<h1><strong>Când vine vorba despre noroc, nu mai terminăm de vorbit&#8230;</strong></h1>
<p>Cînd ai aproape cincizeci de ani Èi te întrebi ce e <em>prietenia</em>, îÈi dai seama că importantă nu e definirea termenului, ci doar bucuria că există în viaÈa ta ceva pe care îl poÈi plasa sub incidenÈa acestui cuvânt, dar Èi că, în consecinÈă, eÈti un privilegiat al sorÈii.</p>
<p>Nu e un secret pentru nimeni faptul că, într-un mediu care îÈi provoacă membrii printr-un ritm solicitant Èi pe o perioadă lungă sau, în orice caz, intensă, ce rezultă este o legătură incredibilă între minÈile Èi sufletele aflate în acel regim de viaÈă. Iată de ce nu e de mirare că cele mai trainice prietenii se construiesc, de obicei, la vârste mici Èi că ele rămân pentru toată viaÈa.</p>
<p>Ètiu asta cu prisosinÈă, pentru că am trăit experienÈa dificilă, dar, pînă la urmă, fericit-incredibilă a unei clase de fete în Liceul Pedagogic. Èi asta nu a fost pentru nimeni puÈin lucru.</p>
<p>Spun <em>dificilă</em>, pentru că programul era extenuant, cu de la Èase la opt pe zi, timp de Èase zile pe săptămână (uneori nici duminicile nu erau libere, erau pentru <em>muncă patriotică</em>). Nu făceam <em>practică agricolă</em>, ca cei de la licee „normale”, dar rezultatul era că ajungeam în scurtă vreme <em>saturate</em> de Ècoală, când congenerii noÈtri nici nu începuseră încă, aflaÈi <em>la cartofi</em> sau <em>la porumb</em> pe câmpurile mănoase ale patriei. Spun <em>dificilă </em>Èi înÈeleg un regim Ècolar auster Èi solicitant, nu numai de prin numărul mare de cursuri Èi prin practica pedagogică, dar Èi prin pregătirea ei (de la proiecte didactice Èi materiale pentru predare, planÈe, ierbare, insectare, caiete de cântece Èi de scenete, „zestrea” cu care trebuia să ieÈi din liceu, pînă la felul de a fi, fără excese Èi fără stridenÈe, fără deraieri de comportament sau de Èinută, altfel, imediat sancÈionate, adică exact ceea ce era aproape im-po-si-bil de obÈinut la acea vîrstă), la care se adăugau olimpiadele, concursurile, comunicările etc. În definitiv, era firesc să fie dur, greu Èi solicitant, regimul acesta de viaÈă trebuia să ofere un om care, la optsprezece ani, să funcÈioneze ca dascăl.</p>
<p>Spun <em>fericit-incredibilă</em>, pentru că, în acele condiÈii atât de solicitante, minÈile unor copile de doar paisprezece ani, mai mult de jumătate venite din oraÈele din jurul Capitalei, ajunse laolată cu încrederea – inconÈtientă – că vor ajunge învăÈătoare, au reuÈit să facă faÈă. ExigenÈelor uriaÈe ale profesorilor, dar Èi vieÈuirii departe de casă, cu foamea în stomac Èi dorul în gât. Èi da, au reuÈit, dar reuÈita s-a întîmplat pentru că au strîns rîndurile Èi pentru că au funcÈionat <em>împreună</em>. Pentru că s-au ajutat Èi pentru că au intuit că secretul rezistenÈei individuale este acela a lui <em>a fi împreună</em>, un fel de <em>the strength of the pack is the wolf / and the strength of the wolf is the pack</em>.</p>
<p>Nu era timp pentru altceva decît pentru Ècoală, de chiul nici nu putea fi vorba, ar fi urmat exmatricularea, fusese deja un precedent în liceu, eram instruite că nu oricine rezistă în <em>atmosfera aceea rarefiată</em>. Cu Èapte teze pe trimestru, în loc de trei-patru, pentru că se adăugau <em>pedagogia </em>Èi <em>psihologia</em>, dar Èi <em>metodica predării</em> materiilor predate în Ècoala primară, lucrări în fiecare săptămînă, extemporale aproape zilnic. În plus, o dată pe săptămână <em>„Èineam ore”</em>, asta însemna că eram în <em>practică pedagogică</em>, Èi pentru asta trebuia să facem proiecte didactice (deloc uÈor de făcut, de fapt, dar am avut o profesoară de <em>pedagogie</em> remarcabilă), iar la <em>asistenÈă</em>, când Èi se tăiau picioarele oricum, te urmăreau vigilent – Èi după criterii numeroase dintr-o <em>fiÈă