<p><strong>I. Multiculturalism Èi Babilonie &#8211; societatea, încotro? </strong></p>
<p><strong>Andra Tischer</strong> <strong>(A.T)</strong>: Ilinca Bernea, poetă, prozatoare, doctor în filozofie, femeie cu spirit viu, îÈi propun o primă temă care „înflăcărează” destul de mulÈi oameni astăzi, dat fiind faptul că trăim într-un orizont din ce în ce mai cosmopolit. TrăieÈti alternativ în BucureÈti Èi la Londra. DiscuÈiile în jurul problemei multiculturale sunt tot mai tensionate. Ai scris în ultimul roman despre Babilonia contemporană.</p>
<h4>Acesta e multiculturalismul?</h4>
<p><strong>Ilinca Bernea</strong> <strong>(I.B)</strong>&#8211; În mare măsură da. Multiculturalismul este o încercare de a menÈine în echilibru social, în paralel, elemente culturale care sunt incompatibile între ele Èi oameni care „nu vorbesc aceeaÈi limbă” , o spun Èi metaforic Èi la propriu.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Cum ar putea fi depăÈit impasul?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Printr-o mentalitate cosmopolită. Printr-o nouă reformă iluministă. Noi ne-am născut în comunism Èi suntem ceva mai puÈin relaxaÈi Èi naivi decât occidentalii din generaÈia noastră, pentru că Ètim că drepturile omului nu sunt „for granted” cum se zice, noi suntem antrenaÈi să argumentăm în favoarea umanismului Èi să îl valorizăm mai presus de orice. De aceea, în mod neaÈteptat Èi întrucâtva ironic, cei din fostul bloc comunist sunt mai dispuÈi acum să se lupte pentru valorile libertariene Èi să le afirme decât cei care n-au avut parte de dictaturi în ultimul veac.</p>
<h4><strong>A.T</strong>&#8211; Am tot ascultat argumentele ambelor tabere, atât ale apologilor multiculturalismului Èi umanismului stângist, cât Èi ale contestatarilor înfocaÈi ai sistemului, etichetaÈi drept rasiÈti, xenofobi, bigoÈi, fasciÈti. Cine e personajul pozitiv?</h4>
<p><strong>I.B</strong>&#8211; Sunt Èi unii Èi alÈii personaje negative. Ostilitatea corecÈilor politic faÈă de exponenÈii categoriilor pe care le apără Èi în jurul cărora au construit un Èarc de victimitate este la fel de mare ca Èi a mult huliÈilor adversari, cu deosebirea că la adversari reculul e pe faÈă, e sincer.</p>
<h4><strong>A.T</strong>&#8211; În ce constă elementul orbitor?</h4>
<p><strong>I.B</strong>&#8211; În refuzul confruntării cu realitatea. Din punct de vedere al unui bun occidental corect politic, eu sunt o scăpată din comunism care s-a format ca Èoim al patriei la grădiniÈa ceauÈistă&#8230; Èi totodată o femeie care a fost discriminată Èi o sărăntoacă din est Èi în general o victimă socială.</p>
<p>Èi eu l-aÈ lua de guler Èi i-aÈ zice: cu ce drept te uiÈi la mine ca la o amărâtă? Cum îÈi permiÈi să mă compătimeÈti? Ce Ètii tu despre mine? Uite că mie nu îmi convine ideologia ta care are impresia că poate măsura cum trăiesc eu în sinea mea Èi poate evalua nivelul meu de românitate sau starea mea de conÈtiinÈă după câteva date superficiale! Cu ce drept vezi în mine o sumă de cliÈee? De unde Ètii tu că visul meu a fost să am o carieră Èi nu să fiu curtezană sau casnică? De ce să înlocuim niÈte stereotipuri cu altele? Nu mai bine lăsăm femeile să îÈi trăiască viaÈa cum vor ele? De unde Ètii că am reminiscenÈe de gândire comunistă?</p>
<p>Am crescut într-o familie cosmopolită în care se vorbeau patru limbi, am citit de mică literatură universală, am fost la grădiniÈa engleză, una dintre acelea care funcÈionau neoficial chiar pe vremea lui CeauÈescu, am zbierat toată adolescenÈa pe refrenele băieÈilor de la „Sex Pistols” Èi de la „Pink Floyd”, am visat să fac <em>bungee jumping </em>Èi să sar pe acoperiÈuri ca <em>free runnerii</em>, nu întâmplător prietenul cel mai bun pe care îl am e un alt fost <em>punk-kid</em>, englez pur sânge, născut în acelaÈi an cu mine, însă în Brixton. Deci, eÈti în eroare, domnule corect politic.</p>
