<p><strong><em>Miguel de Cervantes Saavedra</em></strong> (n. 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares &#8211; d. 22 aprilie 1616, Madrid) a fost un romancier, poet Èi dramaturg spaniol, considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut în primul rând ca autorul romanului <strong><em>El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha</em></strong>, („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulÈi critici literari l-au considerat <em>primul roman modern Èi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „Principele ingeniozităÈii”.</em></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/09/cervantes-1.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-48800" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/09/cervantes-1-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></p>
<p>Despre Don Quijote Octavian Paler spunea : <em>Acest bătrân, Don Quijote, care pare bun de dus la azil, rezolvă, dacă ne gândim bine, cea mai încâlcită problemă a filozofiei: rostul vieţii. Acest bătrân caraghios ne învaţă, dacă nu ne repezim să ne amuzăm de forma în care o face, că esenţialul în viaţă este să ai o convingere. </em></p>
<p><em>Esenţiale sunt ţelurile pe care ni le-am propus. Nimeni nu l-a putut opri pe Don Quijote să ia cu asalt morile de vânt. Nici râsetele, nici realismul celorlalţi. Nu cunosc un exemplu mai clar că poţi să fii un ratat fără să fii un mediocru, că o viaţă poate fi împlinită nu numai printr-o reuşită, ci şi printr-un eşec. (O. Paler în „Autoportret într-o oglindă spartă” .</em></p>
<p><em><img class="aligncenter wp-image-13902" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/09/cervantes.jpg" alt="" width="290" height="387" /></em></p>
<p>*</p>
<p>Miguel de Cervantes a cultivat într-un stil original speciile narative obiÈnuite în a doua jumătate a secolului al XVI-lea : nuvela bizantină, nuvela pastorală, nuvela picarescă, nuvela „morisca” (în care se idealizează relaÈiile dintre mauri Èi creÈtini), satira lucianescă Èi miscelaneul. A reînnoit specia denumită „novela”, care însemna atunci o povestire scurtă, bazată nu pe retorică, ci pe studiul psihologic.</p>
<p>A scris, în ordine cronologică :</p>
<p><strong><em>La Galatea</em></strong> (1585)</p>
<p><strong><em>El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha</em></strong> (1605)</p>
<p><strong><em>Novelas ejemplares</em></strong> (1613)</p>
<p><strong><em>Segunda parte del ingenioso caballero don Quijote de la Mancha</em></strong> (1615)</p>
<p><strong><em>Los trabajos de Persiles y Sigismunda</em></strong> (1617)</p>
<p><strong><em>La Galatea</em></strong> este primul roman al lui Cervantes. Face parte din subspecia pastorală („o eglogă în proză”, după cum a numit-o autorul), foarte apreciată în timpul RenaÈterii. Personajele principale sunt păstori idealizaÈi, care îÈi exprimă sentimentele în cadrul unui peisaj idealizat („locus amoenus”).</p>
<p><strong><em>Don Quijote de la Mancha</em></strong></p>
<p>Este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a apărut în 1605 Èi s-a bucurat de un mare succes din partea publicului. În curând s-a tradus în principalele limbi europene Èi în prezent este una din operele cu cele mai multe traduceri din lume. Ca o curiozitate, primul ministru israelit <em>David Ben Gurion</em> a învăÈat spaniolă pentru a putea citi <strong><em>Don Quijote</em></strong> în limba originală.</p>
<p>La început, intenÈia lui Cervantes a fost de a combate popularitatea atinsă de cărÈile cavalereÈti, satirizându-le prin povestea unui mic nobil din La Mancha care pierduse contactul cu lumea reală datorită lecturilor sale, crezându-se un cavaler în căutare de aventuri. Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalereÈti era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe măsură ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul său iniÈial la scopul de a reflecta societatea din timpul său Èi a medita asupra comportamentului uman. Ca Èi în „El licenciado Vidriera”, personajul principal, considerat de ceilalÈi nebun, se dovedeÈte a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleÈei gândirii Èi acÈiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”.</p>
