<h4><em>Marcel Proust în căutarea timpului pierdut</em></h4>
<div id="attachment_3694" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/img-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3694" class="wp-image-3694" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/img-1.jpg" alt="" width="600" height="590" /></a><p id="caption-attachment-3694" class="wp-caption-text">sursă foto: a1.ro</p></div>
<p><strong>ViaÈa scriitorului</strong></p>
<p>Romancierul, eseistul Èi criticul francez <strong>Valentin Louis Georges Eugène Marcel Proust </strong>s-a născut într-o familie burgheză la data de <strong>10 iulie 1871, </strong>în satul Auteuil (FranÈa). Tatăl său, <strong>Achille Adrien Proust, </strong>era un medic Èi epidemiolog cu notorietate, profesor la Facultatea de Medicină. A fost pasionat de studiul holerei, boală ce făcea adevărate ravagii în Europa Èi în Asia. A reprezentat un model pentru fiul său, scriind numeroase articole medicale. Mama lui <strong>Proust, </strong> <strong>Jeanne Clémence Weil, </strong>provenea dintr-o familie intelectuală de evrei.</p>
<p>La frageda vârstă de nouă ani, <strong><a href="https://www.catchy.ro/a-scris-proust-cel-mai-important-roman-al-secolului-xx/175002" target="_blank" rel="noopener">Marcel Proust</a> </strong>suferă primul atac de astm, care îi alarmează familia. ÎÈi petrece vacanÈele în satul Illiers, care a devenit o sursă de inspiraÈie, mai târziu, pentru scriitor. A fost soldat în armata franceză timp de un an (1889-1890), în ciuda sănătăÈii sale precare. Pe măsură ce a devenit cunoscut în calitate de scriitor, a început să aibă trecere ca monden în saloanele aristocratice ale vremii. Èi-a făcut, însă, o reputaÈie de snob, care i-a creat dificultăÈi în a găsi un editor pentru primul roman al ciclului <strong>În căutarea timpului pierdut. </strong>A fost refuzat inclusiv de scriitorul <strong> André Gide,</strong> aÈa că a publicat lucrarea pe cheltuiala sa. La insistenÈele tatălui său de a lucra, <strong>Proust </strong>a devenit bibliotecar voluntar la <strong>Bibliothèque Mazarine </strong>în vara anului 1896. Èi-a luat un concediu de odihnă pe care l-a prelungit până când a fost dat afară după câÈiva ani. Scriitorul nu a avut niciodată un loc de muncă stabil Èi nu a avut o altă locuinÈă în afară de apartamentul părinÈilor săi.</p>
<h2 style="text-align: center;"><strong>CitiÈi Èi <a href="https://www.mediafax.ro/cultura-media/top-100-cele-mai-bune-carti-din-toate-timpurile-13204248" target="_blank" rel="noopener">Lista celor 100 de romane</a></strong></h2>
<div id="attachment_3696" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/proust_swann_fransk.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3696" class="wp-image-3696" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/proust_swann_fransk-724x1024.jpg" alt="" width="600" height="849" /></a><p id="caption-attachment-3696" class="wp-caption-text">sursă foto: clubulcititorilor.wordpress.com</p></div>
<p>În luna februarie a anului 1903, fratele lui <strong>Proust, </strong><strong>Robert</strong>, se căsătoreÈte Èi tatăl său moare în luna septembrie a aceluiaÈi an. Mama scriitorului s-a stins după doar doi ani, în 1905. DeÈi a moÈtenit o sumă uriaÈă de bani, starea de sănătate a lui <strong>Proust </strong>s-a agravat odată cu trecerea timpului. Èi-a petrecut ultimii trei ani din viaÈă lucrând asiduu la romanul său, care a rămas, cu toate acestea, neterminat. A trecut în nefiinÈă la data de <strong>18 noiembrie 1922, </strong>suferind de bronÈită. Este înmormântat la cimitirul <strong>Père-Lachaise </strong>din Paris.</p>
<p><strong>Opera scriitorului</strong></p>