<p>Nu mi-a plăcut „Baltagul”, mi-a placut „MaÈina Timpului” a lui H. G. Wells. Mi-au plăcut basmele englezeÈti Èi scoÈiene. Mi-au plăcut romancierii sudamericani Èi germani. Mi-au plăcut pictorii austrieci. Sunt un ins cosmopolit Èi nu mi-e ruÈine să o spun, nu văd nimic ruÈinos în a spune adevărul.</p>
<p><img class="size-full wp-image-1224 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/41642476_532974020460033_5499053122506457088_n.png" alt="" width="640" height="480" /></p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Ai folosit termenul de <strong>corectitudine politică.</strong> Cum îl defineÈti?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; AÈa cum a fost profesată până acum, noÈiunea de „political corectness” s-a dovedit a fi, ca să o zic în termeni marxiÈti, „duÈmanul de clasă” al meritocraÈiei. Nu doar că nu îÈi atinge Èelurile, dar agravează situaÈia. A încerca să cosmetizezi sărăcia, grobianismul, vulgaritatea, agresivitatea, postia, iraÈionalitatea dacă provin din partea membrilor unor categorii ex sau actual-defavorizate, a arăta un grad inegal de toleranÈă faÈă de criminalitate dacă promotorii ei sunt membri ai unor rase sau caste sociale considerate istoric ca inferioare, sunt atitudini care conduc, inevitabil, spre accetuarea problemelor de discreditare Èi discriminare aprorică a unor categorii umane.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Este corectitudinea politică o formă de bigotism mascat? Să-i zicem cripto-Èovinism? Tu spui că ea nu promovează de fapt egalitatea, ci accentuează prejudecăÈile existente?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Da, pentru că subordonează indivizii unor categorii impersonale. Abia atunci când aceste categorii vor dispărea din vocabularul curent, când nu vor mai avea valoare de definiÈie pentru condiÈia subiecÈilor, vom putea spune că a dispărut ostilitatea din arhivele percepÈiilor Èi preconcepÈiilor comune. Problema cu aceste categorii este că ele sunt reprezentări conceptuale fără echivalent real. Practic, se referă la ceva ce nu există. Sunt ficÈiuni intelectuale. Sociologia operează cu ecuaÈii din acestea care nu desemnează elemente reale Èi tocmai de aceea cunoaÈterea de care dispune e atât de speculativă Èi contestabilă.</p>
<p>Categoria „femeie” e ceva foarte vag Èi cu obiect incert, cu domeniu de definiÈie ambiguu. N-are nici un sens să ne pierdem vremea cu asemenea abstracÈii. Omul teoretic, fie el femeie-teoretică, ortodox-teoretic sau hermafrodit-teoretic nu există, n-are buletin, nu zâmbeÈte Èi nu face gripă. Dincolo de paravanul ipocriziei, cei mai plini de greÈuri la adresa diversităÈii sunt cei care nu fac altceva decât să toace sloganuri pe această temă, care se încăpăÈânează să te reducă la ce cred ei despre etnia din care faci parte sau la condiÈia de adept al unei religii sau la un statul socio-economic, profesional, pe scurt la o identitate generică.</p>
<p>Or aceasta este cea mai anti-umanistă Èi anti-individualistă atitudine posibilă. Oamenii sunt mult mai mult decât o sumă de eredităÈi, înzestrări Èi determinări contextuale Èi sociale. Unii vorbesc cu atâta uÈurinÈă de cultura unora sau a altora! Dar o cultură nu e ceva monolitic. E un organism viu, complex, nu un pseudo-obiect cu formă solidă, e materie vie, realitate dinamică, un proces, un material transformabil&#8230;</p>
<p><img class="alignleft wp-image-1225" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/41503568_288761031950484_8568640985960022016_n.png" alt="" width="468" height="234" /></p>