<p>DeÈi nu le relevă explicit, romanul Don Quijote se sprijină pe <strong><em>Èapte idei principale</em></strong>:</p>
<p>1.Modul în care Sancho Panza devine un bun guvernator, prin intermediul unei serii de glume care se transformă în lucruri serioase;</p>
<p>2.Modul în care Cervantes satirizează extremismul religios, punându-l pe Don Quijote să ia în vizor Biserica Romano-Catolică;</p>
<p>3.Modul în care Don Quijote Èi Sancho Panza îÈi controlează Èi echilibrează reciproc excesele, rezultate din identităÈile lor contrare;</p>
<p>4.Modul în care Cervantes stilează Èărăncile spaniole, transformând-o pe Aldonza Lorenzo în Dulcinea;</p>
<p>5.Modul în care, Èi de ce, proscriÈi precum Roque Guinart Èi Gines Pasamonte pot evita criminalitatea;</p>
<p>6.Modul în care se poate stabili o unitate între religii, prin aceea că Don Quixote are un translator creÈtin Èi un povestitor musulman, care lucrează împreună, ca unul singur;</p>
<p>7.Modul în care Cervantes înlocuieÈte viziunea medievală asupra iubirii Èi căsătoriei &#8211; în care femeia era doar gospodină, menită să satisfacă poftele trupeÈti ale bărbatului Èi să-I zămislească urmaÈi &#8211; cu o viziune nouă, de egalitate în cadrul căsătoriei, manifestată prin îmbinarea dorinÈelor Èi fuziunea personalităÈilor.<br />
<strong><em><br />
RelaÈia dintre Don Quijote Èi Sancho Panza </em></strong>a fost văzută de mulÈi critici ca ilustrând „<em>relaÈia antagonică realitate-irealitate</em>”, întrucât stăpânul întruchipează idealismul exaltat, iar Sancho — platitudinea Èi trivialitatea. Însă cei doi se completează reciproc în asemenea măsură încât la sfârÈitul romanului vom observa o inversare de roluri: are loc o mutare de ascendent spre descendent în cazul lui Don Quijote, care îÈi recapătă luciditatea puÈin câte puÈin (&#8230;) Èi de la descendent spre ascendent, în cazul lui Sancho, care la sfârÈitul romanului deplânge vindecarea de nebunie a lui Don Qujote, dorindu-Èi să reînnoiască aventura.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-13903" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/09/34e7e3a151e07f654c715b4632375dba.jpg" alt="" width="533" height="800" /></p>
<p><em>Răzvan Codrescu</em> compară nebunia lui <em>Don Quijote</em> cu cea a PrinÈului MîÈkin din romanul <strong><em>Idiotul</em></strong> al lui <strong><em>Dostoievski</em></strong>, susÈinând că „<em>Don Quijote Èi PrinÈul MîÈkin reprezintă nebunia «exemplară» a două spiritualităÈi specifice, dar complementare”, Don Quijote întruchipând „activismul constituÈional al spiritului apusean”, pe când prinÈul MîÈkin ilustrează „contemplativismul tradiÈional al lumii răsăritene, fără cal Èi fără arme, resemnat Èi încrezător în perspectiva veÈniciei”</em>. Această nebunie va reuÈi în cele din urmă să-l atingă Èi pe Sancho, căci are loc un transfer. Treptat, Don Quijote revine la starea sa iniÈială (care însă nu este prezentată nicăieri în roman), iar „<em>bunul-simÈ ce-l caracterizează pe scutier se pierde treptat «în marea de fantezie în care îl obligă stăpânul său să se înece”</em>, pentru el insula reprezentând o iluzie concretă, aÈa cum pentru Don Quijote reinstaurarea instituÈiei cavalerilor rătăcitori reprezenta o iluzie abstractă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong><em>*</em></strong></p>
<p><strong><em>Nuvele exemplare. Novelas ejemplares</em></strong></p>
