<p style="text-align: center;"><em><strong>Simt ceva în adâncul fiinÈei mele, ce să fie oare?</strong></em></p>
<p>În tinereÈe, Vincent rătăceÈte de ici colo, pradă neliniÈtii Èi febrei, înfrigurării, urgisit, în ghearele unui rău care nici el nu are un nume. Umblă cu pumnii înfundaÈi în buzunare, cu un nod în gât, discutând necontenit cu sine însuÈi, neputând să stea locului. Crezuse că vrea să-Èi ducă mai departe misiunea de evanghelizare, dar nu mai predică. Templele, bisericile i se par dintr-odată tragic de pustii, un morman de pietre moarte. Infinitul îl desparte pentru vecie pe Christos de cei care se proclamă slujitorii săi. Dumnezeu se află undeva departe, nemărginit de departe &#8230;</p>
<p>AÈa judecă <strong>Vincent Van Gogh</strong>: dar Vincent, la drept vorbind, nu judecă deloc. Dacă discută la nesfârÈit cu sine însuÈi o face numai, dacă se poate spune astfel, în termeni emotivi. El însuÈi nu percepe decât elementele eruptive ale patimii care îl stăpâneÈte. Când desenează este împins de o necesitate tot atât de fatală ca aceea care l-a făcut să se îndrăgostească, să predice, să înfrunte toate dezamăgirile pe plan material Èi social. Ar sări în sus de furios dacă i s-ar spune că Èi arta poate fi o meserie ca oricare alta. Meseria, după el, nu are alt rost decât să-Èi ajute să câÈtigi o amărâtă de pâine. Dar ce, despre asta e vorba? Prin desen Vincent se străduieÈte să înÈeleagă natura răului pe care-l poată în sine, acel rău al omului, să-i surprindă contururile, să tălmăcească tăcerea nopÈii îngheÈate din care sufletul său înspăimântat se înverÈunează să se răscumpere.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife3.jpg"><img class="aligncenter wp-image-19047 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife3.jpg" alt="" width="800" height="400" /></a></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Èi atâta vreme cât nu vei fi înÈeles acest «mori Èi reînvie» nu vei fi decât un obscur trecător în bezna lumii acesteia.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">(J.W.Goethe : <em>Divanul apusului Èi răsăritului</em>)</p>
<p>O dată cu liniÈtirea spiritului, spune Vincent, Èi energia îi revine pe zi ce trece. Pentru el desenul a însemnat într-adevăr o descătuÈare. În faÈa hârtiei mute, Vincent poate fi ceea ce este în realitate, fără nicio îngrădire. Cu siguranÈă că în curând ai săi nu vor mai trebui să se ruÈineze cu el. O să-Èi răscumpere trecutul bezmetic. AmbiÈia lui, o ambiÈie oarecare, fără complexităÈi, se distinge mai degrabă prin remuÈcările care-l rod după atâtea înfrângeri, decât prin zelul care-l stăpâneÈte. Să dobândească practică în arta sa, să reuÈească cât mai grabnic cu putinÈă să facă desene «prezentabile Èi care să se vândă» &#8211; iată scopul lui Vincent, scopul pe care îl mărturiseÈte, pe care Èi-l fixează, căci «asta e necesitatea care mi se impune», adaugă el cu un soi de regret: nu va putea fi veÈnic o povară pentru familie. Într-o scrisoare, <strong>Theo</strong>, fratele lui, îi sugerează cam vag să vină la Paris. Vincent refuză invitaÈia. Ca să-Èi întemeieze refuzul invocă numeroase argumente băneÈti, dar printre rânduri răzbate un alt motiv, cu mult mai hotărâtor: acum, când are încă de învăÈat totul în arta sa, ce foloase ar trage de pe urma unei Èederi la Paris?</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife7.jpg"><img class="aligncenter wp-image-19049 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife7.jpg" alt="" width="900" height="400" /></a></p>
<p>În anul 1956, un alt Vincent realizează un film biografic despre Van Gogh &#8211; <strong>Lust for life</strong>, după romanul omonim al lui Irving Stone. Rolul lui Vincent a fost memorabil interpretat de <strong>Kirk Douglas</strong>, recent dispărut la venerabila vârstă de 103 ani. Vincent cel adevărat se stingea la doar 37 &#8230;</p>
<p>Regia îi aparÈine lui <strong>Vincente Minelli</strong>. Filmările s-au realizat în anul 1955 la faÈa locului: FranÈa, Belgia, Olanda. La realizarea filmului Èi-au dat concursul mari muzee ale lumii care deÈin lucrările originale, punându-le la dispoziÈia producătorilor.</p>
