<p style="text-align: center;"><em><strong>„&#8230;recunoaÈterea deÈertăciunii Èi falsităÈii iremediabile a oricărei frumuseÈi Èi a oricărei măreÈii este ea însăÈi un fel de frumuseÈe Èi măreÈie care umple sufletul”.</strong></em></p>
<p>Imaginează-Èi că aproape toată copilăria Èi-o petreci într-o bibliotecă, cea a tatălui tău: mii Èi mii de volume, majoritatea vechi, multe în limbi străine. Limba ta maternă este italiana, dar până la vârsta de 10 ani citeÈti deja în latină, greacă, germană Èi franceză, iar engleza Èi ebraica sunt următoarele pe listă.</p>
<p>De ce faci asta? Tatăl tău are ambiÈii mari pentru întâiul său născut. Vrea să fii preot. La 12 ani primeÈti tonsura, adică părul tău este tuns ca al unui călugăr, pentru a te dedica lui Dumnezeu. EÈti îmbrăcat într-o sutană. Mai mult decât un preot, sau chiar un episcop, tatăl tău vrea să fii un campion al creÈtinismului, un teolog; îÈi vei folosi învăÈătura pentru a respinge falsele doctrine, liberalismul, ateismul.</p>
<p>Progresul tău este uluitor. La 14 ani, toÈi profesorii tăi particulari spun că nu mai au ce să te înveÈe. Lăsat în voia ta, te acomodezi cu traduceri din clasici, comentarii filologice, disertaÈii filozofice, tragedii, epigrame, Istoria Astronomiei Èi ViaÈa lui Plotinus, până când, la 17 ani, începi prima ta mare lucrare: Eseu asupra erorilor de rând ale anticilor.</p>
<p style="text-align: center;"><em>„Lumea este plină de erori&#8221;,</em></p>
<p>scrii pe primul rând, „iar prima sarcină a omului trebuie să fie cunoaÈterea adevărului&#8221;.</p>
<p style="text-align: center;"><strong> Tatăl tău este încântat!</strong></p>
<p>Dar adevărul, pe măsură ce timpul se scurge printre „paginile pătate de sudoare&#8221; în camerele cu cărÈi, este că, cu cât scrii mai mult despre zei, fantome Èi monÈtri mitici, cu atât mai atractive încep să pară aceste poveÈti, mai ales în comparaÈie cu raÈionalitatea creÈtină care ar fi trebuit să le măture.</p>
<h4>Cele trei „convertiri”</h4>
<p>Se apropie o criză. La un moment dat te uiÈi în oglindă Èi descoperi că ai spatele strâmb. TinereÈea ta a fost irosită în „Èapte ani de studiu nebunesc Èi disperat&#8221;. Vederea îÈi este slabă, ai astm, eÈti constipat. Este atât de puÈin probabil să te căsătoreÈti sau să ai copii încât fratele tău mai mic este declarat moÈtenitor al averii familiei. Èi-ai pierdut dreptul de naÈtere. Dar, mai presus de toate, gândeÈti prea mult.</p>
<p>„Gândindu-te la modul în care se respiră&#8221;, constaÈi că abia mai poÈi respira; „gândindu-te Èi rumegând la actul urinării&#8221;, constaÈi că nu poÈi urina. Gândul, vei reflecta mai târziu, poate crucifica&#8230; o persoană.</p>
<p style="text-align: center;"><em>De unde să Ètii că tocmai această înÈelegere a pericolelor gândirii compulsive, a naturii psihosomatice a maladiilor tale Èi a orgoliului marilor sisteme filosofice te va face atât de important pentru cititorii de peste două secole?!</em></p>
<p>În orice caz, nu mai vrei erudiÈie aridă, ci poezie. AÈa că traduci Odiseea Èi Eneida Èi chiar începi să scrii tu însuÈi poezii. Asta va fi<em> convertirea ta literară</em>. La 18 ani este urmată de <em>convertirea ta politică</em>. Dintr-o dată te întorci împotriva susÈinerii de către tatăl tău a puterii papale Èi a monarhiilor absolutiste Èi devii un patriot Èi un liberal. Vrei ca Italia să fie unită Èi liberă. Vrei revoluÈie. Èi începi să scrii imnuri patriotice.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><strong> Tatăl tău este îngrozit.</strong></p>
