<div class="l7ghb35v kjdc1dyq kmwttqpk gh25dzvf jikcssrz n3t5jt4f">
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Mâinile mele sunt îndrăgostite, vai, gura mea iubeşte,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>şi iată, m-am trezit</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>că lucrurile sunt atât de aproape de mine, încât abia pot merge printre ele fără să mă rănesc.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>E un sentiment dulce acesta, de trezire, de visare,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>şi iată-mă fără să dorm,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>aievia văd zeii de fildeş, îi iau în mână şi</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>îi înşurubez râzând, în lună,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>ca pe nişte mânere sculptate,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>cum trebuie că erau pe vremuri, împodobite, roţile de cârmă ale corăbiilor.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">*</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>E un dans iubito, al sentimentelor, zeiţe-ale aerului, dintre noi doi. Şi eu, cu pânzele sufletului umflate de dor,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>te caut pretutindeni, şi lucrurile vin tot mai aproape, şi pieptul mi-l strâng şi mă dor.</strong></em></div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter size-full wp-image-32654" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/nichita.jpg" alt="" width="380" height="602" /></div>
<div dir="auto"></div>
</div>
<div class="l7ghb35v kjdc1dyq kmwttqpk gh25dzvf jikcssrz n3t5jt4f">
<div dir="auto">
<div id="attachment_42278" style="width: 330px" class="wp-caption alignleft"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/290464365_5537324026279232_2034222344862670070_n.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-42278" class="size-thumbnail wp-image-42278" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/290464365_5537324026279232_2034222344862670070_n-320x299.jpg" alt="" width="320" height="299" /></a><p id="caption-attachment-42278" class="wp-caption-text">Prof. univ. Ion Ionescu-Bucovu</p></div>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/o-pata-de-sange-care-vorbeste-nichita/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Nichita</strong> <strong>Stănescu</strong> </a>e un Paranif din BizanÈ căzut în literele româneÈti precum Eminescu din cer, un veÈnic adolescent firav, îmbătrânit în imaginea purităÈii de un talent unic de meÈteÈugar bijutier al cuvintelor. În poezia lui „<em>Se umflă emoÈia, bezna,/ ca Èi cum zeul visat în copilărie/ ar avea o capitală în glezna/lui argintie”.</em> Candori feline ne umplu de duh în: „<em>A venit toamna, acoperămi inima cu ceva,/cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta…</em>” „Necuvintele ” lui solfegiază pe tema trădării interiorităÈii prin cuvânt: „<em>O, nasc vocale mari, mereu/ guri care se închid în gol…/ Dar ca prin strungăreaÈa unui zeu/ Prin Scylla Èi Caribda am trecut în zbor.</em>”</div>
<div dir="auto">Uneori se lasă pe coarde nostalgice spre toamnele lui unice „ <em>pe sub amplii copaci fără frunze,/ mă lăsam înfrigurat de toamnă/ sau alb pe cliÈeul negru al lacului/ ziua trecea prin mine mult mai iute.</em>” Are o foame turbată de cuvinte: „<em>Dacă mi-e foame Èi mănânc tauri/ dacă mi-e foame Èi mănânc ghindă/dacă mi-e foame Èi mănânsc auri/ dacă mi-e sticlă Èi mănânc oglindă/ dacă mi-e pământ Èi mănânc grâuri/ dacă mi-e vulturi Èi mănânc pliscuri/dacă mi-e apă Èi mănânc râuri/dacă mi-e munte Èi mănânc piscuri…</em>”</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter wp-image-4530" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/12/DZoSZWwXkAELfV2-1-e1544632338962.jpg" alt="" width="402" height="503" /></div>