<p>«<em>Un Èăran care mă priveÈte desenând un trunchi de copac Èi lucrând la desen o oră fără să mă clintesc, crede că sunt nebun Èi-Èi râde de mine, scrie el fratelui său. O frumoasă doamnă care strâmbă din nas la vederea unui muncitor necioplit cu hainele mirosind a sudoare, nu poate desigur pricepe pentru ce un artist se duce printre pescari sau mineri Èi pentru ce coboară până în străfundurile minei. Èi ea ajunge la aceeaÈi concluzie, că sunt nebun.</em>» Vincent a auzit deja prea adesea cuvântul acesta care îi răscoleÈte vechile răni. A aflat demult pe pielea sa, că cel care nu se supune legilor obiÈnuite este foarte curând copleÈit de critici Èi sarcasme.</p>
<div id="attachment_19051" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife9.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-19051" class="wp-image-19051 size-full" title="Kirk Douglas în rolul lui Van Gogh" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife9.jpg" alt="Kirk Douglas în rolul lui Van Gogh" width="800" height="600" /></a><p id="caption-attachment-19051" class="wp-caption-text">Kirk Douglas în rolul lui Van Gogh</p></div>
<p style="text-align: center;"><em><strong>MăreÈia nu vine de la sine, trebuie să o doreÈti&#8230;</strong></em></p>
<p>Vincent îÈi recunoaÈte înfrângerea iremediabilă. Nu va fi un om ca toÈi oamenii, trebuie să renunÈe pentru totdeauna la acest ideal. A fost înlăturat din rândul oamenilor cu năzuinÈe obiÈnuite. E pierdut. Pierdut pentru totdeauna. Èi o Ètie; dar inima îi e mult prea plină de mărinimie pentru ca ura să-l poată face hain. Èi nici nu vrea să se lase. E mistuit de o înflăcărare prea mare Èi nepotolită ca să se dea bătut Èi să nu-Èi ducă lupta până la capăt, susÈinând sus Èi tare, până la capăt «<em>iubirea mai presus de toate piedicile.» </em>Iubirea aceasta, de care nimeni nu a avut nevoie, îi va înflăcăra arta, prin artă îi va face dovada zdrobitoare; veÈnicului «nu» al blestemului îi va răspunde cu veÈnicul «da» al credinÈei sale, al unei credinÈe care, departe de a se renega Èi de a se preface în cinism Èi sarcasm, nu Ètie, în revolta sa, decât să soarbă Èi mai multă ardoare Èi, disperată, să se afirme cu Èi mai multă vehemenÈă, credinÈă care în prezenÈa nepăsătorului Chip îÈi va repeta neostoită până la ultima suflare strigătul pătimaÈ de adoraÈie.</p>
<div id="attachment_19046" style="width: 600px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife2.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-19046" class="wp-image-19046 size-full" title="Kirk Douglas în rolul lui Vincent" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife2.jpg" alt="Kirk Douglas în rolul lui Vincent" width="590" height="701" /></a><p id="caption-attachment-19046" class="wp-caption-text">Kirk Douglas în rolul lui Vincent</p></div>
<p>Cu bună ÈtiinÈă, Vincent a întors lumii spatele. Ètie ce vrea, dar mai Ètie că nu poate găsi ceea ce vrea într-o lume alcătuită aÈa cum e lumea în care trăieÈte, Ètie că nu trebuie să-Èi îngăduie nicio concesie, nicio slăbiciune, niciun moment de oboseală. «<em>Pictorul are datoria să se cufunde cu totul în natură, susÈine el &#8230; Să lucrezi în vederea vânzării nu e calea cea mai bună de urmat, după părerea mea.</em>» ToÈi îl ocolesc. Cu atât mai bine! E nevoit să renunÈe la multe, dar «<em>cu cât pierd mai multe lucruri, constată el, cu atât privirea mi se face mai ageră Èi desluÈesc mai bine latura picturală a lucrurilor</em>.» Nu duce prea mult lipsa discuÈiilor cu pictorii. Nu caută să urmeze legea nimănui. Vrea să «simtă» viaÈa, realitatea Èi să le simtă în felul său. Natura îi este mare povăÈuitoare. «<em>În cea mai sărăcăcioasă colibă, în colÈiÈorul cel mai mizer văd tablouri sau desene, declară Vincent plin de încredere Èi sigur pe el. Èi spiritul meu urmează această cale împins de un avânt nestăvilit.