<p><strong>Octavian Goga</strong> sau <strong>Poetul pătimirii noastre</strong>, a fost cel ce a scris poezie „pură” din tot ce atingea cu verbul său binecuvântat. Născut la 1 aprilie 1881, la RăÈinari, lângă Sibiu, fiind primul fiu al preotului ortodox Iosif Goga Èi al învăÈătoarei Aurelia. Octavian Goga a mai avut doi fraÈi, pe Victor &#8211; mort la doar un an după naÈterea sa &#8211; pe Eugen Iosif, Èi încă două surori, pe Victoria Èi Claudia Maria. <strong>George Călinescu</strong> scria în „<em>Istoria literaturii române de la origini până în prezent</em>” despre Octavian Goga: „<em>După Eminescu Èi Macedonski, Goga e întâiul poet mare din epoca modernă, sortit prin simplitatea aparentă a liricii lui să pătrundă tot mai adânc în sufletul mulÈimii, poet naÈional totdeodată Èi pur ca Èi Eminescu.</em>” Ca om politic, a fost echilibrat Èi apreciat de toÈi liderii politici ai vremii din Èară Èi din afară, inclusiv de Regele Carol al II-lea, cu toate că istoria sa politică n-a fost deloc sub zodii favorabile, mare parte din cauza perioadei pe care o traversa ţara la vremea aceea. A fost prim-ministru al României, între 28 decembrie 1937 şi 11 februarie 1938. O, tempora!</p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„O dragoste apusă e ca un vulcan: niciodată nu poÈi zice că a trecut pericolul de a izbucni din nou.”</em></strong></p>
<p><img class="wp-image-8174 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/385048bb4df563e497a7743b4374baf9-1.jpg" alt="" width="435" height="580" /></p>
<h3>LeniÈa Cernea</h3>
<p>La vârsta de 17 ani, Octavian Goga o întâlneÈte pe <strong>LeniÈa Cernea</strong>, sora colegului său de clasă, <strong>Octavian Cernea</strong>, la sala festivă a hotelului Europa din centrul oraÈului BraÈov. Era toamna, în 18 octombrie 1899. Se cunosc cu prilejul “Convenirii” – “întâlnirea sărbătorească a intelectualilor români, urmată de dansurile tinerilor.” <em>Povestea lor de dragoste a fost brusc curmată de mutarea familiei Cernea la FăgăraÈ Èi de atunci, poetul nu a mai întâlnit-o pe „LeniÈa-Loreley</em>”.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Dragostea e o necesitate profesională pentru un artist. ”</strong></em></p>
<h3>Aurelia Rusu</h3>
<p>Doi tineri care se întâlnesc pentru prima dată la nunta fratelui ei, pe 18 februarie 1900. Octavian Goga Èi Aurelia Rusu erau paramirii, el „frate mire” Èi ea „soră mireasă” &#8211; „De aceea-mi spunea <em>surioară.</em>”, declară Aurelia Rusu, la puÈin peste 30 de ani de la moartea poetului, într-un interviu cu tânărul elev <strong>Nicolae Weisz</strong>. „<em>Am fost împreună în total, două zile. În aceste două zile, ne-am înÈeles să ne căsătorim. Hotărâsem să facem facultatea împreună, iar după căsătorie să călătorim, el ca poet, eu ca pictoriÈă. Să renunÈăm la tot, că e deÈertăciune. Ne-am înÈeles să ne întâlnim la Budapesta. PărinÈii nu m-au lăsat să plec Èi eu la Budapesta să-mi fac studiile. De atunci, nu l-am mai văzut niciodată. Eram de 18 ani când l-am cunoscut. Aveam părul blond, ochii albaÈtri, faÈa rumenă Èi rotundă</em>”, povestea <em>DomniÈoara.</em> Cât Octavian Goga a fost plecat la Budapesta, cei doi au corespondat, dovadă fiind peste 50 de cărÈi poÈtale trimise tinerei. „<em>Noi n-am avut aÈa o dragoste ca azi. Eu pictam Èi-i trimiteam tablourile mele Èi îi plăceau. El îmi trimitea versuri. Dar nu ca versurile de azi. Poezia de azi e o îngrămădire de cuvinte&#8230; Sau poate nu le înÈeleg eu.</em>” Neputându-Èi împlini iubirea, Aurelia se retrage la o mănăstire în Sibiu, unde a profesat ca învăÈătoare. Din 1900 până în 1903, Goga i-a trimis mai multe scrisori &#8211; care se află la Biblioteca Judeţeană &#8222;Octavian Goga&#8221; din Cluj, a încercat să o viziteze la mănăstire, dar ea a refuzat să-l vadă. Aurelia Rusu a murit la 93 de ani, fiind una dintre cele mai iubite figuri ale satului. Pe mormântul său din cimitirul din Bontăieni, locul natal, stau gravate versurile lui Goga: „<em>Iar vântul spune crengilor plecate / Povestea ta, frumoasă domnişoară&#8230;</em>“. A făcut-o nemuritoare prin celebra poezie &#8222;Dăscăliţa&#8221;, pe care o recită toţi copiii de şcoală, în fiecare generaţie&#8230;</p>
