<p>A vorbi despre o religie sau alta, o confesiune, cult, sau orice comunitate umană mai mult sau mai puÈin marginală este deja o incursiune pe un teren minat. O astfel de întreprindere comportă niÈte riscuri care, puse în balanÈă cu beneficiile, rămân la latitudinea cititorului Èi privitorului să decidă ce primează. Mini-seria <strong>Unorthodox/ Neortodox</strong> lansată în luna martie 2020 pe Netflix, bazată parÈial pe bestseller-ul lui <i>Deborah Feldman</i> &#8211; <em>&#8222;Neortodox: respingerea scandaloasă a originilor mele hasidice&#8221;</em> (2012) este, pentru spectatorul nefamiliarizat cu subiectul, un adevărat Èoc cultural. Filmul este vorbit în limbile idiÈ, germană Èi engleză, iar filmările au avut loc în New York Èi Berlin.</p>
<p>Esty, o tânără evreică de 19 ani trăieÈte nefericită într-o căsătorie aranjată într-o comunitate ultra-ortodoxă din Williamsburg, Brooklyn, New York. Fuge în Berlin unde locuieÈte mama ei, demult înstrăinată de ea, Èi încearcă să ducă o viaÈă laică, descoperind traiul în afara comunităÈii ei Èi respingând toate vechile convingeri cu care crescuse. SoÈul ei, care descoperă că ea este însărcinată, călătoreÈte la Berlin împreună cu vărul său, la ordinul rabinului, în încercarea de a o găsi.</p>
<p>De ce riscuri? Fiindcă acest film prezintă viaÈa unei comunităÈi din perspectiva celui care evadează din interiorul ei. De ce beneficii? Fiindcă devoalarea unor realităÈi Èocante care se petrec în zilele noastre într-o Èară ca Statele Unite este o informaÈie inedită. Dacă poporul evreu, antisemitismul sau Holocaustul sunt un soi de <em>never-ending-story</em> în discursul public politic la nivel mondial, această producÈie cinematografică reuÈeÈte în câteva ore să aducă lumină asupra vieÈii comunităÈilor de evrei ultra-ortodocÈi, o ramură distinctă a acestei etnii.</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="-zVhRId0BTw" title="Unorthodox | Official Trailer | Netflix"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=-zVhRId0BTw"><img src="https://i.ytimg.com/vi/-zVhRId0BTw/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Unorthodox | Official Trailer | Netflix"></a></amp-youtube></p>
<p>Èi fiindcă acest film este deja un fenomen social, vom etala opiniile Èi reacÈiile surprinse în unele dintre cele mai prestigioase publicaÈii din lume.</p>
<p style="text-align: left;"><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/The_Guardian">https://ro.wikipedia.org/wiki/The_Guardian</a><b><i></i></b></p>
<p><em>&#8222;În Berlin Esty se împrieteneÈte cu niÈte studenÈi la Conservator. AceÈtia o invită într-o excursie la lacul din Wannsee. Odată ajunÈi acolo, se dezbracă cu nonÈalanÈă Èi intră în apă. Esty este Èi ea tentată de pe mal să intre în lac, înainte de a-Èi scoate bluza Èi ciorapii groÈi de culoarea pielii. PăÈeÈte spre lac încă aproape complet îmbrăcată, apoi îÈi scoate peruca dezvăluindu-Èi capul ras. Peruca este un <strong>sheitel</strong> purtat de femeile evreice ortodoxe după căsătorie. ÎÈi aruncă peruca în apă Èi pluteÈte pe spate. Este o scenă ce aminteÈte de botezul creÈtin, dar în loc să se alăture unei parohii, de fapt ea părăseÈte una.&#8221;</em></p>
<p><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/People">https://ro.wikipedia.org/wiki/People</a></p>
<p><em>&#8222;Esty, o mireasă hasidică adolescentă jucată de actriÈa israeliană Shira Haas îÈi confruntă soÈul în legătură cu intruziunea părinÈilor lui în viaÈa sexuală a tinerilor căsătoriÈi. Esty suferă de dureri musculare severe, numite vaginism, ceea ce face contactul sexual dificil Èi socrii ei sunt nerăbdători ca ea să producă un moÈtenitor.&#8221;</em></p>
<div id="attachment_23215" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/unorthodox2.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-23215" class="wp-image-23215 size-full" title="sursă foto: IMDb" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/unorthodox2.jpg" alt="sursă foto: IMDb" width="800" height="500" /></a><p id="caption-attachment-23215" class="wp-caption-text">sursă foto: IMDb</p></div>