<div dir="auto">Temele lui cosmice Èi erotice îmbinate cu nostalgia abolirii timpului prin cuvânt se aÈează sub zodia relativului: „<em>Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des./ Eu stăteam la marginea orei,/ tu-la cealaltă/ ca două toarte de amforă./ numai cuvintele zburau între noi, înainte Èi înapoi./ Vârtejul lor putea fi aproape zărit, Èi, deodată,/ îmi lăsam un genunchi,/ iar cotul mi-l înfigeam în pământ,/ numai ca să privesc iarba-nclinată,/ de căderea vreunui cuvânt, / ca sub laba unui leu alergând…</em>”</div>
<div dir="auto">Iubirea lui oscilează între bucuria pură Èi neliniÈtea universală, nesupusă legilor universului: „<em>Prima literă a oricărui cuvânt/ se află-n trecut,/ ultima literă de asemenea,/ Numai trupul cuvântului/ e în prezent…/ Iubito, tu,/ viaÈa mea despre care/ nu pot striga/ decât lucruri ale trecutului,-/ viaÈa împodobită cu sunete/ care-ndată ce sunt/ au Èi fost…</em>”</div>
<div dir="auto"><strong>Arta lui poetică</strong> se numeÈte „<em>Strigarea numelui</em>” Èi înregistrează încercarea disperată a poetului de a traduce în cuvânt mesajul unei iubiri ce nu poate să dureze, ca oricare semn al unui univers în transformare. Tema o găsim aproape la toÈi marii scriitori de la Eminescu la Preda. La Nichita Stănescu ia forme dramatice: „<em>Eu i-am arătat ei un cal cu Èapte Èei/ Èi i-am spus: nu pleca!//…Dar ea/ a plecat că începuse să plece./ Am strigat după ea: /Spune-mi măcar cum te cheamă, dacă pleci,/ spune-mi măcar cum te cheamă.</em>”</div>
<div dir="auto"><strong>Nichita Stănescu</strong> a fost un Donjuan modern, un mare cuceritor de femei. La 19 ani, când alÈii de abia ies din adolescenÈă, poetul, îndrăgostit până peste cap, hotărăÈte să se căsătorească cu <strong>Magda Petrescu</strong>, sora celui mai bun prieten al lui, o dragoste adolescentină care nu a durat decât un an.</div>
<div dir="auto">A doua iubire a fost cu <strong>Doina Ciurea</strong>, fosta iubită a lui <strong>Nicolae Labiş</strong>, rival în dragoste şi creaţie al lui Nichita. Acest al doilea mariaj a durat aproape două decenii, deşi Nichita şi Doina aveau de mult vieţi separate.</div>
<div dir="auto">Oroarea poetului de tribunale, aşa cum s-a justificat faţă de prieteni, l-a făcut să amâne divorţul până târziu, în 1981. Iubirea pentru Doina l-a inspirat însă, aşa cum a susţinut tot timpul Nichita, în volumul „<strong>O viziune a sentimentelor“</strong>. Publicat în 1964, cuprinde poate una dintre cele mai cunoscute poezii ale poetului, <strong>„Leoaică tânără, iubirea“.</strong></div>
<div dir="auto">A urmat apoi idila dintre Nichita Stănescu Èi <strong>Gabriela Melinescu</strong> – care a fost afectată de gelozia Èi posesivitatea lui. Gabriela Melinescu avea să pună punct relaÈiei, dar nu-l va uita niciodată, ulterior, soÈul său, un editor belgian, va fi cel care va publica volumele lui Nichita Stănescu în Suedia Èi-l va împinge pe genialul poet spre lista scurtă a pemiului Nobel.</div>
<div dir="auto"><img class=" wp-image-42276 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/aad6d5491877de6de44e871a0c7596e4.jpg" alt="" width="454" height="601" /></div>