<div id="attachment_32522" style="width: 530px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-32522" class="wp-image-32522" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/aurelia-269x300.jpg" alt="Aurelia Rusu" width="520" height="580" /><p id="caption-attachment-32522" class="wp-caption-text">Aurelia Rusu</p></div>
<h3>Hortensia Cosma</h3>
<p>La 14 octombrie 1906, are loc căsătoria lui Octavian Goga cu fiica cea mică a unuia dintre cei mai înstăriÈi români din Transilvania. NaÈii cuplului <strong>Octavian Goga-Hortensia Cosma</strong> sunt <strong>Alexandrina Èi <a href="https://bel-esprit.ro/ce-fericiti-am-fi-mpreuna-alexandru-vlahuta/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Alexandru VlahuÈă</a></strong>. Cea mai mare bucurie a cuplului Tani-Tavi &#8211; cum se dezmierdau ei în privat &#8211; avea să se transforme într-o durere groaznică, deoarece Tani a adus pe lume doi gemeni morÈi, iar mai apoi doctorii au pronunÈat că nu va mai putea zămisli alţi urmaşi.</p>
<p>&#8222;<em><strong>Îmi plac în dragoste nesăturaţii &#8211; îi plâng şi-i admir. Au ceva din eroismul tragic al îndrăzneţilor care vor să treacă oceanul cu înotul.&#8221;</strong></em></p>
<p>Făcând drumuri dese la BucureÈti Èi prin Ardeal, apoi fiind închis pentru o vreme la Szeged, Tavi Goga Èi Tani nu au putut sta împreună. Legătura lor părea indisolubilă, dar ceva le tulburase echilibrul Èi le puse în pericol căsnicia. La 11 februarie 1912, Hortensia îi scria: „<em>Dacă tu m-ai cunoaÈte, dacă ai Èti ce e în sufletul meu, poate că ar fi altfel viaÈa noastră. Eu nu sunt supărată, sunt tristă, nespus de tristă când văd că toată viaÈa mea n-are nici un rost, că sunt chiar o piedică acolo unde mi-aÈ da Èi sufletul pentru fericirea ta. Mai aÈteaptă puÈin de tot, puÈin dragule, Èi rabdă să mai încercăm odată cu viaÈa ce ni se arată. Eu am să-mi dau silinÈa să-Èi fac pe plac. Dacă voi reuÈi, bine, dacă nu…</em>” Doi ani mai apoi, lucrurile stăteau la fel, Hortensia implorându-l să se gândească la ea măcar „cu prietenie”.</p>
<p>Tavi se apropiase foarte mult de o prietenă din copilărie, care devenise Èi prietena familiei Goga. Fiică de preot, căsătorită cu o faÈă bisericească, nu ezită să îÈi însele soÈul pentru a cuceri atenÈia poetului. La 22 iunie 1920, la BucureÈti, se pronunÈa divorÈul lui O. Goga de Hortensia Cosma.</p>
<div id="attachment_32581" style="width: 743px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-32581" class="wp-image-32581" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/goga-720x570-1.jpg" alt="goga" width="733" height="580" /><p id="caption-attachment-32581" class="wp-caption-text">Hortensia Èi Octavian Goga</p></div>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Libertatea mi-am recucerit-o. Èi-o dau Èie!”</strong></em></p>
<h3>Veturia MureÈan</h3>
<p>La 25 octombrie 1920, se pronunÈă divorÈul Veturiei de Lazăr Triteanu, preot Èi episcop al Romanului. S-a căsătorit cu Octavian Goga la 15 ianuarie 1921 Èi apoi a renunÈat la cariera de soprană, pentru a-şi însoţi perechea. Se mută la Ciucea, unde Goga cumpărase din 1919 un conac special pentru căsătoria lor de mult visată. Fiind ocupat cu politica, poetul a stat o perioadă la BucureÈti, timp în care Veturia se ocupă de amenajarea conacului. Familia Goga vizitează numeroase clinici din străinătate pentru a trata infertilitatea Veturiei, dar fără rezultat.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_32596" style="width: 353px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-32596" class="wp-image-32596" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Goga-si-Veturia-3-178x300.jpg" alt="Veturia si Octavian Goga" width="343" height="580" /><p id="caption-attachment-32596" class="wp-caption-text">Veturia Èi Octavian Goga</p></div>