<p><strong>A.T</strong> &#8211; Corectitudinea politică încearcă să recompenseze membri unor grupuri care au fost istoric defavorizate sau persecutate Èi să elimine pe cât posibil privilegiile sociale pe care le-au avut, tocmai pe „ne-merit”, bărbaÈii albi occidentali .</p>
<h4>De ce ar fi această abordare un lucru rău?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Pentru că teza marxistă care alimentează această viziune este ne-realistă Èi nesustenabilă din perspectiva unei filosofii existenÈialiste, cum e cea a cărei adeptă sunt. Sună cel puÈin neaÈteptat, Ètiu, dar în contextul ceva mai complet decât cel strict social care este existenÈa umană nu putem vorbi de privilegii. De ce ? Voi cita acum din Jordan Peterson: „faptul de a fi bărbat, ca Èi cel de a fi femeie, implică anumite privilegii Èi handicapuri naturale pe care societatea le gestionează mai mult sau mai puÈin echitabil”.</p>
<p>La devenirea noastră, ca individualităÈi, nu contribuie, susÈin Èi eu, doar societatea cum zic marxiÈtii, de la cei timpurii la Foucault &; comp, ci Èi, ba chiar mai ales biologia, datele genetice, contextul familial, aptitudinile personale, înzestrările înnăscute. Cu cât un om e mai puÈin condiÈionat social, cu atât natura lui proprie e mai prezentă în felul său de a fi, or societăÈile liberale, care sunt la antipodul socialismului, tocmai asta oferă. E un privilegiu să fii tu însuÈi, i-aÈ obiecta corectului politic, nu să fii dependent de resorturi Èi calificative sociale. Imaginea de sine Èi felul în care trăieÈti în sinea ta, zona privată a existenÈei, intimitatea sunt chestiuni care cântăresc mai greu pentru oricine decât modul în care eÈti perceput Èi evaluat social.</p>
<p>E o minciună că privilegiul de a avea bani, succes, admiraÈie sau acces la putere garantează calitatea vieÈii. Nu. O viaÈă intimă fericită o garantează. Societatea nu poate oferi mai mult decât ce este Èi ce are. CompensaÈii pentru nefericire sau singurătate, roluri, măÈti Èi ce mai oferă ea. Oamenii fericiÈi, onest vorbind, n-au nici un fel de ambiÈii sau orgolii sociale, puÈin le pasă de privilegiile unuia Èi altuia. Singurul care poate oferi privilegii e hazardul de a te naÈte cu un caracter care să-Èi dea o soartă bună, cum ar zice Nietzsche&#8230; Am crescut cu astfel de poveÈti&#8230; Era basmul acela cu cămaÈa omului fericit care nu avea cămaÈă. Privilegiul existenÈial e ceva nemăsurabil Èi nereglabil pe cale socială, nu e o valoare pozitivă. Un siberian sărac Èi analfabet poate fi mai fericit decât un absolvent de Harvard bogat.</p>
<p>Marxismul e o eroare. Eradicarea sărăciei se poate concepe Èi într-o altă paradigmă. Nu am cum să creditez o ideologie care are la bază invidia, pentru că nu am invidiat în viaÈa mea pe nimeni&#8230; Nu Ètii cum e să trăieÈti clipă de clipă în sinea altcuiva Èi acolo se trăieÈte de fapt, nu la locul de muncă, nu pe scenă, nu în piaÈă. Eul social nu suntem noi înÈine, iar ideologiile marxiste doar pe acesta îl au în vedere.</p>
<p>Socialismul, aÈa cum a fost practicat a încercat mereu să subordoneze Èi inerent să sacrifice individul colectivităÈii, grupului. Tot Jordan Peterson spune că această ideologie contribuie la exacerbarea tribalismului pentru că iese la rampă cu o epică *(<em>narrative</em>) care pune accentul pe categorie, pe clasă, pe identităÈile generice.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Cum pot fi, totuÈi, modificate niÈte prejudecăÈi sexiste, rasiste etc?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; În nici un caz nu prin decrete Èi constrângeri. E dovedit că atunci când oamenii sunt obstrucÈionaÈi Èi cenzuraÈi, valorizează Èi mai mult ceea ce li se refuză. Argumenta Stephen Fry că în Anglia mentalităÈile ostile homosexualităÈii au fost modificate prin bun simÈ, comunicare, decenÈă a gândirii Èi înÈelegerii, nicidecum prin decrete impuse de sistem. Una e să impui Èi alta e să modifici din interior simÈul comun.</p>
