<div>
<div class="" dir="auto">
<div id=":rjs:" class="x1iorvi4 x1pi30zi x1l90r2v x1swvt13" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u">
<div class="xu06os2 x1ok221b">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">
<div id="attachment_42278" style="width: 330px" class="wp-caption alignleft"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/290464365_5537324026279232_2034222344862670070_n.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-42278" class="size-thumbnail wp-image-42278" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/290464365_5537324026279232_2034222344862670070_n-320x299.jpg" alt="" width="320" height="299" /></a><p id="caption-attachment-42278" class="wp-caption-text">Prof. univ. Ion Ionescu-Bucovu</p></div>
<p>Lucian Blaga a iubit femeia – frumoasă, desteaptă, misterioasă, cultă, rafinată&#8230; DeÈi caracterizat ca un personaj sobru Èi distant, reÈinut Èi taciturn, introvertit Èi echilibrat, puÈini au avut privilegiul de a-l cunoaÈte cu adevărat Èi tot mai puÈini au avut Èansa Èi bucuria de a fi martori la latura afectivă Èi volubilă, patimaÈă Èi delicată a fiinÈei sale.</p>
</div>
<div dir="auto">„L-au mângâiat multe femei. Toate le-am înţeles, dar în braţele mele a murit”, mărturisea cea mai mare dragoste a poetului, <strong>Cornelia Blaga</strong>.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Lucian Blaga</strong> a cunoscut-o pe <strong>Cornelia Brediceanu</strong> în 1915, la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, pe când erau colegi la liceul la care tânăra domnişoară se înscrisese pentru a-şi da bacalaureatul. Povestea lor de dragoste s-a consolidat mai târziu în anii studenţiei, la Viena, când cei doi tineri s-au regăsit, iar sufletele lor s-au recunoscut şi inimile lor au început să bată acelaşi ritm. „<strong>Ne comportam ca şi cum ne-am fi cunoscut dintotdeauna. O priveam pierdut&#8230;</strong>” recunoştea viitorul filosof şi diplomat român. Pe atunci, Blaga era student la Facultatea de Filosofie, iar Cornelia urma cursurile Facultăţii de Medicină.</div>
<div dir="auto">„<em><strong>Îmi ocupam foarte devreme locul în Biblioteca Universităţii</strong></em> – mărturisea Lucian Blaga în «<strong>Hronicul şi cântecul vârstelor</strong>» – <em><strong>S-a potrivit odată într-o după-amiază, după o oră două de lectură, că mi-am ridicat ochii de pe carte. În faţa mea vizitatorii în şir […]. Printre cei dintâi care aşteptau, era domnişoara Cornelia. […] Frumoasă cu adevărat. Silueta calmă, privirea uşor melancolică, liniile inteligente erau aceleaşi, dar mai mature acum. Cornelia nu mai era fetişcana subţirică, ce refuza cu dispreţ băieţos împlinirile. Făptura, de contururi înmuiate în nuanţe de catifea, făcuse concesii feminităţii.</strong></em>” (Lucian Blaga, <strong>Hronicul şi cîntecul vîrstelor</strong>, Bucureşti, Editura Tineretului, 1965, p. 186.)</div>
<div dir="auto">Cele mai frumoase metafore păleau pe lângă cuvintele pline de emoÈie pe care i le scria prin 1920, când se pregătea să o ceară de soţie: ,,<em><strong>Dacă tu eşti a mea, dacă tu îţi dăruieşti eul tău – mie, atunci şi eu o să-ţi dăruiesc ţie şi tuturor celorlalţi lucruri frumoase, unice în felul lor… Altfel, crede-mă, aş închide buzele şi aş tăcea viaţa întreagă, căci nu ar putea vorbi cineva, dacă te-a pierdut. Aş tăcea retras în mine, şi nimeni n-ar şti după moartea mea că am trăit. Un singur izvor am pentru tot ceea ce fac: Tu!</strong></em>” (Cornelia Blaga-Brediceanu, Jurnale. 1919 ; 1936-1939 ; 1939-1940 ; 1959-1960, Bucureşti, Humanitas, 2016.).</div>
<div dir="auto">Marele poet, filosof şi diplomat român recunoştea că se simţea pierdut fără ea, de aceea nu a încetat să o adore, nu a încetat să lupte pentru femeia iubită, cerând-o de nevastă în ciuda faptului că la început părinţii fetei s-au opus acestei căsătorii.</div>