de evaluare</em> infinită &#8211; profesorul de la materia aferentă, profesoara de pedagogie Èi învăÈătoarea clasei. Nu era deloc uÈor, aveam doar puÈin peste vîrsta celor cărora le predam, ne treceau transpiraÈiile numai la gîndul că aveam de predat, în plus, ne trebuiau, pe lîngă materiale, întotdeauna <em>tehnici </em>Èi <em>strategii didactice</em> inedite, euristice etc. Cel mai dificil era cînd aveam <em>„de Èinut ore” </em>de istorie (coÈmar!) sau de educaÈie fizică. Fiecare avea etape obligatorii, dar Èi limbaj (la<em> educaÈie fizică, </em>de pildă,<em> apleacă</em> e diferit de <em>îndoaie</em> etc.), o “mecanică” sau o “coregrafie” specifice (simultan cu explicaÈia, la sport, bunăoară, fiecare miÈcare trebuie demonstrată <em>în oglindă</em>, <em>dreapta</em> înseamnă <em>stânga</em>, pentru că stai în faÈa elevilor Èi ei imită ce văd; e greu pentru că lucrezi cu niÈte copii de Èase-Èapte până la zece ani, care nu stau niciodată liniÈtiÈi Èi care se ciocnesc dacă le dai comenzi greÈite, a, Èi nu e permis să îi aÈezi cu mâna; o, să nu subestimaÈi rolul unui profesor de sport, Èi nici harul unei învăÈătoare bune, vă rog! Unul poate fi zmeu, dar în al doilea caz sigur este vorba de mama zmeilor!).</p>
<p>Timp liber nu prea aveam, aÈa că ne străduiam să ne distrăm unde Èi cum puteam, dar de cele mai multe ori asta se întîmpla <em>în Ècoală</em>, în clasă. Aniversam tot ce prindeam, ajunseserăm să sărbătorim ziua lui Niels Bohr, <em>bătălia de la Hastings</em> Èi <em>Marea Schismă</em>, cîntam de cîte ori puteam, vorbeam până ni se muta gura la ceafă, Èi făceam asta toate cu toate, în pauze sau înainte de intrarea vreunui profesor în clasă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Dar cel mai bine ne ieÈeau scenetele improvizate. Înainte de intrarea profesorilor în clasă, una dintre noi, talentată la actorie, croia <em>ad-hoc</em> scenete diverse, <em>„Eleva japoneză Èi profa de română” sau „În piaÈă, la brânză” sau „Prietena procuror”</em>. Costumele Èi machiajul veneau inspirat, un Èal legat pe frunte ca Èărăncile sau neglijent pe umeri ca divele, rujul peste marginile buzelor sau un dinte vopsit cu creion negru, ca să pară Ètirbă. Ne aÈezam în bănci ca la spectacol. Uneori <em>actriÈa</em> avea nevoie de antagoniÈti Èi atunci selecta din „public” alte colege, cărora le anunÈa scurt personajul, <em>„hai, tu erai japoneza”</em>. Replicile veneau ca unse, fetele intrau în rol de parcă repetaseră înainte, cele din bancă erau prinse în spectacol, nu mai voiam ore, nu mai voiam nimic altceva decît să ne jucăm aÈa pînă la sfîrÈitul timpului. În astfel de momente, rîdeam toate pînă ne dădeau lacrimile, pînă ne durea stomacul, pînă ne apuca sughiÈul. Cînd intra profesorul, păream de pe altă planetă, cu ochii rătăciÈi de umbrele unei alte dimensiuni. Era tare bine acolo, cu vîrsta Èi cu poveÈtile noastre, un timp în care mintea ni se odihnea Èi energia se alimenta din mers. Uitam de foame, de dorul de casă sau de stres. Reveneam greu Èi cu regrete mari pe lumea asta.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-2223" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/photo-1454909516657-78526f214d05.jpg" alt="" width="750" height="500" /></p>
<p>Tot împreună ne avîntam în concursuri de scuipături sau de bancuri, dar Èi în <em>cîntări </em>după Iris, Compact, Alice Cooper sau Queen. Cîntam pe voci sau în canon, aveam chitare, compuneam versuri, tot în grup, <em>Lăcătorul</em> ne ieÈise din versuri cu metateze continuate, după o oră de muzică cu un dicteu coÈmaresc. Recitam leÈinate, stând pe pervazul de la etajul doi, „<em>ÎÈi Ètiu toate timpurile, toate miÈcările</em>&#8230;, iar „<em>Spune-mi, dacă te-aÈ prinde într-o zi Èi Èi-aÈ săruta talpa piciorului&#8230;</em>” era incantaÈie eternă a generaÈiei, ne luptam în statistici livreÈti, <em>Nichita versus Sorescu</em>, ne sărbătoream zilele de naÈtere, desigur, în clasă, în timpul pauzelor sau în ore (noi am fi vrut <em>numai</em> în ore), cântam în Èir <em>MulÈi ani trăiască, La mulÈi ani cu sănătate, Cine-i născut în&#8230;</em> <em>ianuarie</em> ca să dureze cît se poate de mult din oră). Uneori, conspiram. Ne doream să deviem atenÈia profesorului de la o temă prea dificilă propunînd o dezbatere pe o temă <em>de mare interes</em>…, Èi deseori ne reuÈea, ne descurcam la problematizări.</p>