<p>Există totuÈi un punct nevralgic care complică lucrurile. Cei mai mulÈi dintre incorecÈii politic, cum spuneam, nu sunt gânditori subtili care protestează împotriva cenzurii informaÈiei Èi cunoaÈterii, ci revoltaÈi resentimentari care ar vrea să fie lăsaÈi să insulte persoane de culoare, femei etc.</p>
<p>Discursul urii trebuie sancÈionat cumva. Există însă o limită, o justă măsură, aici e problema cea mai delicată. E linia de demarcaÈie dintre insultă Èi critică. A discredita sau dispreÈui un om în virtutea unor date înnăscute, e femeie sau bărbat (căci e plin de feministe care detestă în bloc bărbaÈii), are un handicap, e urât, e de culoare este o mizerie incalificabilă. A o face pentru că respectivul are niÈte idei detestabile cum ar fi aceea că o femeie adulteră trebuie lapidată sau că e o creatură care trebuie Èinută sub obroc sau că europenii sunt niÈte dezmăÈaÈi a căror lume nu merită să supravieÈuiască, e just.</p>
<p>Corectitudinea politică a devenit ilegitimă moralmente Èi isterică în momentul în care a introdus Èi planul mental în ecuaÈia non-discriminării. Ba suntem cât se poate de legitimaÈi Èi de îndrituiÈi să discriminăm între concepÈii Èi idei. EvoluÈia umanităÈii nu a fost posibilă altfel. Discriminarea între ideologii e vitală Èi e motorul democraÈiei Èi libertăÈii sociale, de altfel.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Ce îi face pe oameni să treacă dincolo de diferenÈele religioase Èi de celelalte influenÈe sociale care le-au format caracterul?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Motivul pentru care trăim unii cu alÈii este legat de plăcere, de faptul că ne simÈim bine împreună, că avem un univers propriu comun, că rezonăm prin fibrele particulare, într-o lume firească, în care libertăÈile individului sunt respectate&#8230; nu pentru că suntem înregimentaÈi teoretic Èi ideologic, pentru că ne leagă o rasă, o religie, lupta de clasă sau rezistenÈa în faÈa unui duÈman comun.</p>
<p>Multiculturalismul nu poate fi funcÈional dacă nu conduce inerent spre o compatibilizare a ideilor, valorilor Èi reperelor cardinale, dacă nu presupune coexistenÈă pe toate planurile, Èi nu doar la un nivel convenÈional, de fricÈiune socială minimală.</p>
<p>Corectitudinea politică, la fel ca Èi incorectitudinea, pleacă de la premiza că într-un mediu divers etnic se trăieÈte pe orbite diferite, că nu se amestecă sângele, ideile, borcanele, periile de dinÈi, că fiecare îÈi prezervă cutumele Èi vederile, ca timbrele în clasor, Èi nu e aÈa &#8211; coexistenÈa presupune un proces continuu de transformare interioară. În orice relaÈie reală, fie ea socială sau personală aÈa stau lucrurile. Mai ales în cuplu este evidentă chestiunea. Indiferent dacă este unul multietnic sau nu.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Ai avut asemenea experienÈe?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Am trăit în ultimii 25 de ani doar în cupluri multietnice (deci, teoretic, multiculturale) Èi am fost intimă cu bărbaÈi albi caucazieni, am avut un soÈ amerindian de care am divorÈat, iar marea mea iubire e din rasa celor din podiÈul Altai, care e considerată galbenă în dicÈionare, Èi ce pot să spun e că aveam un fel de a fi, de a gândi Èi de a simÈi foarte înrudit cu fiecare, altminteri n-ar fi fost posibilă apropierea. În plus, să ne înÈelegem: iubirea poate topi orice diferenÈă, iar neiubirea îÈi poate face nesuferit un om cu care ai acelaÈi background social, aceleaÈi Ècoli, acleaÈi idei.</p>
