<p><img class=" wp-image-2693 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/21013735_1084185008385532_536613702623265138_o-e1539703336272.jpg" alt="" width="350" height="350" /></p>
<p>Personajul Nakata din romanul <em>Kafka On the Shore</em> al lui Murakami îmi este extraordinar de simpatic. Pare să fie, pentru toÈi cei cu care intră în contact, <em>mentally challenged</em>.</p>
<p>Nakata e spectaculos: poate înÈelege Èi, mai ales, poate vorbi limba pisicilor (pe care le respectă nespus), vede personaje cu doar trei dimensiuni, ba mai mult, intră cu destul de multă uÈurinÈă într-o altă lume, deloc perceptibilă de celelalte personaje (Èi asta e o altă poveste lungă).</p>
<p>Dar motivul pentru care am ales să scriu aici despre el nu are nici pe departe legătură cu tipul de personaj pe care îl ilustrează sau cu ce poveste are. Ci cu felul în care foloseÈte cuvintele. Mai clar zis, mă interesează felul în care foloseÈte cuvinte pe care nu le Ètie.</p>
<p>Èi cel mai corect zis ar fi că Nakata <em>nu</em> foloseÈte cuvinte pe care nu le Ètie, ci <em>le adaptează</em> la ce Ètie, astfel încât aude (Èi, ca atare, le foloseÈte) pe acelea <em>pe care le Ètie deja</em>. Iată cum. Vorbind despre familia lui (cu o pisică, cu cine altcineva?), Nakata îi spune că tatăl său a fost un renumit profesor universitar Èi se ocupa cu ceva ce se numea <em>theery of fine ants</em>, că unul dintre fraÈi este <em>depart mint chief</em> la o companie, iar celălalt lucrează la ceva ce se numeÈte <em>the minis tree of trade and indus tree</em>. (Nu sunt traducător, am tot respectul pentru traducătorii buni, de aceea îi rog să mă ierte că mă hazardez să găsesc echivalent celor de mai sus. AÈadar, e ca Èi cum Nakata ar fi spus că tatăl său era universitar la <em>ca trena aÈelor frumoase</em>, că un frate al lui era Èef de<em> departe mentă</em> la o companie Èi că celălalt lucra la <em>mini straiul de comerÈ Èi-n dus trii</em>.) Pentru că Nakata Ètia despre <em>ants</em> Èi nu Ètia să existe <em>fine arts</em>, Ètia cuvintele <em>depart</em> Èi <em>mint</em>, dar nu Èi <em>department</em>, după cum Ètia de <em>tree, minis, indus</em>, dar nu de <em>ministry</em>, iar pentru <em>theery </em>(nu Ètie nici <em>theory</em>) pare să îl deriveze cu ce Ètie el pe <em>the</em>. Tot astfel ajunge să spună că el nu munceÈte, pentru că nu Ètie să scrie Èi să citească, dar are bani din ceva ce pe care îl numeÈte <em>sub city</em> (asta pentru că Ètie cele două cuvinte, dar pare să nu îl cunoască pe cel de <em>subsidy</em>).</p>
<p>Asta m-a făcut să-mi aduc aminte Èi de al doilea vers al refrenului din <em>Le formidable</em> a lui Stromae, vers pe care mulÈi cred că îl Ètiu Èi pe care îl cântă drept „Tu etais formidable, j’etais formidable”, când, de fapt, versul este: <em>„Tu etais formidable, j’etais fort minable”</em>, ceea ce schimbă socotelile.</p>
<p>De la „<em>formidabil”</em> la „<em>mizerabil”</em> nu e doar un pas. E mai degrabă ca-n bancul cu bicicleta, care nu era bicicletă, ci maÈină Èi, de fapt, nu mi s-a dat, ci mi s-a luat &#8230;</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Schimbând ceea ce trebuie schimbat, e cam acelaÈi mecanism cu ceea ce pare să fi funcÈionat ca explicaÈie rezonabilă când, într-o discuÈie despre „Luceafărul”, în loc de „demiurg”, un tânăr a înÈeles DEMI MOORE (mi-a relatat asta o colegă, profesoară de română în Colegiul <em>„Caragiale”</em>), iar altul, îmi amintesc dintre ale mele de data asta, a înÈeles <em>„demi murg”</em>: Cum adică, doamna? Ce e ăla, demimurg?”</p>