<p>Toate ne-au făcut să fim împreună atunci, dar probabil Èi pentru toată viaÈa. Or fi fost scenetele sau <em>cîntările</em> înfocate, zilele chinuitoare de PTAP sau cele de practică pedagogică, aniversările colective sau felul în care ajunseserăm să ne sprijinim, <em>this is the law of the jungle</em> Èi celelalte, important e că am simÈit că, ÈtiÈi voi, <em>the strength of the wolf is the pack</em> aso.</p>
<p>Trebuie să fi fost deopotrivă expediÈiile din fiecare vară, cu dirigintele clasei, profesor de geografie, liniÈtea Èi bucuria cu care ascultam poveÈti despre roci, peÈteri sau podiÈuri, dar Èi focurile de tabără prelungite sau nopÈile albe din dormitoare cât sălile de sport cu istorii cu stafii sau băieÈi. Pe diriginte îl iubeam ca nebunele, în ciuda sistemului bizar de notare, în faÈa căruia ne minunam toate, pentru că fiecare avea un fel de cotă, o perpetuă notă de x, cu mici variaÈiuni din cauze neînÈelese. <em>Teoria geosinclinalului,</em> explicată la aproape fiecare oră, ne ajunsese mantră de-a dreptul, iar în ultimul an, cînd profesorul a observat (brusc) o greÈeală (sau poate teoria avansase, nu e exclus) Èi s-a apucat să corecteze planÈele, pentru noi a fost ca un delir, am râs Èi am plâns isteric, ne ataÈaserăm de <em>geosinclinal</em>, îl Ètiam prea bine, cum să se schimbe ceva acolo?! Ni se dădea peste cap toată viaÈa de până atunci. Oftatul a fost unanim Èi prelungit.</p>
<p>… Între timp am terminat Èi alte Ècoli, ne-am rătăcit în lume, ne-am făcut, ne-am desfăcut Èi ne-am refăcut familii, ne-am ascuns minÈile Èi poveÈtile de fecioare în trupuri de femei. Când am terminat cu toate acestea, ne-am regăsit. Am constatat că fuseserăm tot timpul împreună. Nimeni nu a uitat nimic Èi mai ales nu a uitat bucuria de a fi împreună. Încă mai rîdem pînă ne dau lacrimile Èi pînă ne doare burta sau ne apucă sughiÈul. Încă mai folosim glumele Èi poreclele din liceu, încă ne Èinem de mînă sau ne aÈezăm ca în bănci, Ètim ce face una sau alta dintre cele care sunt ca păsările călătoare.</p>
<p>Nu Ètiu cum se defineÈte <em>prietenia</em> Èi spuneam că nici nu mi se pare prea important, Ètiu doar că îÈi poate fi dat să <em>Èi </em>se întîmple. Èi asta voiam neapărat să vă spun.</p>
<p><em>For the strength of the wolf is the pack / and the strength of the pack is the wolf</em>.</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/limba-romana-fata-in-fata-cu-publicitatea/" target="_blank" rel="noopener">„Limba română faÈă cu publicitatea&#8230;”</a> de aceeaÈi autoare.</p>
<p>Èi alte texte pe <a href="https://ohsophiadona.wordpress.com/author/ohsophiadona/" target="_blank" rel="noopener">blogul personal.</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ohara Donovetsky' src='https://secure.gravatar.com/avatar/92d260f2f0d6cb5ca4c1501c3f7afee1dc87ae6414e314f6ceb0c2676fd77e71?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/92d260f2f0d6cb5ca4c1501c3f7afee1dc87ae6414e314f6ceb0c2676fd77e71?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ohara-donovetsky/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ohara Donovetsky</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:oh&#097;&#114;&#097;_&#100;ona&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>