<div dir="auto">Cine este <strong>Gabriela Melinescu</strong>? „<em>Am avut şi eu o mare iubire totală, dusă nu până la capăt, ci până în pânzele albe ale capătului“, descrie Nichita Stănescu dragostea pentru frumoasa scriitoare Gabriela Melinescu. O poezie ca o anticipare a unei iubiri devastatoare, dificilă şi neîmplinită cu poeta Gabriela Melinescu, o relaţie care a durat 10 ani. ,,Frumoasa brunetă, cu trăsături fine, ochi vii, sfredelitori şi trupul zvelt a fost marea iubire a lui Nichita”</em>, se explică într-un articol apărut în „Adevărul” în 2013 şi intitulat „<em><strong>Gabriela Melinescu, mistuitoarea iubire a lui Nichita Stănescu”</strong></em>.</div>
<div dir="auto">Iată ce i-a povestit Nichita Stănescu lui <strong>Mircea Gociman</strong>, un bun prieten din Ploieşti, despre Gabriela Melinescu, se spune în continuare. Episodul de intimitate dintre cei doi bărbaţi care vorbesc despre „Gabrielele“ din viaţa lor este astfel relatat de Nichita: „<em>Am avut şi eu o mare iubire totală, dusă nu până la capăt ci până în pânzele albe ale capătului. Faptul că ne iubeam ca disperaţii şi eram în stare de orice unul pentru altul a făcut din relaţia mea cu Gabriela o poveste de dragoste şi sex irepetabilă. (…) Ce a existat însă între mine şi Gabriela s-a dovedit a fi unic. Îmi aduc şi acum aminte de buzele ei, de pielea ei, de formele minunate de care era suficient numai să mă apropii fără să le ating ca să mă fascineze. Doamne, ce frumos era, de ce a trebuit să se termine? … De ce a ars totul atât de repede?</em>“</div>
<div dir="auto"><strong>Mircea Gociman</strong>: „<em>Nichita povestea rar, îşi alegea cu grijă cuvintele de teamă să nu strice vraja pe care chiar el o aşternuse, aşa că îl ascultam şi-mi era teamă să respir ca să nu cumva să destram această atmosferă mirifică, minunată</em>“.</div>
<div dir="auto">Şi din nou, Nichita: „<em>Totul a mers cum a mers o perioadă de timp, dar porcul de mine m-am încurcat cu alta din motive pe care nu le pot înţelege nici acum … am fost un porc cu P mare. Din momentul în care m-a dibuit, clişeul minunat pe care ţi l-am descris s-a stricat ca un joc de domino şi totul a devenit dificil. Scumpa mea, iubirea mea, nu mai avea încredere în mine şi pe bună dreptate. Nu mai pot, îţi spun altădată … iar ochii lui mari şi albaştri s-au umplut de lacrimi. Cum să nu iubeşti o femeie minunată pe care ţi-o descrie Nichita ? În final ne-am jurat că dacă se va ivi ocazia să-i spunem celeilalte Gabriele tot ce ne-am mărturisit unul altuia. Să-i spunem că prietenul nostru a iubit-o şi că îi pare rău de toate gesturile necugetate pe care le-a făcut cu rugămintea de a fi iertat</em>“, îşi aminteşte Mircea Gociman spovedania lui Nichita.</div>
<div dir="auto">„<strong>Doi creatori nu prea pot convieţui. Era foarte greu de trăit cu un om care era un panteon întreg de persoane</strong>”, a scris, la rândul ei, Gabriela Melinescu despre Nichita în volumele pe care le-a publicat în Suedia. Gabriela se căsătoreşte în Suedia, Nichita încă o dată în România. Într-un final, Nichita a pierdut această mare iubire, după ce Gabriela s-a îndrăgostit şi apoi s-a căsătorit cu un editor suedez, Rene Coeckelberghs, apoi a plecat definitiv în Suedia, în 1975, pe când avea 33 de ani, deja o poetă cunoscută şi apreciată.</div>