<p>Odată, la o lectură frontală, un elev a citit <em>„câÈ”</em> în loc de „cat”. Era în fragmentul introductiv din <em>„Enigma Otiliei”</em>, în descrierea casei lui Costache Giurgiuveanu, vă amintiÈi, desigur, cuvântul „cat” pentru „etaj”. Mai straniu a fost că elevului, obiÈnuit să nu-i apară diacriticele în text, i-a venit ideea – presupun că a considerat-o salvatoare &#8211; să se adapteze (Ce să fie aia „cat”?!, nu se poate, sigur e altceva&#8230;, a, da, trebuie să fie cât sau nu, mai bine, „câÈ”&#8230;).</p>
<p>Nu mă pot hotârî dacă cele de mai sus sunt exemple de <em>mondegreen</em> sau de <em>malapropism</em>. Pentru cuvinte sau fragmente din melodii sau poezii, de obicei, pe care oamenii le aud greÈit, Sylvia Wright a găsit termenul <em>mondegreen</em> (asta pentru că înÈelesese cândva versul <em>„And laid him on a green”</em> drept <em>„And Lady Mondegreen”</em>).</p>
<p>Când foloseÈti cuvintele greÈit, pentru că exact aÈa le-ai auzit la altcineva Èi nu Èi-ai pus problema, asta e un malapropism (sau un <em>dogberry</em>, dacă vreÈi, după personajul lui Shakespeare).</p>
<p>Până la urmă, este vorba despre faptul că unii oameni aud numai ceea ce vor fi Ètiut înainte Èi că folosesc doar cuvintele pe care cred le Ètiu. Nu contează prea mult dacă le <em>aud</em> greÈit sau dacă doar le <em>folosesc</em> greÈit, ce contează pentru ei este existenÈa unui precedent. La sine sau la alÈii. Folosim cuvintele pe care le cunoaÈtem deja.</p>
<p>Ne vine greu să recunoaÈtem când nu Ètim un cuvânt (cred că e valabil Èi pentru altceva, o imagine, o Ètire, o informaÈie), mai ales dacă seamănă cu ceva ce Ètim cât de cât.</p>
<p>( De curând, de exemplu, am auzit, într-o reclamă la pastă de dinÈi, ceva cu&#8230; bla, bla, bla, „dinÈii se vor retrage Èi <em>eventual</em>, vor cădea”; nu Ètiu de ce, nu am cum să verific, e doar o bănuială, dar cred că acolo trebuie să fi fost – probabil în textul scris în engleză de la origine &#8211; , un „în cele din urmă” vor cădea (dinÈii); traducerea lui „eventually” prin „eventual” îmi strepezeÈte dinÈii; e plină limba română contemporană de astfel de „false friends”).</p>
<p>Nu suntem atenÈi la nuanÈe. Nu avem ureche pentru ce nu Ètim.</p>
<p>Potrivim tot – cum dă Dumnezeu &#8211; în ceea ce Ètim deja.</p>
<p>Nu contează cum e, de fapt. Până la urmă, e <em>formidable</em>, de ce să fie <em>fort minable</em>?</p>
<p> ;</p>
<p>CitiÈi Èi „<a href="https://bel-esprit.ro/ohara-donovetsky-daca-ai-noroc-prietenia-ti-se-intimpla/" target="_blank" rel="noopener">Dacă ai noroc, prietenia „Èi” se întâmplă”</a>, de aceeaÈi autoare.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ohara Donovetsky' src='https://secure.gravatar.com/avatar/92d260f2f0d6cb5ca4c1501c3f7afee1dc87ae6414e314f6ceb0c2676fd77e71?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/92d260f2f0d6cb5ca4c1501c3f7afee1dc87ae6414e314f6ceb0c2676fd77e71?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ohara-donovetsky/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ohara Donovetsky</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#111;&#104;a&#114;&#097;_don&#097;&#064;&#121;&#097;h&#111;o.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>