<p>Cine este străinul, în fond? Nu simÈi diferenÈa culturală în intimitate, simÈi doar diferenÈa de personalitate, dar asta e altceva, pentru că în intimitate nu vezi un om ca pe un alb european sau ca pe un nord-african sau ca pe un scandinav. Îl vezi ca pe Jonny sau ca pe Toma. În viaÈa personală, convenÈiile Èi normele comunităÈii n-au ce căuta, atunci când ajung acolo corup Èi lucrurile bune Èi autentice, dar oamenii sensibili Èi cu discernământ nu ajung în asemenea situaÈii. Socialul nu are ce căuta în chestiunile personale Èi intime.</p>
<p>Când diferenÈa religioasă devine atât de importantă încât să impieteze viaÈa de cuplu sau să o pună în pericol, atunci deja vorbim de o patologie a credinÈei. Iar alte diferenÈe sunt negociabile, să o spunem onest. Dacă ai trăit cu oameni din diverse neamuri nu mai ai cum să fii corect politic. De ce ? Pentru că nu mai poÈi vedea diferenÈa culturală ca pe un prag- TABU, aÈa cum pretinde respectiva ideologie. Te cerÈi cu ea.</p>
<p>Respectul faÈă de ceva necunoscut este o ipocrizie penibilă, lipsa de respect faÈă de ceva necunoscut e o prejudecată, iar faÈă de ceva cunoscut nu poÈi avea respect necondiÈionat, ci doar motivat. De aceea tabuurile impuse de corectitudinea politică se înscriu undeva pe intervalul dintre ipocrizie Èi prejudecată. Neromânii mei Ètiu că mă înfig la fel de glorios Èi în cutumele lor ca Èi în cele româneÈti, dealtfel, fără nici o jenă, ca un om care gândeÈte, normal&#8230; după cum se înfig Èi ei. Nu e nimic necriticabil.</p>
<p>Aceste tabuuri impuse de ideologiile neo-marxiste sunt un atentat direct la adresa libertăÈii de expresie Èi gândire, s-a tot spus.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Crezi că e posibil să fie depăÈit spectrul tensiunilor dintre valori Èi stiluri de viaÈă? Că mentalităÈile se pot compatibiliza?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Sigur. Ideea că îÈi poÈi păstra cu stricteÈe Èi rigiditate niÈte convingeri fără să te izolezi în mod deliberat, că le poÈi perpetua intacte într-un mediu social complex, mustind de experienÈe Èi concepÈii Èi obiceiuri diferite este falsă. CorecÈii Èi incorecÈii nu concep ideea de mutaÈie a gândirii Èi simÈirii, Èi unii Èi ceilalÈi, xenofobi fiind, proiectează existenÈa diverselor comunităÈi ca izolată, fiecare orbitând în legea ei, în paralel cu celelalte. Èi nu e aÈa.</p>
<p>Tocmai asta e, că nu poÈi fi apropiat, realmente, de cineva care îÈi e străin realmente, cu care ai vederi Èi un fel de a exista antagonic, aici un dreptate incorecÈii. Pe piaÈa ideilor, în Europa, umanismul a triumfat. Modernitatea, cu concepÈiile ei, a învins teocraÈiile Èi dictaturile de tot felul. E o evoluÈie. Am fost educaÈi, în Occident, să vedem în acest deznodământ o evoluÈie. Cum am putea admite atunci că spiritul medieval care a fost eradicat, abolit etc este relativ Èi relativizabil în raport cu sistemul de gândire care l-a învins Èi în a cărui victorie ne lăfăim cu toÈii de câteva veacuri? Cum să ne întoarcem înapoi?</p>
<p><strong>A.T</strong> &#8211; <strong>Dincolo de educaÈie Èi modele culturale, de norme Èi convenÈii, există acele <em>universalii</em> pe care au bătut monedă iluminiÈtii, iar raÈionalitatea, bunul simÈ, iubirea, iertarea, empatia sunt un bunuri ale umanităÈii.</strong></p>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Da! Oamenii se întâlnesc unii cu alÈii Èi, tocmai pentru că sunt egali în potenÈial, când sunt, dacă sunt, Èi liberi, se mai Èi încaieră se mai Èi critică între ei îÈi mai spun una alta, se mai conving unul pe altul de ceva, mai ajung Èi la idei comune, îÈi mai schimbă viziunile, mai evoluează.</p>
