<h2><strong>Una dintre cele mai controversate&#8230;</strong></h2>
<p><strong>Elena Lupescu,</strong> femeia fascinantă pentru care <strong>Carol al II-lea</strong> al României a renunÈat la tron, provocând o tristeÈe de nedescris mamei sale, puternica <strong>Regină Maria</strong>. Povestea lor de iubire este despre spiritul de sacrificiu în numele iubirii, despre curaj Èi asumare, atunci când există sentimente autentice. Una dintre cele mai controversate femei ale României moderne, amanta Èi apoi soÈia lui Carol, <strong>Elena (Magda) Lupescu</strong> (<strong>Principesa Elena de România</strong>) a scris câteva caiete de <strong>Memorii</strong>, publicate în 1928, în traducerea lui Vicanu.</p>
<div id="attachment_10718" style="width: 492px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10718" class="size-full wp-image-10718" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/elena-lupescu.jpg" alt="" width="482" height="573" /><p id="caption-attachment-10718" class="wp-caption-text">Elena Lupescu, 1941</p></div>
<p><strong>Capitolul I</strong></p>
<p>„<em>Cea mai mare suferinÈă o are femeia atunci când iubeÈte cu adevărat, însă împrejurările îi sunt vitrege. Am nenorocirea că eu, Elena Lupescu, să trec în ochii întregii omeniri drept o metresă, ca multe alte, fără niciun fel de scrupul, o curtezană rafinată care a atras în mrejele ei pe Principele moÈtenitor Carol, care, zăpăcit de mine, a renunÈat la tronul său. M-am hotărât să scriu aceste rânduri, în interesul sfânt al adevărului, în marele interes al justificării mele, ca Èi în propriul interes al PrinÈului Carol. Fapt cert este că, Carol, născut Principe de Coroană al României, trăieÈte împreună cu mine în exil, într-o mahala a Parisului, într-o modestă vilă din Neu Illy.</em></p>
<p><em>O serie interminabilă de duÈmani, cărora nici prin gând nu le poate trece suferinÈele mele, îmi amărăsc zilele, fără niciun fel de scrupul. Mă numesc pretutindeni : „Magda Lupescu, evreica cu părul roÈu”. Modestul nostru cămin l-am botezat: „Casa misterioasă a unei legături nepermise.”</em></p>
<p><em>Ca Èi când toate acestea nu ar fi de ajuns, pentru zdruncinarea liniÈtii mele, duÈmanii mei mai cutează a spune că, în căminul nostru se complotează împotriva intereselor României. Doamne! Domane! Ce grozăvie! Carol Èi cu mine, acuzaÈi că complotăm împotriva intereselor Èării noastre. Am marea datorie să spulber toate neadevărurile ce se debitează pe socoteala noastră.</em></p>
<p><em>Voi pune în rândurile ce urmează toată puterea pentru a face, ca toată lumea să cunoască adevărul, pentru ca nimeni să nu acuze în totală necunoÈtinÈă de cauză.</em></p>
<p><em>În luna ianuarie a anului 1926, Carol a semnat abdicarea. Cu multă durere s-a decis Carol la pasul făcut Èi s-a hotârât la abdicare numai din cauza împrejurărilor imposibil de suportat, împrejurări create de intrigile duÈmanilor săi.</em></p>
<p><em>Ani de-a rândul, Carol a fost forÈat să suporte neadevărurile ce se urzeau contra sa. Din timpul căsătoriei morganatice a lui Carol cu domniÈoara Zizi Lambrino, care, de altfel, nu a fost decât un roman de dragoste al tinereÈii, roman care, din cauza cinstei Èi cavalerismului lui Carol, s-a terminat cu o căsătorie, el a fost mereu hărÈuit, terorizat, ameninÈat, punându-mă într-o situaÈiune cu totul de nesuferit. Cu atât mai mult s-a procedat greÈit faÈă de el, cu cât se Ètia că Carol este un om cu o voinÈă de fier, impulsiv Èi cu un caracter din cale afară de rigid. El este brusc Èi foarte de multe ori lipsit de tact. În manifestările sale, el nu poate răspunde prompt, nu-i plac argumentările Èi preferă întotdeauna să recurgă la acÈiune.</em></p>
<div id="attachment_10719" style="width: 492px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10719" class="size-full wp-image-10719" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/826d11f5a5b67faf29fbf08121ad29bc.jpg" alt="" width="482" height="778" /><p id="caption-attachment-10719" class="wp-caption-text">Carol Èi Elena Lupescu</p></div>