<div dir="auto">„<em><strong>Şi simt totuşi ceva precis: te simt pe tine cum îmi pulsezi în sânge</strong></em> – îi scria poetul Corneliei, în 1917 – <em><strong>Aş vorbi de renaştere, transformare, transfiguraţiune, dacă nu ţi-ar părea sentimental. În orice caz în istoria mea individuală s-a început epoca reformaţiunii&#8230;</strong></em>” (Lucian Blaga, Corespondenţa, Cluj-Napoca, Dacia, 1989, p. 87.)</div>
<div dir="auto">
<div id="attachment_49311" style="width: 396px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/Blaga-Family.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-49311" class="wp-image-49311 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/Blaga-Family.jpg" alt="" width="386" height="558" /></a><p id="caption-attachment-49311" class="wp-caption-text">Lucian Blaga, Cornelia Èi Dorli</p></div>
</div>
<div dir="auto">Călătoria lui Lucian Blaga în lumea poeziei nu ar fi început niciodată, probabil, dacă Cornelia nu ar fi fost lângă el, nu l-ar fi încurajat să publice şi nu l-ar fi contactat pe <strong>Sextil Puşcariu</strong>, pentru a-i prezenta creaţiile poetice ale soţului ei. Tot Cornelia Blaga a fost cea care l-a sprijinit în cariera diplomatică, i-a fost confident, muză şi soţie devotată.</div>
<div dir="auto">Într-adevăr, Lucian şi Cornelia trăiau unul prin celălalt şi se bucurau unul de altul în clipele de linişte şi calm, dar şi în momentele de cumplită sărăcie şi izolare. Cornelia fiind o femeie puternică, extraordinar de frumoasă şi inteligentă, a ales totuşi să trăiască în umbra lui Blaga, pe care l-a susţinut permanent, astfel încât, spre finalul vieţii, când Cornelia suferea de Alzheimer, credea că este însuşi Blaga, confirmând ceea ce poetul scria, cu ani în urmă: „Când zic eu, te înţeleg şi pe tine” (<a href="https://romanialiterara.com/2020/06/lucian-blaga-marele-degustator/" target="_blank" rel="noopener">Lucian Blaga</a>, Corespondenţa, p. 101.).</div>
<div dir="auto">Despre povestea lor de dragoste care a depăşit graniţele timpului s-a mai scris, se va mai scrie, poate, fiindcă, aşa cum recunoştea cu exaltare tinerească Lucian Blaga, a fost o dragoste „tare ca granitul”, o dragoste ce i-a indus poetului un alt ritm de viaţă, un alt mod de a gândi, „mai adânc şi mai înalt” (Lucian Blaga, Corespondenţa, p. 105.).</div>
<div dir="auto">A doua ,,mare dragoste”a fost Èi Gheorghinescu Vanea, pe care o mângâia cu apelativul ,,domniÈa” .</div>
<div dir="auto">Într-o conversaţie cu un amic, Lucian Blaga spune: „Am aflat de la Măriuca, Hossule, că ai fost la Braşov şi ai vizitat-o pe Domniţa, marea mea dragoste. Ştii că „Nebănuitele trepte” este dedicată Domniţei! Haide, Hossule, să şedem sub nebănuitele trepte şi să vorbim de Domniţa”, se arată în lucrarea Feniei Driva.</div>
<div dir="auto">Lucian Blaga a cunoscut-o pe “Domniţa”, Gherghinescu Vanea, în 1937, în timpul drumului spre ţară, unde avea să-şi rostească discursul de recepţie la Academia Română. Visătoarea Domniţă de sub poalele Tâmpei era o fiinţă ieşită din comun, cu o personalitate puternică, fascinantă, cu o gingăşie sufletească, putere de sesizare, de receptare a liricului cu putere de stimulare şi inspirare a acestuia dincolo de orizont. Citind din Ciclul „Nebănuitele trepte” putem reface cu multă uşurinţă portretul Domniţei din fragmentele unor poezii: „Dumbrava Roşie”: Muşchiul reavăn, negrul murei/Ţine cumpăna căldurei,/Ieşi zeiţă din sandale/Vrerea e-a măriei tale! /Şi rămâi desculţă-n rouă / Tremură prelung în glas/Întrebarea de-i aievea/Astă clipă de popas.” Nu de puţine ori când Lucian Blaga poposea la Braşov, Domniţa invita în casa ei literaţi, artişti, profesori, fapt ce-l mâhnea pe poet. Explicabile sunt versurile din Încântare: „Domniţă din ţară bârsană, /Lumină sunt, inimă, rană/…Din visuri născute în zori/trimite-ţi-aş negrele flori/dar teamă îmi e că le pui/la soare-</div>