<p>Ostilitatea apologilor multiculturalismului faÈă de cei care provin din alte culturi decât a lor constă tocmai în faptul că nu mizează pe comunicare, dialog Èi negociere a unor repere mutuale. Discursul lor, la fel ca Èi al opozanÈilor, se înscrie tot în termenii „noi” Èi 1ei”. ”Diversitatea „ în termeni de „noi Èi ei” e doar pact de neagresiune. Nu e nimic „prietenos” în a vedea o indiancă săracă Èi needucată într-o emigrantă Èi a-i flata indianitatea, incultura Èi sărăcia. Nu e nimic prietenos sau mărinimos în a vorbi despre libertatea religioasă a unei femei care a fost mutilată genital Èi care nu are dreptul să iasă singură pe stradă. Despre ce libertate vorbim?</p>
<p>Doar dacă eÈti extrem de ostil Èi de xenofob Èi dacă realmente nu trăieÈti decât printre „ai tăi” îÈi imaginezi că omul pe care îl etichetezi tu Èi, Èine-te bine, „ai lui” drept musulman nu poate fi, de fapt, ateu. Principalele victime ale Islamului sunt cei născuÈi în lumea lor, care nu au nici un drept să se dezică de religie. Doar dacă eÈti rasist sau bigot sau reducÈionist pui o fiinÈă umană mai prejos de contextul cultural din care provine. Nu contează că etichetarea e pozitivă sau negativă. EÈti la fel de Èovin Èi de fascist dacă vezi cu încăpăÈânare într-un om un homosexual, un bărbat, un alb, un negru, o femeie, un asiatic, dacă îi reduci la ceea ce Ètii tu despre ei, adică la mai nimic.</p>
<p>Privirea de la distanÈă este cea defineÈte străinul. În maică-ta nu vezi: o sârboaică, să zicem, din clasa de mijloc. O vezi pe ea, aÈa cum e. În iubita ta nu vezi o negresă săracă, ci o femeie fascinantă, dezirabilă, sensibilă Èi cum o fi ea.</p>
<p>Corectul politic, ca Èi Èovinul pe faÈă, văd în omul-generic pe care îl flatează doar genericitatea o sumă de determinări Èi trăsături categoriale care îl lasă rece. Când focalizezi un om doar prin prisma unor trăsături impresonale, ai toate Èansele să te înÈeli. Tocmai aceasta este esenÈa Èovinismului.</p>
<p>Am prieteni care sunt homosexuali, a căror orientare sexuală nu a contat nici un pic în interferenÈele noastre. Nu partea de experienÈă Èi „cultură gay” ne-a apropiat. În mod analog, acelaÈi lucru e valabil pentru prietenia dintre femei, dacă stai să te gândeÈti. N-am eu treabă cu feminitatea lor Èi ele cu a mea, alte lucruri ne-au legat. În ce îi priveÈte pe bărbaÈi, m-a interesat virilitatea lor, pasionalitatea nu musulmanitatea sau ateismul sau ortodoxia sau ce te leagă de un prieten de obicei, atunci când a fost caz de prietenie.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Umanismul este nucleul culturilor europene moderne cum s-a spus?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Umanismul nu este produsul <em>de facto</em> al unor culturi, ci o cucerire a civilizaÈiei, o pildă a evoluÈiei speciei, e civilizaÈie. Aici trebuie să ajungem toÈi. Nu e nimic respectabil la non-umanismul din alte culturi, e respectabilă, poate, arta tradiÈională sau portul popular sau ritualurile nupÈiale, dar nici o cultură nu e de fetiÈizat în bloc.</p>
<p>Ce fac corecÈii politic e că iau produsele gândirii unui neam ca fiind necriticabile Èi nemodificabile, de frică să nu fie acuzaÈi de atitudini colonialiste. Dar Èi colonialismul a fost ticălos în anumite aspecte Èi civilizator în altele. Existau triburi canibale pe care colonialiÈtii le-au educat să nu mai fie. Cât de ”criminal” e atentatul la ”valorile” acelei culturi? Să nu mai împroÈcăm cu cliÈee.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Ai avut disensiuni de ordin religios sau moral cu apropiaÈii? Au existat conflicte de valori?