<p><strong>Capitolul II</strong></p>
<p><em>Îl cunosc pe Carol de foarte multă vreme. Am chiar credinÈa că îl cunosc mai bine chiar decât Regina Maria, mama Sa. Sunt sigură de tot că cu nimic nu mă pot înÈela în ceea ce priveÈte persoana sa.</em></p>
<p><em>Când l-am întâlnit prima dată pe PrinÈul Carol, eram încă copii. L-am întâlnit în casa administratorului uneia din moÈiile Regelui. Este multă vreme de atunci, căci azi sunt femeie de 28 de ani, iar PrinÈul are 34 de ani.</em></p>
<p><em>Sunt născută în România. Tatăl meu este român, iar mama mea rusoaică. Nu sunt evreică, după cum se spune. Este foarte drept că am trăit mult printre evrei, unde am foarte mulÈi prieteni. Dacă aÈ fi evreică, nu m-aÈ ruÈina s-o spun, aÈ fi mândră de aceasta.</em></p>
<p><em>Într-una din zile, tatăl meu, care era chimist Èi locuia într-un orăÈel aproape de conacul uneia din moÈiile Regale, fu invitat la un ceai de Regina Elisabeta, soÈia Regelui Carol, regină cunoscută sub numele de Carmen Sylva, Regina poetă. Tatăl meu, Ètiind că Regina Elisabeta adoră copiii, m-a luat Èi pe mine.</em></p>
<p><em>DeÈi a trecut, de atunci Èi până acum, atâta amar de vreme, totuÈi îmi aduc aminte ca Èi când s-ar fi petrecut ieri, cu câtă duioÈie Èi dragoste s-a purtat Regina Elisabeta faÈă de mine. A trimis să mi se aducă ciocolată Èi bomboane. Pe vremea aceea, eu aveam 9 ani, iar PrinÈul Carol 19 ani. Cum a intrat valetul cu bomboanele, PrinÈul Carol i-a luat cutia din mână, Èi, întinzându-mi-o, mi-a zis: ”Ai un păr foarte frumos. Voiam de mult să te cunosc.”</em></p>
<p><em>Brusca intervenÈie, ca Èi complimentul copilăresc, erau caracteristice Principelui. Are o inimă de aur, dar păcat că nu Ètie întotdeauna să se exprime. Complimentul său însă, mi-a plăcut foarte mult, căci una dintre marile mele vanităÈi a fost părul. Părul meu mi-a provocat multă plăcere, dar Èi multă durere. Moda părului scurt mi-a procurat bucurie. Acum port părul bubikopf, nu prea scurt Èi puÈin mai lung la ceafă.</em></p>
<p><em>Tânărul PrinÈ, întinzându-mi cutia cu bomboane, mi-a zis: „Mănâncă.” Mi-a spus: „Mănâncă” în mod brusc Èi cu atâta energie, încât, fără să mai spun ceva, am luat o bomboană. Nu am apucat însă să mănânc bomboana, Èi PrinÈul Carol mi-a oferit alta. De data aceasta, am Èovăit însă. Atunci PrinÈul Carol apucă o bomboană cu degetele sale Èi mi-o puse în gură.</em></p>
<p><em>Am mulÈumit Èi l-am rugat să nu-mi mai dea alta, a stăruit însă cu încăpăÈânare să iau Èi pe a treia, Èi, neavând încotro, am luat-o. Pe vremea aceea nu înÈelegeam ce înseamnă această stăruinÈă. Ba, mi-aduc aminte că i-am aruncat o privire cruntă. Èi astăzi râdem ori de câte ori ne aducem aminte de acest episod al bomboanelor.</em></p>
<p><em>Da, da, azi îl cunosc destul de bine pe Carol. Pe atunci nu Ètiam însă că toate stăruinÈele lui nu însemnau altceva decât dorinÈa lui de a prelungi Èederea mea acolo. Această metodă îl scutea de orice conversaÈie Èi tocmai de conversaÈie fugea Èi fuge PrinÈul meu.</em></p>
<p><em>Bietul Carol, ce vinovată sunt că l-am judecat aÈa de greÈit. Èi mă gândesc cu multă durere sufletească că Èi azi sunt mulÈi care nu Ètiu să-l cunoască, Èi, ca o consecinÈă fatală, îl judecă greÈit. Eu însă, sunt destul de fericită că îl cunosc bine, spre a nu-l mai judeca altfel decât aÈa cum trebuie judecat Carol.</em></p>