<p>Au fost scrise între 1590 Èi 1612 Èi denumite iniÈial „<em>Novelas ejemplares de honestísimo entretenimiento” („Nuvele exemplare pentru cel mai onest divertisment</em>”). Deoarece există două versiuni ale operelor „Rinconete y Cortadillo” Èi „El celoso extremeño”, se presupune că Cervantes a introdus unele modificări cu scop moral, social Èi estetic, de unde Èi numele de „exemplare”, din care prezentăm câteva.</p>
<p><strong><em>La Gitanilla (ÈigăncuÈa)</em></strong> &#8211; este cea mai lungă dintre nuvelele exemplare Èi e posibil să conÈină mai multe elemente biografice, bazate pe viaÈa unei rude îndepărtate a lui Cervantes; se bazează pe artificiul recunoaÈterii unui personaj abia la sfârÈitul operei; e vorba despre o tânără de origine nobilă, răpită Èi apoi educată de către Èigani, Èi despre un nobil care se îndrăgosteÈte de ea Èi alege să ducă o viaÈă tipică de Èigan pentru a o cuceri; până la urmă, se descoperă tot Èi nuvela se termină cu bine, cei doi putând să se căsătorească.</p>
<p><strong><em>El amante liberal</em></strong> &#8211; este o nuvelă „morisca” unde este prezentă tema răpirii, cu povestea unui tânăr sicilian pe nume Ricardo.</p>
<p><strong><em>Rinconete y Cortadillo</em></strong> &#8211; este vorba de doi tineri care fug de acasă în căutarea unei vieÈi picareÈti, până ce ajung în Sevilla Èi sunt cooptaÈi într-o asociaÈie locală de tip mafiot, un sindicat al crimei ce îl are în frunte pe „fratele cel mare”, Monipodio. În numeroasele intermedii este prezentată viaÈa oamenilor corupÈi, a hoÈilor, a asasinilor plătiÈi sau a prostituatelor; cei doi tineri decid să scape din această lume.</p>
<p><strong><em>La española inglesa</em></strong> &#8211; o tânără spaniolă este răpită în timpul invaziei engleze de la Cádiz Èi apoi educată în Londra la curtea reginei Elisabeta I a Angliei, prezentată fără intenÈii rele. După ce consumă o băutura magică, tânăra îÈi pierde podoaba capilară, dar totul se termină cu bine.</p>
<p><strong><em>El licenciado Vidriera</em></strong> &#8211; studentul sărac Tomás Rodaja pleacă la Salamanca împreună cu un nobil Èi îÈi obÈine licenÈa cu onoruri; călătoreÈte prin diverse oraÈe italiene, dar îÈi pierde minÈile din cauza unui „filtru” (băutură cu puteri miraculoase) Èi începe să creadă că are corpul de sticlă („vidrio”) Èi e deosebit de fragil. Cu toate acestea, agerimea sa creÈte extraordinar Èi toată lumea se consultă cu el. Până la urmă îÈi recapătă judecata, dar de aici înainte nu se mai duce nimeni la el pentru consultaÈii sau ca să-l viziteze.</p>
<p><strong><em>La fuerza de la sangre</em></strong> &#8211; e o nuvelă de tip poliÈist, în care domniÈoara violată (după ce fusese legată la ochi) reuÈeÈte să reconstituie în mintea sa crima Èi violatorul este până la urmă prins Èi obligat să se căsătorească cu domniÈoara, pentru a-i restitui onoarea.</p>
<p>*<br />
Unicul <strong><em>poem narativ</em></strong> de mai lungă întindere a lui Cervantes este „<strong><em>El viaje del Parnaso</em></strong>” („Călătoria Parnasului”), din 1614. E format din terÈine concatenate, prin intermediul cărora autorul critică pe anumiÈi poeÈi, pe alÈii îi satirizează, iar pe alÈii îi elogiază (de exemplu pe Góngora).</p>
<p>*<br />
Teatrul a fost marea vocaÈie a lui Cervantes. Cervantes n-a putut trece niciodată peste eÈecul în competriÈia cu Lope de Vega Èi Èi-a arătat dezgustul faÈă de teatrul lui Lope de Vega în prima parte a lui <em>Don Quijote</em>, unde se poate observa o influenÈă din teatru din cauza abundenÈei de <strong><em>dialoguri</em></strong> Èi de <strong><em>situaÈii de tip intermediu</em></strong>. Èi, într-adevăr, <em>intermediul</em> este specia dramatică unde geniul lui Cervantes străluceÈte în toată splendoarea sa, putându-se afirma că Cervantes este unul dintre marii autori ai acestei specii, alături de Luis Quiñones de Benavente Èi Francisco de Quevedo. <em>Intermediile sale se caracterizează prin profunditatea psihologică a personajelor, un umor inimitabil Èi o tematică unitară Èi de o mai mare transcendenÈă.</em></p>
<p>*</p>