<div dir="auto">Ca o ironie, Gabriela îl cunoaşte pe viitorul soţ de ziua lui Nichita, pe 31 martie 1974. Eseistă, poetă, scriitoare, pictoriţă şi traducătoare Gabriela Melinescu a publicat în Suedia 5 volume de versuri şi 9 volume de proză, dar şi un „Jurnal suedez“, în trei volume. Soţul Gabrielei Melinescu a publicat poemele lui Nichita în toată Scandinavia. Din străinătate, Gabriela a militat pentru nominalizarea lui Nichita la premiul Nobel pentru Literatură, lucru care s-a şi întâmplat în 1979, alături de <strong>Max Frisch, Jorge Luis Borges, Leopold Sedar Senghor.</strong> Laureat va fi poetul grec <a href="https://bel-esprit.ro/mi-amintesc-era-aprilie-odysseas-elytis/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Odysseas Elytis.</strong> </a></div>
<div dir="auto">Invitat de Gabriela Melinescu în Suedia, la lansarea primelor cărţi ale lui Nichita traduse la Stockholm, poetul nu a vrut să meargă niciodată acolo, din cauza unei „gelozii absurde“.</div>
<div dir="auto">DeÈi a iubit de mai multe ori, ultima mare dragostea a poetului Nichita Stănescu a rămas cel mai frumos capitol din viaţa sa amoroasă şi s-a numit Dora. <strong>Dora Stănescu</strong>.</div>
<div dir="auto">Ultima iubire a fost <strong>Tudoriţa Tărâţă</strong>, Dora Stănescu, o studentă de 22 de ani pe care Nichita a cunoscut-o când avea 45 de ani. S-au căsătorit în 1982, la un an după pronunţarea divorţului de Doina Ciurea, şi doar cu un an înaintea de moartea poetului. Căsătoria legală a fost o conjunctură, deoarece poetul urma să primeasca Premiul pentru literatură „Cununa de aur“ în Iugoslavia, iar Dora, având alt nume, nu putea să îl însoţească”, se mai explică în articolul marca „Adevărul”.</div>
<div dir="auto">VeÈnicul îndrăgostit Nichita Stănescu avea 46 de ani când a cunoscut-o pe tânăra Dora, care pe-atunci avea exact jumătate din vârstă sa. I-a spus din clipa în care a văzut-o că o să fie nevasta lui Èi a reuÈit să o convingă să îl viziteze din nou. Poetul era la Cluj când Èi-a amintit că trebuie să primească vizita promisă de Dora, astfel că a luat primul tren către BucureÈti.</div>
<div dir="auto">Prima declaraÈie pe care i-a făcut-o a fost Èi cea care a cucerit-o: „<em>Când m-am gândit zilele astea la tine, am simÈit că mi s-a răsucit un cuÈit în inimă”</em>. Doi ani mai târziu, cei doi se căsătoreau. S-au iubit intens, iar Nichita i-a scris Dorei nenumărate poezii, în fiecare zi această primea o nouă poezie Èi un nou nume de la iubitul ei. Dora a fost ultima Èi cea mai mare iubire a poetului Èi femeia în braÈele căreia a murit.</div>
</div>
<div class="l7ghb35v kjdc1dyq kmwttqpk gh25dzvf jikcssrz n3t5jt4f">
<div dir="auto">După moartea poetului, Dora s-a retras la Paris, departe de ochii curioşi ai presei. A evitat să iasă în faÈă drept ”nevasta poetului”. Ultima soÈie a lui Nichita Stănescu a recunoscut însă că îi place să vorbească despre poet. ”<em>Toată viaţa mea este legată de Nichita. În fond, el m-a format. Atunci când ne-am cunoscut, eram doar un copil, o fată foarte &#8222;teoretică&#8221;, studioasă şi atâta tot. Nichita mi-a dat o direcţie. Eram foarte puţin ieşită în lume-când eşti elev şi pe urmă student, n-ai prea mare legătură cu viaţa reală.</em>”</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter wp-image-8699" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/nichita_si_dora_stanescu.jpg" alt="" width="428" height="606" /></div>
<div dir="auto">Au trecut în jur de 40 de ani de când s-a scris primul vers din poezia de amor dintre talentatul Nichita Stănescu şi Dora. <strong>Florin Iaru</strong>, pe atunci un tânăr băiat, o întâlnea pe strada Pitar Moş din Capitală pe Dora, o frumuseţe de fată care avea să devină soţia marelui Nichita şi ultima mare iubire a acestuia. Chiar şi după patru decenii, povestea de dragoste dintre Dora şi Nichita rămâne una dintre cele mai frumoase şi emoţionate.</div>