<p><em>Din întâlnirile ulterioare cu Carol, am putut învăÈa multe, deÈi treceau, de multe ori, luni Èi ani întregi fără a ne vedea. Cu toate că trecea atâta vreme, fără a ne vedea, totuÈi noi ne purtam prietenie unul faÈă de altul. În acest timp am învăÈat să-l cunosc Èi sunt mândră de acest lucru. Ètiu acum bine că, sub maniera sa brutală, se ascunde o inimă nobilă, un caracter ferm, un cavalerism desăvârÈit.</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_10720" style="width: 494px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10720" class="size-full wp-image-10720" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/ab27a55134af99faac1c68547d1d3397.jpg" alt="" width="484" height="757" /><p id="caption-attachment-10720" class="wp-caption-text">Regele Carol al II-lea şi Elena Lupescu la căsătoria lor, Rio de Janeiro, 1947.</p></div>
<p><strong>Capitolul III</strong></p>
<p><em>Nu împlinisem încă 16 ani când m-am măritat cu un ofiţer român. Am trăit câtva timp foarte fericiţi. Ne-am dat în urmă seama cât de mult se deosebesc caracterele noastre şi cât de deosebite sunt gusturile noastre. Atât eu cât şi soţul meu am văzut clar că o viaţă armonioasă nu vom putea duce la un loc. Între timp însă, a izbucnit războiul, şi după cum era şi firesc, toate chestiunile personale au fost înlăturate. Tatăl meu şi-a pus imediat persoana şi activitatea sa la dispoziţia guvernului, plecând pe front, unde a fost însoţit şi de mama. Soţul meu a trecut şi el la front şi unde eu l-am urmat. Toţi patru ne-am pus, cu trup şi suflet, la dispoziţia Patriei.</em></p>
<p><em>Mama şi cu mine eram întrebuinţate întru a da ajutor soldaţilor şi copiilor mici, părăsiţi în urma groaznicului cataclism care a urmat. Şi ajutorul ce-l dam era de mare folos, căci nenorociţii soldaţi, ca şi copii părăsiţi, mureau în număr destul de considerabil.</em></p>
<p><em>În timpul războiului, PrinÈul Carol s-a căsătorit cu domniÈoara Zizi Lambrino. DeÈi pe vremea aceea nu bănuiam posibilitatea unei legături între Carol Èi mine, totuÈi această căsătorie m-a interesat mult. Soarta PrinÈului nu-mi era deloc indiferentă, dorindu-i, în mod sincer, toate fericirile.</em></p>
<p><em>După terminarea războiului, nu m-am mai reîntors la casa soÈului meu. Am rămas cu părinÈii mei. Atât eu, cât Èi soÈul meu, socoteam că nu mai puteam convieÈui la un loc, cu toate că eram buni prieteni Èi continuăm Èi azi a fi tot atât de buni prieteni.</em></p>
<p><em>De comun acord cu soÈul meu, am hotărât divorÈul, care se obÈinea foarte uÈor în România. Am intentat acÈiunea de divorÈ Èi legea ne-a acordat despărÈirea. Am locuit mai departe cu părinÈii mei, la un loc. Din când în când, făceam călătorii în străinătate. Într-una din zile, aflându-mă la Paris, întâmplarea făcu ca PrinÈul Carol, care se găsea Èi el în Paris, să afle de prezenÈa mea în marea metropolă Èi să îmi facă o vizită. Acest lucru se petrecea la începutul lunii decembrie 1925. PrinÈul Carol se afla în trecere prin Paris, reîntorcându-se din Londra, unde reprezentase Familia Regală la înmormântarea Reginei văduve Alexandra.</em></p>
<p><em>Poate că nici nu ne-am fi întâlnit, dacă nu s-ar fi întâmplat să luăm parte, atât eu cât Èi PrinÈul, la o recepÈie în casa unui ataÈat al LegaÈiunii Române din Paris. Cum m-a văzut PrinÈul, s-a apropiat de mine, spunându-mi: „AÈ dori mult să reluăm vechea noastră prietenie. ” L-am privit lung, Èi, văzându-l cât era de deprimat Èi cât părea de obosit, m-am înduioÈat Èi nu i-am putut rezista. Èi fără niciun gând, fără să-mi treacă prin minte că mi-l voi face prieten, i-am răspuns cu tot sufletul : „Te aÈtept mâine în apartamentul meu.” Èi aÈa a început să se dezvolte în sufletul meu de femeie sentimente noi pentru băiatul sfios care la prima noastră întâlnire căuta să mă hrănească cu bomboane.</em></p>
<p><strong>Capitolul IV</strong></p>
<p><em>A doua zi, plină de emoÈii, am primt vizita PrinÈului. DeÈi s-a purtat cu multă afecÈiune, totuÈi a fost cum nu se poate mai corect Èi mai cavaler faÈă de mine. Câte clipe a stat la mine, au fost tot atâtea momente de duioÈie. Mi-am pus tot sufletul în joc, spre a-l liniÈti, spre al-l face să se simtă cât mai bine lângă mine. Ne-am reamintit cu lacrimi în ochi de prima noastră întâlnire, după vremea când el, bărbatul de azi, avea numai 15 ani, iar eu, azi femeie, aveam pe atunci numai 9 ani. </em></p>