<div dir="auto"><strong>Domniţa Gherghinescu Vania</strong> a rămas în istoria literaturii române drept ultima muză celebră care l-a vrăjit şi inspirat pe poeţul Lucian Blaga &#8230;.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">O femeie de o fascinaţie iradiantă şi de o seducţie fatală. Aşa o descriu criticii şi istoricii pe Domniţa Gherghinescu Vania, cea care a frânt inimi şi a inspirat actul creaţiei pentru nume celebre ale literaturii române. Până să ajungă amfitrioana fatală în casa căreia sfârşeau îndrăgostiţi iremediabil poeţii, Domniţa nu avusese parte de o viaţă de răsfăţ. Pe numele de fată <strong>Dominica Mocanu, </strong>ea a fost un copil orfan şi bolnav de tuberculoză.</div>
<div dir="auto">Internată la sanatoriul de tuberculoşi de la Gioagiu în 1928, are şansa să o întâlnească pe profesoara Ecaterina Săndulescu, are a luat-o în grija sa, a ajutat-o să se însănătoşească, s-a ocupat de educaţia ei şi i-a găsit un soţ. A urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, dar din cauza stării precare de sănătate nu a profesat niciodată. Pe juristul poet braşovean Dumitru Gherghinescu Vania l-a cunoscut la sanatoriul de la Gioagiu, unde amândoi se tratau de ftizie. Om de litere, conducător de reviste literare, Gherghinescu Vania era cu zece ani mai în vârstă decât ea. Se căsătoresc şi se stabilesc la Braşov, unde casa lor devine cel mai cunoscut salon literar în care se adunau nume mari ale literaturii române, poeţi, filosofi, pictori sau muzicieni.</div>
<div dir="auto">Toţi roiau în jurul Domniţei şi cei mai mulţi ajungeau îndrăgostiţi de amfitrioană. Din cauza relaţiilor amoroase în care se presupune că ar fi fost implicată Domniţa, chiar sub privirile soţului, Gherghinescu Vania îşi căpătase porecla de „Ştefan Micle” , aluzie la soţul Veronicăi Micle care închisese şi el ani în şir ochii la relaţiile nevestei. Pe Domniţa, profesoara Ecaterina Săndulescu avea să să descrie în volumul ”<strong>Din umbra umbrelor</strong>” astfel: ”<em><strong>Condusă nu numai de un destin infailibil de femeie, cât mai ales de zeul ei protector, Gherghinescu Vania, această femeie cu cap frumos, inteligentă, îndrăzneaţă şi ambiţioasă care îşi crease ad-hoc faima de animatoare a cercurilor literare braşovene, vreme de o jumătate de veac, s-a aşezat în lumina cea mai nediscutată din Ţara Bârsei</strong></em>”.</div>
<div dir="auto">Într-o perioadă în care poetul era lipsit de inspiraţie, Domniţa i-a insuflat o revigorare literară. După mai multe întâlniri la Braşov şi Bucureşti în care frumoasa soţie a lui Gherghinescu Vania îi fură inima lui Blaga, cei doi încep o corespondenţă care a durat câţiva ani. Blaga devine cel căruia Domniţa i se confesează în legătură cu admiratorii şi viaţa ei. La rândul lui poetul îi dedică versuri în care femeia visurilor lui se află în centrul atenţiei. „Domniţă din ţară bârsană, /Lumină sunt, inimă, rană/…Din visuri născute în zori/trimite-ţi-aş negrele flori/dar teamă îmi e că le pui/la soare-, scria Blaga în 1941 în poezia ”Încântare”.</div>
<div dir="auto">Aşa cum rememorează Blaga evenimentele din acea perioadă, în romanul său autobiografic <strong>„Luntrea lui Caron”</strong>, ruptura dintre Domniţa şi poet s-ar fi produs în anul 1944. Poetul se arată dezamăgit de frivolitatea celei pe care o divinizase în versuri. Un anume moment în care Domniţa îl atrage într-o întâlnire aranjată avea să fie povestit de poet astfel: „<em><strong>În clipa aceea, de limpeziri fără voie, s-au stins în ochii mei caratele de vrajă ale aceleia pe care o numisem prietena poeziei, şi apariţia ei deveni aceea a unei hetaire, care-şi doza calităţile spirituale cu virtuţi frivole, după celebre modele ale Antichităţii</strong></em>”. În ciuda revelaţiei, Blaga va continua să îi scrie muzei sale versuri cuceritoare. Corespndenţa dintre cei doi va dura însă până în 1948.</div>
<div dir="auto">Deşi după epistolele scrise lui Blaga criticii i-au atribuit <strong>Domniţei Gherghinescu Vania</strong> un talent literar deosebit, frumoasa muză nu a lăsat moştenire literaturii opere scrise în viaţă. A fost publicată postum cu părţi din corespondenţa avută cu poetul.</div>
