<p><strong>Nicolae Romanov</strong> Èi <strong>Alexandra (Alix) de Hessa-Darmstadt</strong> au fost una dintre marile iubiri de la sfârÈitul secolului al XIX-lea. S-au adorat reciproc din copilărie până în ziua în care au părăsit această lume. Iubirea lor s-a reflectat în modul în care Èi-au crescut copiii. Nicolae Èi Alexandra s-au căsătorit la scurt timp după moartea Èarului Alexandru al III-lea, care a survenit în mod brusc Èi neaÈteptat. În 1891 când a moÈtenit tronul, Èarul Nicolae a moÈtenit puterea absolută, aÈa fusese educat. Rusia a fost una dintre ultimele autocraÈii din Europa. Alexandra, o prinÈesă de origine germană, a sosit în Rusia când avea puÈin peste 20 de ani, ca o străină într-o Èară străină, într-o perioadă politică foarte dificilă pentru familia Romanov. Au avut împreună patru fiice: Olga, Tatiana, Maria Èi Anastasia, iar în 1905 în sfârÈit li s-a născut un fiu, Alexei. Copiii Èi credinÈa în Dumnezeu au devenit centrul vieÈii Alexandrei.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/romanov2.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-30633" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/romanov2.jpg" alt="" width="500" height="634" /></a></p>
<p>Nicolae nu era un monarh slab Èi anti-progresist aÈa cum a fost adesea portretizat. A iniÈiat Èi niÈte reforme interne, dar nu a fost destul. În 1905 Rusia a devenit monarhie constituÈională. Un an mai târziu s-a creat<em> Duma</em> &#8211; o formă reprezentativă de guvernământ. Însă această modernizare Èi adaptare la sistemele de guvernare din monarhiile occidentale era extrem de dificilă, Rusia nu avea acest exerciÈiu. Èara se îndrepta spre o revoluÈie, ai cărei zori au început în 1905 întâi prin demonstraÈii paÈnice, apoi din ce în ce mai multe atacuri violente Èi teroriste. Din ce în ce mai rare au devenit apariÈiile lor publice, s-au retras într-un soi de recluziune. Abia Primul Război Mondial i-a scos din bula lor Èi a dat ocazia Èarinei Èi fiicelor ei să devină surori de caritate Èi să lucreze în spitale îngrijind răniÈii.</p>
<h3 style="text-align: center;">CredinÈa ortodoxă ca parte esenÈială a vieÈii</h3>
<p>ApartenenÈa la ortodoxie Èi rolul important al credinÈei în viaÈa lor îi particulariza faÈă de restul monarhilor din Èările occidentale. Religia era liantul care i-a Èinut uniÈi prin toÈi anii de angoase, începutul degradării sănătăÈii Èarinei Èi atacurile aproape fatale de hemofilie ale lui Alexei, pentru care doar misteriosul Rasputin avea leac.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/romanov4.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-30635" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/romanov4.jpg" alt="" width="300" height="595" /></a></p>
<p>Au urmat arestul, toată incertitudinea Èi izolarea din propriul palat de la Èarskoe Selo, apoi exilul spre Tobolsk Èi destinaÈia finală de la <strong>Ekaterinburg</strong>.</p>
<h3 style="text-align: center;">Ètiau că era sfârÈitul</h3>
<p>Din februarie 1917 familia a devenit captivă în propriul palat, un fel de arest la domiciliu. Apoi au fost trimiÈi într-un lung exil spre Siberia, un drum de câteva zile Èi nopÈi cu trenul. După luni de detenÈie în condiÈii din ce în ce mai stricte, pe 14 iulie 1918, cu trei zile înainte de asasinarea lor brutală din noaptea de 16-17 iulie, familiei Romanov i s-a permis o slujbă religioasă. Faptul că li s-a refuzat dreptul de a participa la sfânta liturghie, lucru care făcea parte din viaÈa lor, a fost ca o agonie pentru ei. În captivitatea de la Ekaterinburg din munÈii Ural Èi-au petrecut timpul citind Scripturile Èi alte scrieri sfinte. EpuizaÈi de greutăÈile vieÈii în detenÈie, familia Romanov Èi-a aflat puterea în religie Èi devoÈiunea faÈă de Dumnezeu. I-a ajutat să transceandă incertitudinea lumii periculoase Èi instabile pe care au moÈtenit-o. Preotul care le-a dat o ultimă spovedanie a observat că era ceva schimbat la ei: au reuÈit să îÈi ierte duÈmanii.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Ordinul de execuÈie a venit direct de la Lenin. Dar el nu dorea ca mâinile sale să fie mânjite cu sânge nevinovat, aÈa că doar moartea lui Nicolae a fost anunÈată public prin comunicat de presă, lăsând impresia că restul familiei era în viaÈă. AÈa au apărut imediat zvonurile că una dintre fiice ar fi scăpat masacrului.</p>