<p><em>&#8222;Am dorit ca Esty să fie acel personaj în care să se regăsească mii de alte femei care au părăsit comunitatea hasidică.&#8221;</em> &#8211; spune Deborah Feldman.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Dacă autoarea cărÈii Èi personajul principal al filmului oferă un Èablon de evadare, alÈii văd acest demers ca o ficÈiune periculoasă care ar putea alimenta bigotismul.</p>
<p><a href="https://en.wikipedia.org/wiki/The_New_York_Times">https://en.wikipedia.org/wiki/The_New_York_Times</a></p>
<p><em>&#8222;Filmul care merge pe urmele călătoriei personale a protagonistei Èi a pericolului traversării continentelor, este ca o tumbă spre o poveste de spionaj, o poveste emoÈionantă Èi de investigaÈie despre dezertarea unei femei. (&#8230;) Cablul subÈire <strong>eruv</strong> (împrejmuire ritualică făcută cu scopul de a permite activităÈi care în mod curent sunt interzise de Shabbat) care înconjoară comunitatea hasidică Satmar (originari din Satu Mare!) unde locuieÈte poate fi la fel de bine Èi o Cortină de Fier. (&#8230;) O tânără visătoare pasionată de muzică &#8211; într-o comunitate în care femeilor le este interzis Èi să cânte în public &#8211; întotdeauna s-a considerat o inadaptată. (&#8230;) Shira Haas te face să auzi simfonia fără sunet din mintea ei.&#8221;</em></p>
<div id="attachment_23236" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/Photo-Courtesy-of-Laisha-Magazine.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-23236" class="wp-image-23236 size-full" title="Photo: Courtesy of Laisha Magazine" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/Photo-Courtesy-of-Laisha-Magazine.jpg" alt="Photo: Courtesy of Laisha Magazine" width="500" height="750" /></a><p id="caption-attachment-23236" class="wp-caption-text">Photo: Courtesy of Laisha Magazine</p></div>
<p><em>Audiatur et altera pars</em> &#8230;</p>
<p>Există la ora actuală în lume un puternic curent antisemit &#8211; este opinia celor care rămân fideli culturii Èi tradiÈiei în care s-au născut. AceÈtia se referă la cărÈile biografice Èi filmele artistice Èi documentare care există din abundenÈă pe subiectul dezertării din sânul comunităÈilor de evrei ultra-ortodocÈi.</p>
<p><a href="https://jewishreviewofbooks.com/">https://jewishreviewofbooks.com/</a></p>
<p><em>&#8222;Micul nostru trib de dezertori cu siguranÈă nu este audienÈa estimată de către acest gen literar în creÈtere, dar noi suntem subiectul lui colectiv, aÈa că îi obsedăm în legătură cu ceea ce înÈeleg (un pic de dialect idiÈ, basmaua potrivită) Èi în legătură cu ceea ce nu înÈeleg.&#8221;</em></p>
<p>Cronicilor elogioase din publicaÈii precum <em>Los Angeles Times</em> sau <em>New York Times</em> publicaÈiile mainstream evreieÈti le opun un punct de vedere cu totul diferit:</p>
<p><em>&#8222;Nu recunosc lumea din filmul Unorthodox unde oamenii sunt reci, lipsiÈi de umor Èi obsedaÈi de respectarea regulilor. Desigur, există oameni răi în comunitatea hasidică Èi eu sunt critică vizavi de multe din practicile ei, dar asta nu înseamnă că toÈi sunt amuÈiÈi, serioÈi, respectă regulile Èi vorbesc despre Holocaust. (&#8230;) Descrierea cvasi-etnografică a ceea ce este îndeobÈte privit ca «o comunitate insulară» e ciudată, distorsionată în măsura în care este condusă de curiozitate sexuală Èi modelată după convenÈiile unei naraÈiuni despre evadare. Numai cineva care a fost în interior, iar acum este în afară poate Èti cu adevărat Èi ar putea visa să descrie ceea ce autobiografia lui Feldman Èi filmul încearcă să descrie. Aceasta este o etnografie a ororii care prezintă la nesfârÈit înapoierea personajelor, confirmând în acelaÈi timp sublimul, bucuria, libertatea Èi lumina vieÈii laice de tip modern, cel puÈin aÈa cum este ea imaginată «aspiraÈional.» E o privire care vede totul în afara propriului ochi care se uită curios pe gaura cheii.&#8221;</em></p>
<ul>
<li>
<h5>Scenariul: Anna Winger, Alexa Karolinski</h5>
</li>
<li>
<h5>Regia: Maria Schrader</h5>
</li>
<li>
<h5>DistribuÈia: Shira Haas, Amit Rahav, Jeff Wilbusch, Alex Reid, Dina Doron, Eli Rosen</h5>
</li>
</ul>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#098;rk&#064;&#121;a&#104;o&#111;&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
„Neortodox” – un șoc cultural
