprit.ro/replieri-calator-prin-anotimpuri-daniel-onaca/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Daniel Onaca</a> (n.m. – D.O.)
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Daniel Onaca' src='https://secure.gravatar.com/avatar/1b21da99c426189347ccc0539f641c17de5884c041545704d0eb22444f2cd8ef?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/1b21da99c426189347ccc0539f641c17de5884c041545704d0eb22444f2cd8ef?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/daniel-onaca/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Daniel Onaca</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;e&#118;&#097;&#110;&#116;in&#064;&#104;&#111;t&#109;ai&#108;.&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>