<div dir="auto">„<em>Era o fată foarte frumoasă şi inteligentă, era greu să nu o observi. Îmi aduc aminte că atunci când am văzut-o era cu prietena ei, Felicia</em>“, îşi aminteşte Florin Iaru. Un lift din Piaţa Amzei şi un ciocănit în uşă Dora era extrem de talentată la bedminton, spre disperarea celor care voiau să participe la partidele organizate în plină stradă sau prin sălile de sport din acea vreme.</div>
<div dir="auto">Nimeni nu putea s-o învingă şi toţi cei din jurul ei ştiu încă de la început să orice meci cu Dora era unul pierdut. Imediat după ce Iaru a cunoscut-o pe încântătoarea Dora, tinerii au început să organizeze adevărate campionate de bedminton. Uşor-uşor, totul s-a transfomat într-o prietenie superbă care avea so conducă pe Dora spre apartamentul şi inima lui Nichita Stănescu.</div>
<div dir="auto"><img class="aligncenter size-full wp-image-8700" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/04/nichita-stanescu-8.jpg" alt="" width="600" height="425" /></div>
<div dir="auto">N-a trecut mult timp. Era o zi ca oricare când într-un lift îngust dintr-un bloc aflat în Piaţa Amzei Dora se înghesuia alături de Iaru şi alţi câţiva prieteni. Nici prin minte nu-i trece că în câteva clipe avea să îl întâlnească pe bărbatul care urma să-i devină soţ, reuşind să scrie altături de el o fascinantă poezie de dragoste care să domnească de-a lungul vremii.</div>
<div dir="auto">După câteva secunde de urcat cu liftul, Dora stătea în faţa unei uşi de lemn, alături de prietenii ei. Un ciocănit scurt. Uşa se deschide şi în spatele ei apare Nichita Stănescu. Impunător, îi cercetează cu privirea pe cei câţiva oameni care urmează să-i treacă pragul. Trec câteva clipe.</div>
<div dir="auto">„<strong>Când m-am gândit zilele astea la tine, parcă mi s-a răsucit un cuţit în inimă</strong>“, a spus Nichita. Atunci, Dora s-a îndrăgostit de el iremediabil.</div>
<div dir="auto">„<em>Am împlinit 23 de ani şi el 46. În momentul când am hotărât să rămânem împreună eram exact «jumătatea» lui. Singura dată când se putea, pe urmă nu s-ar mai fi potrivit. Sună a predestinare</em>“, povestea Dora.</div>
</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"><img class="size-full wp-image-42278 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/09/290464365_5537324026279232_2034222344862670070_n.jpg" alt="" width="320" height="320" />Un articol de <a href="https://bel-esprit.ro/daca-dragoste-nu-e-nimic-nu-e/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Ion Ionescu-Bucovu</strong></a></div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto">CitiÈi Èi: https://bel-esprit.ro/imbratisarea-este-insasi-poezia-nichita/</div>
<div dir="auto"></div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ion Ionescu-Bucovu' src='https://secure.gravatar.com/avatar/b208fd22a8074b3d9656d5176536726a132be117d58e592eecb87221ebe84058?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/b208fd22a8074b3d9656d5176536726a132be117d58e592eecb87221ebe84058?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ion-ionescu-bucovu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ion Ionescu-Bucovu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#116;&#099;&#115;&#064;&#121;aho&#111;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>