<h3 style="text-align: center;">SperanÈa ca ducesa Anastasia să fi rămas în viaÈă</h3>
<p>În anii &#8217;20 speculaÈia că una dintre fiice ar fi supravieÈuit a devenit un mit. Timp de o jumătate se secol informaÈiile cu privire la asasinat au fost secretizate. Abia în anul 1979 au fost găsite rămăÈiÈe umane la locul asasinatului, iar cercetările au început 10 ani mai târziu în timpul conducerii lui Gorbaciov. După testele ADN efectuate în 1998 rămăÈiÈele Èarului Nicolae al II-lea, ale soÈiei sale Èarina Alexandra Feodorovna, fiicele Olga, Tatiana Èi Maria Èi cei patru servitori asasinaÈi în aceeaÈi zi au fost reînhumate la catedrala <strong>Sf. Petru Èi Pavel</strong> din Sankt Petersburg, pe 17 iulie 1998, la comemorarea a 80 de ani de la uciderea lor. La ceremonie a participat preÈedintele rus Boris ElÈîn care a declarat:</p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;Astăzi este o zi istorică pentru Rusia. MulÈi ani am tăcut în legătură cu această monstruoasă crimă, dar adevărul trebuie să iasă la iveală.&#8221;</em></p>
<p>Istoriografia comunistă din Rusia a făcut tot posibilul pentru a discredita personalitatea ultimului Èar. Abia în anii &#8217;90 ai secolului trecut arhivele au devenit accesibile istoricilor Èi cercetătorilor din Rusia Èi din afara ei.</p>
<p>Ultimele rămăÈiÈe ale ducesei Anastasia Èi ale Èareviciului Alexei au fost identificate după multe eforturi de către echipe internaÈionale de specialiÈti în genetică Èi medicină legală. După aproape un secol capitolul final al dinastiei Romanov a putut fi în sfârÈit scris. Nimeni nu a supravieÈuit. Însă opinia publică Èi-ar fi dorit acest lucru, astfel că a apărut o adevărată modă a impostoarelor care se pretindeau Anastasia. Cea mai mediatizată a fost <strong>Anna Anderson</strong>, o muncitoare de origine poloneză suferindă de tulburări psihice.</p>
<p>În 1986 filmul <em>Anastasia: Misterul Annei </em>cu <strong>Amy Irving</strong> în rolul principal se bazează pe povestea Annei Anderson care crede că ea este Anastasia Romanov, fiica Èarului Nicolae al II-lea al Rusiei. Anna îÈi spune povestea în anii 1920, atunci când se afla într-un azil din Berlin. Povestea ei despre scăparea din mâinile bolÈevicilor care i-au ucis restul familiei în 1918 pare atât de veridică încât mulÈi expatriaÈi ruÈi sunt dispuÈi să o creadă. Ea câÈtigă treptat mai multă încredere, dar familia Romanov nu este dispusă să-i creadă povestea Èi o denunÈă în mod public ca fiind o impostoare. Filmul culminează cu darea în judecată a Romanovilor de către Anna pentru a-i forÈa să o recunoască drept Anastasia, dar nu dezvăluie nicăieri dacă Anna este într-adevăr Anastasia.</p>
<p>Imaginea celor patru fete îmbrăcate în rochii albe a devenit emblema unei lumi care a dispărut pentru totdeauna odată cu revoluÈia.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/romanov3.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-30634" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/romanov3.jpg" alt="" width="500" height="643" /></a></p>
<p>În Rusia de astăzi Olga, Tatiana, Maria Èi Anastasia au devenit icoane, sunt venerate Èi considerate martire. Pe 17 iulie 2018 a avut loc <strong>Sfânta Liturghie Centenară</strong> la Biserica Sângelui din Ekaterinburg, la care au participat mii de credincioÈi.</p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;Nu sărbătorim astăzi un secol de la o crimă brutală, ci un secol de martiriu al unor oameni care au avut credinÈă în Christos toată viaÈa Èi chiar Èi după moarte.”</em>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:brk&#064;y&#097;h&#111;&#111;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
„Nu răul distruge răul, ci iubirea” – moștenirea familiei Romanov