<p>Primul ministru israelit David Ben Gurion a învăÈat spaniolă pentru a putea citi „Don Quijote” în limba originală.</p>
<p>Nu există imagini reale ale lui Cervantes. Există doar picturi bazate pe descrierile fizice pe care autorul însuÈi le-a sugerat în scrierile sale.</p>
<p><strong><em>DON QUIJOTE de la MANCHA </em></strong><em>(Sonet de Miguel de Cervantes)</em></p>
<p>Señora Oriana către Dulcinea del Toboso</p>
<p><em>O, Dulcinea, dacă mi-ar fi scos o</em></p>
<p><em>Măiastră zână-n drum chiar satul care</em></p>
<p><em>Ţi-e patrie, din Miraflor pe mare</em></p>
<p><em>Veneam să schimb azi Londra pe Toboso.</em></p>
<p><em> </em></p>
<p><em>Lui Don Quijote să-i fi dat chemare,</em></p>
<p><em>Să fi putut fi pentru-acel colos o</em></p>
<p><em>Icoană-n lupte, inima mi-a ros-o</em></p>
<p><em>Dorinţa, vie fără de-ncetare.</em></p>
<p><em> </em></p>
<p><em>De-aş fi scăpat şi eu la fel de castă</em></p>
<p><em>Lui Amadís din braţe, cum putut-ai</em></p>
<p><em>Cu-al tău curtenitor hidalg Quijote,</em></p>
<p><em> </em></p>
<p><em>Azi n-aş şti ce-i invidia nefastă.</em></p>
<p><em>M-ar bucura, nu m-ar jigni, plăcuta-i</em></p>
<p><em>Tovărăşie, dând plăcerii cote.</em></p>
<p><em>(</em>Sonet de<em> Miguel de Cervantes din <strong>Don Quijote de la Mancha</strong> (1605), </em>traducere de<em> Ion Frunzetti)</em></p>
<p>Vă recomandăm Èi câteva filme Èi producÈii televizate care au fost realizate despre viaÈa Èi opera lui Miguel de Cervantes, autorul celebrului roman &#8222;Don Quijote&#8221;. Iată câteva dintre ele:</p>
<ol>
<li><strong>&#8222;Cervantes&#8221; (1967)</strong> &#8211; Acest film spaniol regizat de Vincent Sherman îl prezintă pe actorul Horst Buchholz în rolul lui Cervantes. Filmul explorează viaÈa autorului Èi modul în care a scris romanul său celebru.</li>
<li><strong>&#8222;Cervantes: The Search&#8221; (1990)</strong> &#8211; Un film de televiziune care explorează căutarea manuscriselor pierdute ale lui Cervantes. Este o dramă care combina elemente istorice Èi de mister.</li>
<li><strong>&#8222;El caballero don Quijote&#8221; (2002)</strong> &#8211; Acest film spaniol regizat de Manuel Gutiérrez Aragón se bazează pe romanul lui Cervantes Èi îl are pe actorul Juan Luis Galiardo în rolul lui Don Quijote.</li>
<li><strong>&#8222;Los caballeros de la quema&#8221; (1991)</strong> &#8211; DeÈi nu este un film despre viaÈa lui Cervantes în mod direct, acest film argentinian explorează influenÈa operei lui Cervantes în cultura contemporană.</li>
<li><strong>&#8222;Cervantes contra Lope&#8221; (2010)</strong> &#8211; Un film de televiziune spaniol care se concentrează pe rivalitatea dintre Cervantes Èi dramaturgul Lope de Vega.</li>
<li><strong>&#8222;Cervantes: The Young Rebel&#8221; (2015)</strong> &#8211; Un documentar care explorează perioada tânără a vieÈii lui Cervantes Èi influenÈele care l-au determinat să devină un scriitor revoluÈionar.</li>
</ol>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/illo-tempore-sub-zodia-legilor-nescrise-florica-patan/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Illo tempore, sub zodia Legilor nescrise</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Florica Patan' src='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/patan/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Florica Patan</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut într-o zi de duminică, în miezul ei Èi-n miezul iernii, cu nămeÈi înalÈi, cât casa, îi percepeam albaÈtri, de aceea albastrul mă fascinează Èi acum. Èi miezul mă fascinează, miezul cuvintelor Èi al ideilor ce vin la mine pe rând ca într-un puzzle al vieÈii, cu mult albastru din sevele cerului de suflet, de văzduh, de lacrimă&#8230;</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:f&#108;&#111;&#114;i&#112;at&#097;n&#064;&#121;&#097;h&#111;&#111;.&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>