</em>»</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife.jpg"><img class="aligncenter wp-image-19045 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife.jpg" alt="" width="600" height="800" /></a></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><em><strong>Câmpia nedesÈelenită</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Ètearsă, ca ura, nesfârÈită,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Câmpia fără de hotar</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu soare sterp arzând &#8211; un disc de var,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Unde-n cotiri, pe râul pustiu ce mâlu-Èi creÈte</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu inima-i străveche pământul putrezeÈte.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">(Verhaeren : <em>Câmpiile halucinate. </em>În româneÈte de Radu Boureanu)</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife4.jpg"><img class="aligncenter wp-image-19061 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife4.jpg" alt="" width="800" height="400" /></a></p>
<p style="text-align: left;">Temperamentul pasionat al lui Vincent se potriveÈte cu personalitatea lui <strong>Paul Gauguin</strong>, căruia îi este prezentat de către Theo în galeria de pe bulevardul Montmartre. În filmul lui Minelli, rolul lui Gauguin este interpretat de Anthony Quinn, cei doi interpreÈi alcătuind un alt duo actoricesc din acelea de neuitat.</p>
<p>Impresionismul i-a arătat puterea culorii &#8211; putere de care impresioniÈtii se folosesc numai pentru a reda reverberaÈiile superficiale, fără să încerce vreodată să treacă dincolo de suprafaÈa scânteietoare a lucrurilor Èi să le despoaie de amăgitoarea lor minciună, pentru a putea ajunge la miezul tainic al adevărului lor.</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Omul cu urechea tăiată</strong></p>
<p>Vincent, pradă unui delir furios, se zbate, absolut inconÈtient, în celula de izolare. Tropăie, urlă, are halucinaÈii de văz Èi de auz. Uneori cântă. Medicul îi pune diagnosticul: «manie acută cu delir generalizat.» Cât despre rana pe care Vincent Èi-a făcut-o singur, a început să se cicatrizeze; n-a dat naÈtere la nicio infecÈie.</p>
<p>Cu un fel de tragică nepăsare, Vincent se resemnează să fie ceea ce este. «<em>Mă gândesc, declară el, să accept deschis meseria mea de nebun.</em>» Continuă însă să picteze. E singura mângâiere ce-i mai rămâne.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife8.jpg"><img class="aligncenter wp-image-19050 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife8.jpg" alt="" width="900" height="400" /></a></p>
<p>Vincent vede, înÈelege, suferă. Vincent nu e nebun. Are doar «spaime năprasnice uneori, fără vreo cauză aparentă, sau un sentiment de gol Èi de sfârÈeală în cap.» ÎÈi dorise să poată miÈca prin pictura sa pe oamenii cei mai puÈin cunoscători în ale artei, să-i cutremure prin propria lui emoÈie, să le împărtăÈească flacăra, credinÈa sa. Până Èi aici a dat greÈ.<em> «Tablourile se ofilesc ca Èi florile &#8230; Eu, ca pictor, îÈi repetă el, nu voi însemna niciodată mare lucru, o simt cu certitudine.»</em></p>
<p>Înarmat cu o scrisoare de recomandare de la Theo, Vincent urcă spre vila doctorului Gachet. E o zi frumoasă de mai, caldă Èi însorită. Salcâmii răspândesc în aer mireasma lor delicată Èi pătrunzătoare. Mierle Èuieră prin livezi. De-a lungul râului Oise foÈnesc plopii. Vincent gustă din nou farmecul libertăÈii &#8230; Doctorul îi vorbeÈte lui Vincent despre boala lui simplu Èi firesc Èi se arată pe cât se poate de liniÈtitor în privinÈa ei. Îi dă sfatul &#8211; urmat cu sfinÈenie, cum e Èi de aÈteptat! &#8211; să lucreze mult Èi curajos, fără să se gândească deloc la crizele prin care a trecut.</p>
<div id="attachment_19048" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife5.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-19048" class="wp-image-19048 size-full" title="lucrând la portretul doctorului Gachet " src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/lustforlife5.jpg" alt="lucrând la portretul doctorului Gachet " width="800" height="400" /></a><p id="caption-attachment-19048" class="wp-caption-text">lucrând la portretul doctorului Gachet</p></div>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Noaptea e Èi ea un soare. (Nietzsche)</strong></em></p>
<p>Duminică, 27 iulie 1890, după-masă &#8211; e o după amiază caldă; toropeala de duminică amorÈeÈte orăÈelul &#8211; Vincent rătăceÈte printre lanuri. Un Èăran îl surprinde pe podiÈ vorbindu-Èi singur: «E cu neputinÈă! cu neputinÈă!»</p>