<div dir="auto">Poezia erotica blagiană ia forma sentimentală a femeilor pe care le-a iubit. Această poezie este ca o eliberare a fiinÈei de circumstanÈele nefaste ale vieÈii, ca o finalitate absolută a eului lyric:</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">,<em><strong>,Èi anotimpuri, vânt de miază noapte,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Sau vânt de sud, dacă m-ar căuta,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Pe-o treaptă m-ar găsi, în preajma ta&#8230;”</strong></em></div>
<div dir="auto">În iubire, gândurile poetului se limpezesc, peste efemeritatea vietii, când iubirea învinge:</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">,,<em><strong>Când orice aÈteptare s-ar părea deÈartă,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Cu putintă-i, draga mea,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Un zumzet planetar, de stupi în vară</strong></em>,</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">……………………………………..</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>”ÈI dincolo în noapte s-ar putea</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Ca ochii mei să nu mai moară</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>De când păstrează-n ei frumseÈea ta”</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Poetul scrie adevărate incantaÈii orfice, în tonalităÈi folclorice, adresate dragostei:</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>,,Dragă-mi este dragostea</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Care face stea Èi stea</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Din pământurile noastre</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Prin poenile albastre”</strong></em></div>
<div dir="auto">Iubirea la Blaga nu are moarte, a iubi înseamnă a dezlega taine, a trăi misterul vieÈii Èi al naturii. A iubi este o veÈnică primăvară:</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">,,<em><strong>A cunoÈte. Aiubi.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Care-i drumul ce te-ndeamnă?</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>A cunoaÈte ce înseamnă?</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>A iubi-de ce Èi-e teamă,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>printre flori Èi-n mare iarbă?</strong></em></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Printre flori Èi-n mare iarbă,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>patimă fără păcate</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>ne răstoarnă-n infinit,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>cu rumoare Èi ardoare</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>de albine re-ncarnare.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Înc-o data, iar Èi iară</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>A iubi e primăvară”</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Blaga închină un adevărat imn femeilor:</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>,,Viori sunt femeile,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Tremur în palmă rasfrânt,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Le slăvesc Èi le cânt</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Pentru sfârÈitul de drum</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>ce-l au pe pământ.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Viori sunt femeile,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>vibraÈie, fără cuvânt,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>viori naprinse sub arc,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>în flăcări Èi fum.”</strong></em></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id=":rjt:" class="x1n2onr6">
<div class="x1n2onr6">
<div class="x6s0dn4 x1jx94hy x78zum5 xdt5ytf x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6 xh8yej3">
<div>
<div class="xqtp20y x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6">