<p>„<em>În primăvara anului 1938 ne plimbam prin grădină când, după o hotărâre definitivă, am desemnat locul unde să ridicăm mormântul</em>”, nota Veturia în jurnal. AÈadar, între anii 1938-1958, după planurile arhitectului <a href="https://arh.tuiasi.ro/facultate/g-m-cantacuzino-biografie/">George Matei Cantacuzino</a> Èi decoraÈiile în mozaic proiectate de Nora Steriade, <strong>Veturia Goga</strong> ridică „<strong>Mausoleul iubirii</strong>”, înalt de 8m , cu o bază de 4m. Veturia însăÈi a placat monumentul funerar cu mozaic adus special de la Veneţia, iar lucrarea i-a luat aproape 20 de ani. „<em>Marea lui dragoste cu care a Èi plecat în mormânt, marea lui obsesie, mai mult decât dragoste, tulburarea, revolta, blestemul</em>”, spunea <strong>Victor Eftimiu</strong> despre iubirea lui Goga pentru Veturia.</p>
<div id="attachment_32588" style="width: 783px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-32588" class="wp-image-32588" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Mausoleul-Iubirii-300x225.jpg" alt="Mausoleul Iubirii" width="773" height="580" /><p id="caption-attachment-32588" class="wp-caption-text">Mausoleul Iubirii</p></div>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Numai sufletele vulgare îÈi batjocoresc dragostele de odinioară. Oamenii de bun simÈ sădesc flori pe morminte.”</strong></em></p>
<p><a href="http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii_membrii_536_GOGA-Mircea.html">Mircea Goga</a>, strănepotul lui Octavian Goga, scria în cartea sa, „<strong>Privighetoarea lui Hitler”</strong>, că este de părere că Veturia era agent secret al Reichului Èi că după 1944, a devenit comunistă, păstrând astfel castelul de la Ciucea. SusÈine că mariajul ei cu Goga a fost o misiune secretă, încredinÈată de serviciile secrete germane, încă din 1914. Potrivit scriitorului Mircea Goga, Veturia i-ar fi dat informaÈii despre activităÈile lui Carol al II-lea, mareÈalul Antonescu Èi chiar ale lui Octavian Goga, lui Hitler. Veturia Goga era singurul translator român acceptat de Hitler, în discuÈiile pe care acesta le avea cu Ion Antonescu. L-a cunoscut pe Adolf Hitler, cu ocazia apariÈiilor sale la Festivalul de la Bayreuth.</p>
<div id="attachment_32595" style="width: 371px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-32595" class="wp-image-32595" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Veturia-Goga-187x300.jpg" alt="veturia goga" width="361" height="580" /><p id="caption-attachment-32595" class="wp-caption-text">Veturia Goga</p></div>
<p><a href="http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.mp?idm=56&;cam=2&;leg=2000&;pag=0">Dan BrudaÈcu </a>îl contrazice pe ultimul nepot al lui Octavian Goga, printr-un doctorat la Cluj despre opera lui Goga, în care o apară pe Veturia, spunând că a aceasta ar fi spionat cu Ètirea autorităÈilor de la BucureÈti, cu sprijinul diplomaÈilor români din capitalele europene, exclusiv în interes naÈional.</p>
<p>Controversa a apărut după moartea lui Goga. Aparent, acesta ar fi fost otrăvit cu băutură sau cu felia de tort însemnată cu &#8222;O&#8221;, de la Octavian, iar Veturia ar fi avut o viaÈă plină de trădări, spionaj Èi controverse. Strănepotul scriitorului susÈine că era o femeie calculată Èi rece, care nu a avut decât de câÈtigat după alianÈa cu Hitler, deÈi criticii vremii considerau că Veturia renunÈase la o carieră artistică de succes Èi s-ar fi exilat la Ciucea pentru a administra domeniul Èi castelul.</p>
<div id="attachment_32604" style="width: 491px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-32604" class="size-full wp-image-32604" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/ARP_7124500_687-3.jpg" alt="" width="481" height="720" /><p id="caption-attachment-32604" class="wp-caption-text">Portretul Veturiei Goga, semnal Camil Ressu, aflat la Muzeul Memorial „Octavian Goga” &#8211; CIUCEA</p></div>