<p>Dar adevărata bombă soseÈte la 21 de ani, <em>convertirea ta filosofică</em>. Dintr-o dată, Èi se pare evident că creÈtinismul este o „eroare&#8221; la fel de mare ca Èi credinÈa în Zeus sau Apollo. Pentru că lumea este „un nimic solid&#8221;. Nu are niciun sens Èi nicio direcÈie.</p>
<h4>Deci, ce naiba ai de gând să faci acum?</h4>
<p>„Tu&#8221; din această poveste, aÈa cum orice elev italian ar recunoaÈte imediat, este poetul Èi gânditorul <em><strong>Giacomo Leopardi</strong></em>. Locul este Recanati, un orăÈel de lângă coasta Adriaticii, la sud de Ancona, pe atunci parte a statului papal. Perioada este începutul secolului al XIX-lea; <em><strong>Leopardi</strong></em> s-a născut în 29 iunie 1798 Èi Èi-a încheiat cele trei „convertiri&#8221; în 1819. AÈadar, într-una dintre cele mai neglijate zone ale poate celui mai înapoiat Èi reacÈionar stat din Europa, un tânăr a ajuns la concluziile care au animat atunci primele scrieri ale lui Arthur Schopenhauer Èi care vor sta mai târziu la baza operelor lui Friedrich Nietzsche, a existenÈialismului Èi absurdului secolului XX, a lui Samuel Beckett Èi Albert Camus, Thomas Bernhard Èi Emil Cioran.</p>
<p>Antrenat toată viaÈa în căutarea cunoaÈterii, <em><strong>Leopardi</strong></em> a intuit că, odată găsită, cunoaÈterea nu te ajută să trăieÈti. Dimpotrivă, ea aducea disperare. Iar odată învăÈată, nu mai putea fi Ètearsă.</p>
<h4>Leopardi este o lectură esenÈială</h4>
<p>ContribuÈia sa enormă, în cei 18 ani care i-au mai rămas, va fi aceea de a explora această stare de spirit modernă, lipsită de Dumnezeu, în toate ramificaÈiile Èi implicaÈiile sale, de a reflecta asupra modului în care s-a ajuns la ea Èi de a căuta strategii pentru a trăi cu ea.</p>
<p>Într-o epocă în care atât de mulÈi oameni, în special tineri, nu mai Ètiu ce sens Èi ce direcÈie să dea vieÈii, <em><strong>Leopardi</strong></em> este o lectură esenÈială. „Nimeni&#8221;, avea să observe Schopenhauer, nu a tratat tema vieÈii ca „farsă tragică&#8221; atât de „amănunÈit Èi exhaustiv&#8221; ca <em><strong>Leopardi</strong></em>. Cu toate acestea, el a făcut acest lucru „într-o asemenea multiplicitate de forme Èi aplicaÈii, cu o asemenea bogăÈie de imagini, încât nu ne oboseÈte niciodată, ci, dimpotrivă, este în permanenÈă amuzant Èi incitant&#8221;.</p>
<p>Continuarea <a href="https://bel-esprit.ro/marele-deziluzionist-giacomo-leopardi-ii/">aici</a>.</p>
<p><a href="https://aeon.co/essays/why-read-the-nihilistic-work-of-giacomo-leopardi-today">sursa</a></p>
<p><img class="size-medium wp-image-50276 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/giacomo_leopardi-300x300.jpg" alt="Giacomo Leopardi" width="300" height="300" /></p>
<p><strong>Giacomo Taldegardo Francesco di Sales Saverio Pietro Leopardi</strong> (29 iunie 1798 – 14 iunie 1837) a fost un filozof, poet, eseist Èi filolog italian. Considerat cel mai mare poet italian al secolului al XIX-lea Èi una dintre figurile importante din literatura lumii, precum Èi unul dintre principalii romantici, a reflectat într-o manieră constantă, profundă Èi originală asupra existenÈei Èi condiÈiei umane, ceea ce i-a adus reputaÈia unuia dintre cei mai radicali Èi provocatori gânditori ai secolului al XIX-lea.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:l&#117;m&#105;&#110;ita&#046;g&#105;u&#114;&#103;i&#117;&#046;&#097;&#064;g&#109;&#097;il&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Marele (dez)iluzionist – Giacomo Leopardi (I)