<div class="x10l6tqk x13vifvy"></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="xua58t2 xzg4506 x1ey2m1c xds687c x47corl x10l6tqk x17qophe x13vifvy"></div>
</div>
</div>
</div>
<h4 style="text-align: center;"><strong>„Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire şi totuşi, te rog, opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea.”</strong></h4>
<p style="text-align: center;"><strong>Iubire </strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><em><strong><span lang="IT">Iubeşti &#8211; când ulciorul de-aramă<br />
se umple pe rând, de la sine<br />
aproape, de flori şi de toamnă,<br />
de foc, de-anotimpul din vine.</span></strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iubeşti &#8211; când suavă icoana</strong></em><br />
<em><strong>ce-ţi faci în durere prin veac</strong></em><br />
<em><strong>o ţii înrămată ca-n rana</strong></em><br />
<em><strong>străvechiului verde copac.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iubeşti &#8211; când sub timpuri prin sumbre</strong></em><br />
<em><strong>vâltori, unde nu ajung sorii,</strong></em><br />
<em><strong>te-avânţi să culegi printre umbre</strong></em><br />
<em><strong>bălaiul surâs al comorii.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iubeşti &#8211; când simţiri se deşteaptă</strong></em><br />
<em><strong>că-n lume doar inima este,</strong></em><br />
<em><strong>că-n drumuri la capăt te-aşteaptă</strong></em><br />
<em><strong>nu moartea, ci altă poveste.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iubeşti &#8211; când întreaga făptură,</strong></em><br />
<em><strong>cu schimbul, odihnă, furtună</strong></em><br />
<em><strong>îţi este-n aceeaşi măsură</strong></em><br />
<em><strong>şi lavă pătrunsă de lună.</strong></em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-9654" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/05/maxresdefault-e1557153922176.jpg" alt="" width="600" height="338" /></p>
<p> ;</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Nu-mi presimţi? </strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong><span lang="PT-BR">Nu-mi presimţi tu nebunia când auzi<br />
cum murmură viaţa-n mine<br />
ca un izvor<br />
năvalnic într-o peşteră răsunătoare?</span></strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Nu-mi presimţi văpaia când în braţe</strong></em><br />
<em><strong>îmi tremuri ca un picur</strong></em><br />
<em><strong>de rouă-îmbrăţişat</strong></em><br />
<em><strong>de raze de lumină?</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Nu-mi presimţi iubirea când privesc</strong></em><br />
<em><strong>cu patima-n prăpastia din tine</strong></em><br />
<em><strong>şi-ţi zic:</strong></em><br />
<em><strong>O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeu</strong></em><br />
<em><strong>mai mare!?</strong></em></p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="Z2dn8jwNQ2"><p><a href="https://bel-esprit.ro/lucian-blaga-de-la-viata-sa-nu-astepti-nimic-aforisme/">Lucian Blaga: „De la viaţă să nu aştepţi nimic&#8230;”</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;Lucian Blaga: „De la viaţă să nu aştepţi nimic&#8230;”&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/lucian-blaga-de-la-viata-sa-nu-astepti-nimic-aforisme/embed/#?secret=OKFWChIOar#?secret=Z2dn8jwNQ2" data-secret="Z2dn8jwNQ2" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ion Ionescu-Bucovu' src='https://secure.gravatar.com/avatar/b208fd22a8074b3d9656d5176536726a132be117d58e592eecb87221ebe84058?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/b208fd22a8074b3d9656d5176536726a132be117d58e592eecb87221ebe84058?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ion-ionescu-bucovu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ion Ionescu-Bucovu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:t&#099;&#115;&#064;y&#097;ho&#111;.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
”Nu-mi presimți iubirea…?”