<p>Veturia ar fi fost o spioană nazistă, care l-a slujit pe Hitler, dându-i detalii despre toată situaÈia politică românească, despre Carol II, despre MareÈal Èi despre Goga însuşi. Într-un interviu acordat, in 2008, “Suplimentului de Cultura” că a scris cartea dintr-un sentiment de datorie familială faÈă de Octavian Goga Èi al “<em>necesităÈii săvârÈirii unui act de justiÈie faÈă de poporul român. (…) Am scris cartea mai ales dintr-un profund sentiment justiÈiar: românii trebuie să înceteze a mai taxa memoria lui Octavian Goga pentru faptele săvârÈite de văduva lui.</em>”</p>
<div id="attachment_32594" style="width: 447px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-32594" class="wp-image-32594" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/Goga-si-Veturia-1-1-226x300.jpg" alt="Goga Èi Veturia" width="437" height="580" /><p id="caption-attachment-32594" class="wp-caption-text">Veturia Èi Octavian Goga</p></div>
<p>Dar să-i citim mai bine poezia de dragoste, ea ştie cel mai bine ce înseamnă emoţia. Goga a fost destul de reţinut în ceea ce priveşte lirica erotică şi nu pentru că structura lui interioară nu-i permitea expansiunea sufletească, ci pentru că preocuparea sa reală era în cu totul altă parte, la patimile celor mulţi şi obidiţi&#8230; &#8222;<strong>Dorinţa</strong>&#8221; e una dintre poemele curate precum glasul apei din fântâna de la Răşinari, unde citea zodiile în stelele care se oglindeau în ea.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Departe-aş vrea de-aici să vii, </strong></em><br />
<em><strong>În alte lumi senine, </strong></em><br />
<em><strong>În dimineaţa de Florii</strong></em><br />
<em><strong>Să mă cunun cu tine. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Să ne-aşezăm în sat la noi, </strong></em><br />
<em><strong>S-avem în deal o casă, </strong></em><br />
<em><strong>Să fiu cel mai cuminte-n sat, </strong></em><br />
<em><strong>Şi tu, cea mai frumoasă. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Să vie şi mama la noi, </strong></em><br />
<em><strong>Că-i necăjită tare, </strong></em><br />
<em><strong>Să aibă tihn-un an ori doi, </strong></em><br />
<em><strong>Ori cât pământ mai are. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Acolo să trăim în munţi</strong></em><br />
<em><strong>De cât trai avem parte, </strong></em><br />
<em><strong>Sătenii seara să-i adun</strong></em><br />
<em><strong>Şi să le spun din carte: </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Că sunt din neam împărătesc, </strong></em><br />
<em><strong>Din ţară-ndepărtată, </strong></em><br />
<em><strong>Că tot pământul rotogol</strong></em><br />
<em><strong>Era a lor odată&#8230; </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Şi că azi oamenii-nvăţaţi</strong></em><br />
<em><strong>Aşteaptă să se nască</strong></em><br />
<em><strong>Un tânăr crai coborâtor</strong></em><br />
<em><strong>Din legea românească. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Copiii noştri să-i înveţi</strong></em><br />
<em><strong>Tu: Crezul&#8230; Născătoarea&#8230;</strong></em><br />
<em><strong>S-ajung să-i văd cântând pe toţi</strong></em><br />
<em><strong>În strană, sărbătoarea. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Atunce, împăcat cu rostul</strong></em><br />
<em><strong>Acestei lumi deşerte, </strong></em><br />
<em><strong>Să mor, să-mi zică satu-ntreg</strong></em><br />
<em><strong>Un: „Dumnezeu să-l ierte!”</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iar popii nostru-ntâmplător</strong></em><br />
<em><strong>Vreun oaspe-atunci să-i vie:</strong></em><br />
<em><strong>„Pe cine-ngropi, părinte, azi?”</strong></em><br />
<em><strong>„Pe-un om de omenie!&#8230;”</strong></em></p>
<p> ;</p>
<p>CiteÈte Èi: <a href="https://bel-esprit.ro/ai-nevoie-de-mult-curaj-sa-te-asezi-la-aceeasi-masa-cu-adversarul/">Ai nevoie de mult curaj să te aÈezi la aceeaÈi masă cu adversarul</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/wapp.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/melania-zavoianu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Melania-Maria</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:z&#097;&#118;o&#105;anum&#101;&#108;a&#110;i&#097;&#064;&#103;&#109;ail.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>