<p>Vincent umblă de ici-colo. Încet, încet se înserează. «E cu neputinÈă! cu neputinÈă!» Scoate din buzunar pistolul, îl îndreaptă înspre pieptul său, apasă pe trăgaci. Èi iată! Totul s-a sfârÈit. O scurtă detunătură uscată a pus capăt la tot ceea ce făcea viaÈa lui atât de cumplit de îndurat pentru Vincent, remuÈcările, îngrozitorul simÈământ de a nu fi decât el însuÈi, nebunul care pictează, infirmul care paralizează Èi încurcă viaÈa alor săi, ratatul, vinovatul, blestematul.</p>
<p>Corbii croncăne pe deasupra câmpiei înecată de umbre. În frunziÈ, fumul împuÈcăturii s-a risipit.</p>
<p>La 29 iulie, la ora unu Èi jumătate dimineaÈa, Vincent cade moale în patul său. A încetat să mai trăiască. LiniÈtit. Fără o vorbă. Fără să se plângă. Cu liniÈtea celor care <em>Ètiu</em>. Avea treizeci Èi Èapte de ani.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Epilog</strong></em></p>
<p>Au rămas aproape 850 de tablouri de Vincent Van Gogh Èi cam acelaÈi număr de desene. O foarte mare parte din operele care există azi au rămas în Olanda. Inginerul V. W. Van Gogh, fiul lui Theo, după ce a dat cu titlu de împrumut muzeului comunal din Amsterdam (Stedelijk Museum) 240 pânze Èi desene ale lui Vincent, a cedat în cele din urmă în 1962 statului olandez colecÈia sa cuprinzând 170 de tablouri, 400 de desene de Van Gogh, precum Èi 150 de tablouri sau desene de impresioniÈti sau de postimpresioniÈti (care aparÈinuseră lui Theo), scrisori Èi documente. Doamna Kröller-Müller a înfiinÈat, în 1938, în pacul De Hooge Veluwe, lângă Arnhem, un muzeu care adăposteÈte 264 opere ele lui Vincent. Celelalte opere ale lui Van Gogh sunt răspândite cam prin toată lumea, în colecÈii particulare Èi muzee. Relativ foarte puÈine opere de Van Gogh se scot la licitaÈii publice. Cele câteva pânze oferite lăcomiei amatorilor sunt aprig disputate.</p>
<p>Iată cu titlu informativ cotele obÈinute de unele opere ale lui Vincent în primii ani după cel de-al doilea război mondial:</p>
<p>În Statele Unite, o <em>Èărancă</em> a fost vândută cu 13.500 dolari în 1951. În Germania un <em>Cap de Èărancă</em> a fost cotat la 9.000 mărci Èi o <em>Vedere din grădina din Arles</em> 13.100 mărci în 1951.</p>
<p>De atunci încoace diferite opere ale lui Van Gogh au fost adjudecate la preÈuri cu mult mai ridicate. Încă în 1958, la Londra o pânză a pictorului, <em>Grădină publică la Arles</em> era vândută cu 132.000 de lire sterline, iar în 1966 un portret era adjudecat la Londra pentru 157.500 de lire sterline.</p>
<p><em>Via roÈie</em>, singura pânză vândută în timpul vieÈii lui Van Gogh, fusese plătită cu 400 franci în moneda de atunci.</p>
<p>(fragmente din <strong>ViaÈa lui Van Gogh</strong> de Henri Perruchot)</p>
<p>*******************</p>
<p data-start="322" data-end="703"><strong data-start="327" data-end="382">Excerpt in English – for our international readers:</strong><br data-start="382" data-end="385" /><strong data-start="385" data-end="436">Greatness Must Be Desired: Van Gogh’s Inner War</strong><br data-start="436" data-end="439" /><em data-start="439" data-end="703">Greatness doesn’t arrive quietly. It doesn’t grow in comfort. It comes through refusal — of mediocrity, of silence, of being forgotten. Van Gogh didn’t simply paint — he searched for meaning with every brushstroke, every sleepless night, every unanswered letter.</em></p>
<p data-start="705" data-end="997"><em data-start="705" data-end="997">This article reflects on Vincent van Gogh not as a legend, but as a man who fought for greatness in spite of poverty, rejection, and pain. It reminds us that true brilliance is not inherited — it is built, fiercely and tenderly, by those who dare to want more from life and from themselves.</em></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/back-from-the-u-s-a/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Back from the USA</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:b&#114;k&#064;&#121;a&#104;o&#111;&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
„Măreția nu vine de la sine…” – Van Gogh