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Nu. Èi musulmanii Èi ortodocÈii Èi catolicii au înÈeles că eu sunt agnostică Èi am vorbit despre toate astea cu toată lejeritatea Èi relaxarea. AÈa cum mie îmi place să dansez Èi nu s-a pus problema să îi târăsc la dans, nici ei nu mi-au dat brânci pe covorul de rugăciune. Legăturile de suflet dintre oameni nu au de ce să fie afectate de concepÈii religioase decât dacă acele concepÈii sunt fanatice, bolnave. Dacă ele se aliniază unui fel de a fi înzestrat cu discernământ nu pot fi nocive nicicum. Èi atunci nu are sens să batem monedă pe diferenÈă, pentru că este irelevantă.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Practic, logica aceea care împarte lumea în „noi” Èi „ei” alimentează orice formă de Èovinism Èi de prejudecată. Există totuÈi Èi indivizi sau comunităÈi cu care nu poÈi rezona Èi pe care îi simÈi străini orice ar fi.</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Încerc să o spun simplu. „Ai tăi” sunt cei pe care inima ta îi recunoaÈte ca apropiaÈi, sunt cei cu care ai un univers comun. Ei pot fi rude de sânge sau de suflet. Neamul e ceva îndepărtat, mediul social la fel&#8230; Pentru unii, străinii sunt, din nenorocire, chiar cei care i-au adus pe lume, pentru unii Èara în care s-au născut e exilul. Să Èinem cont de asta.</p>
<p>Non-discriminarea tocmai asta înseamnă: să nu te cramponezi de aparenÈe, să nu presupui, aprioric, că Ètii cum e o româncă sau un chinez mandarin, că Ètii cum e un buddhist sau o congoleză lesbiană, cum e un musulman. Nu Ètii. Dacă vorbim de oameni care îÈi spun rugăciunile în legea lor fără să deranjeze pe nimeni, nu există noi Èi ei ci doar NOI!</p>
<p>Mă pregătesc să încep un nou roman care va fi povestea unui băiat turc care creÈte într-o familie tradiÈională musulmană, dar gândeÈte ca un ateu. Cunosc o seamă de poveÈti biografice de acest tip. Èovinul, fie el pe faÈă sau corect politic, pe de-o parte face din cultură, aparenenÈa religioasă sau etnică un fel de predestinare a individului Èi pe de altă parte îi pune conÈtiinÈa acestuia mai prejos de ea.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Multiculturalismul e un proiect eÈuat?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; AÈa cum e înÈeles acum da. Doar un sistem mutual de sensuri Èi valori poate ajuta coexistenÈa armonioasă.</p>
<p>Numai monomaniacii, psihopaÈii, fanaticii, obsesionalii se identifică exclusiv cu faptul de a avea o credinÈă, o naÈionalitate, o orientare sexuală sau un gen anume.</p>
<p>N-are nici un rost să flatăm atâta etniile, credinÈele, orientările sexuale sau politice, ideile. Nu e nimic meritoriu în ele, nu e nimic senzaÈional, nu graÈie lor ne apropiem de oameni, de ataÈăm de ei, îi apreciem, suntem fermecaÈi de ei, ne îndrăgostim.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Care ar fi calea?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Doar transgresiunea unor concepÈii rigide Èi monolitice poate asigura coexistenÈa paÈnică în secolul 21, faptul că oamenii sunt flexibili Èi sensibili la educaÈie Èi că pot depăÈi mentalităÈi realmente barbare Èi înapoiate. AÈa cum le-au fost inoculate acelea le pot fi inoculate Èi altele.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; Èi mijloacele?</h4>
<p><strong>I.B</strong> &#8211; Cred că soluÈia ar fi o reformă a limbajului, zic eu, mai multă logică Èi filosofie în Ècoli. Cursuri intensive! Dar despre asta voi vorbi cu proxima ocazie.</p>
<h4><strong>A.T</strong> &#8211; ÎÈi mulÈumesc!</h4>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ilinca Bernea' src='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/eeb361f3784e94ab48c662f829d4867631ab0b2e4a6819e509a6eabeabf81a63?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ilinca-bernea/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ilinca Bernea</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:f&#105;lo&#122;of&#105;&#101;&#064;&#103;mail&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>