<p><em>Râdeam Èi plângeam. Eram fericită pentru mine Èi fericită că puteam să descreÈesc puÈin fruntea PrinÈului. Acum îl înÈelegeam bine. Acum începusem să-l cunosc abia, sub adevărata lui lumină. </em></p>
<p><em>În genere, femeile nu l-ar putea găsi pe Carol ca un bărbat atrăgător. Nu este dibaci, nu Ètie a linguÈi, nu Ètie a vorbi femeii spre a o ridica în al nouălea cer al fericirii. Într-un singur cuvânt, despre Carol nu se poate spune că este un om de salon. El este mult prea sincer Èi din aceste motive îÈi face impresia că este o fire bruscă. </em></p>
<p><em>Multă durere Èi dezgust îi provoacă prietenii atunci când îl judecă greÈit. În acest fel de momente se simte doborât sufleteÈte Èi este în stare să-Èi suspende orice activitate începută, să lase totul baltă Èi să se apuce cu pasiune, spre a uita supărările, de automobilism, aviaÈie, călătorii sau mai Ètiu eu ce.</em></p>
<p><em>Atunci cei ce nu-l pot cunoaÈte după cum îl cunosc eu, spun că PrinÈul este un sălbatic, sau că nu se poate pune niciun temei pe dânsul. Nimic din cele ce se spun pe socoteala sa nu sunt adevărate. El nu este nici sălbatic, Èi pe tot ce spune se poate pune bază. Când Carol spune ceva, este sfânt. </em></p>
<p><em>Este o fire atentă, Èine sincer la prietenii săi, este un perfect cavaler, are o fire generoasă, loială Èi mai presus de toate un desăvârÈit patriot. În ceea ce mă priveÈte, afirm cu toată sinceritatea că dragostea sa faÈă de mine este duioasă Èi lipsită cu totul de egoism. </em></p>
<p><em>D</em><em>acă Carol ar divorÈa de actuala sa soÈie, Principesa Elena a Greciei, Èi dacă aÈ face cea mai uÈoară aluzie la datoria sa faÈă de mine, sunt sigură că Carol n-ar Èovăi o singură clipă spre a mă face soÈia sa. </em></p>
<p><em>Imediat după începutul dragostei noastre, primul gând al lui Carol a fost pentru mine, Èi la ceea ce voi avea să sufăr de pe urma acestei iubiri. Declar însă că nu mă gândesc Èi nu doresc o căsătorie morganatică. Îl iubesc pe Carol cu toată puterea sufletului meu, îl ador, îl idolatrizez, dar mai presus de toate îmi iubesc Èara Èi recunosc obligaÈiile lui Carol faÈă de poporul său. </em></p>
<p><em>Pot eu oare, care îl iubesc atât de mult pe Carol, să-l fac să săvârÈească o greÈeală la fel, cu mine? Nu. Nicio clipă nu mi-a trecut aÈa ceva prin minte. Nu. AÈa ceva nu se va întâmpla niciodată. De ideea unei căsătorii între noi nu trebuie să se vorbească, pentru simplul motiv că nu o doresc Èi nu se va întâmpla. </em></p>
<div id="attachment_10721" style="width: 463px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10721" class="size-full wp-image-10721" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/9bd99920425e739ea1f7c596c607d21f.jpg" alt="" width="453" height="612" /><p id="caption-attachment-10721" class="wp-caption-text">Elena Lupescu, cca. 1930</p></div>
<h2 style="text-align: center;"><strong>AscultaÈi-o pe <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://www.youtube.com/watch?v=Oprthvis7UE" target="_blank" rel="noopener">Tatiana Niculescu</a></span> despre povestea lor&#8230;</strong></h2>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="ZoaTPonnLIE" title="365 PENTRU IASI ELENA LUPESCU"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=ZoaTPonnLIE"><img src="https://i.ytimg.com/vi/ZoaTPonnLIE/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="365 PENTRU IASI ELENA LUPESCU"></a></amp-youtube></p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/regina-maria-va-veni-intr-o-zi-ceasul-negru-cand-ai-sa-plangi-singur/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Scrisoarea Reginei Maria către fiul ei, Carol al II-lea.</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;&#111;nc&#117;r&#115;&#064;&#121;aho&#111;.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>