<p><strong>Proust </strong>a scris începând din tinereÈe. Pe când era doar un licean, a publicat în revistele <strong>La revue vert</strong> Èi <strong>La Revue lilas</strong> (1890-1891). A publicat un articol periodic in ziarul <strong>Le Mensuel. </strong>În anul 1892 a fondat revista literară <strong>Banchetul </strong>(denumită după celebra operă a lui <strong>Platon</strong>), cunoscută Èi sub numele <strong>Symposium. </strong>În următorii ani a publicat povestiri Èi eseuri în cunoscuta revistă literară a epocii, <strong>La Revue Blanche.</strong> <strong>Proust </strong> a început să-Èi rafineze propriile teorii despre artă Èi despre rolul artistului în societate în anul 1895, începând să lectureze din <strong>Thomas Carlyle, Ralph Waldo Emerson </strong>Èi <strong>John Ruskin.</strong> În următorul an apare antologia de opere de tinereÈe, <strong>Les plaisirs et les Jours, </strong>care nu s-a bucurat de atenÈia criticii, chiar dacă a fost prefaÈată de <strong>Anatole France. </strong>În acelaÈi an începe să lucreze la romanul <strong>Jean Santeuil, </strong>care a fost publicat postum (1954). Autorul a tradus (din engleză în franceză, cu toate că nu stăpânea bine limba engleză) două opere ale lui <strong>Ruskin: Biblia din Amiens </strong>Èi <strong>Susanul Èi crinii. </strong>În prima jumătate a anului 1908 a scris pastiÈe pe care le-a publicat în diverse reviste literare, iar în primăvara aceluiaÈi an începe să lucreze la eseul critic <strong>Împotriva lui Sainte-Beuve. </strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>În următorul an începe să lucreze la ciclul de Èapte volume,<strong> În căutarea timpului pierdut. </strong>Această operă i-a adus autorului notorietate, scriitorul Èi criticul englez <strong>Graham Greene </strong>considerându-l „cel mai mare romancier al secolului XX”. Satirizând aristocraÈia Èi analizând problema dragostei Èi a geloziei, <strong>Proust </strong>a creat în opera sa introspectivă peste 40 de personaje memorabile. Primul parte a ciclului de romane, <strong>Partea dinspre Swann </strong>(1913) nu s-a bucurat de prestigiu, spre deosebire de cea de-a doua parte, <strong>La umbra fetelor în floare </strong>(1919), care a câÈtigat <strong>Premiul Goncourt. </strong>PărÈile a treia Èi a patra <strong>Partea spre Guermantes</strong> (1920-1921), <strong>Sodoma Èi Gomora </strong>(1921-1922) au fost, de asemenea, bine primite. Ultimele trei părÈi, <strong>Prizoniera </strong>(1923), <strong>Albertine a dispărut </strong>(1925) Èi <strong>Timpul regăsit </strong>(1927) au fost publicate postum, de către fratele său, <strong>Robert. </strong><strong>Proust </strong>îl admira pe filosoful francez, <strong>Henri Bergson, </strong>astfel a abordat problema trecerii timpului în opera sa ciclică din perspectiva filosofului: reîntoarcerile în timp erau produse de contactul cu o madlenă, prăjiturica declanÈând derularea imediată a amintirii.<strong> </strong></p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>Lectură: <a href="https://historia.ro/sectiune/general/despre-marcel-proust-si-opera-sa-580199.html" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;">Marcel Proust Èi opera sa</span></a></strong></h3>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/fredrik-ohlander-679351-unsplash.jpg"><img class="aligncenter wp-image-3700" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/fredrik-ohlander-679351-unsplash-683x1024.jpg" alt="" width="600" height="900" /></a></p>
<p>Scriitorul a fost foarte influenÈat de <strong>Lev Tolstoi </strong>(în special de romanul <strong>Anna Karenina</strong>) Èi de romanele lui <strong>Gustave Flaubert</strong>. Una dntre temele importante ale operei sale este homosexualitatea, pe care o abordează în profunzime abia după moartea mamei sale. Se presupune că însuÈi <strong>Marcel Proust </strong>a avut o relaÈie cu pianistul Èi compozitorul <strong>Reynaldo Hahn. </strong></p>
<p><em>„Amintirea lucrurilor trecute nu este în mod necesar amintirea lor aşa cum au fost.”</em></p>
<p><em>„Caută să rămâi aşa cum eşti, reînsufleţind mereu faptele şi cuvintele tale cu o gândire creatoare, nelăsând niciun loc convenţiei, pentru că ceea ce credem că e un simplu fapt monden sau o simplă răutate, este de fapt moartea spiritului.”</em></p>
<p><em>„În dragoste, este mai uşor să renunţi la un sentiment decât să pierzi o obişnuinţă.”</em></p>
<p><em>„Timpul de care dispunem în fiecare zi este elastic; pasiunile pe care le încercăm îl dilată; acelea pe care le inspirăm îl îngustează şi obişnuinţa îl umple.”</em></p>
<p><em>„Atât în neliniştea dureroasă cât şi în dorinţa fericită, iubirea este cerinţa unui tot. Ea nu se naşte şi nu rezistă decât dacă o parte rămâne de cucerit. Nu iubim decât ceea ce nu posedăm în întregime.”</em></p>
<p><em>„Caută şi păstrează mereu o bucată de cer deasupra vieţii tale.”</em></p>
<p><em>„Amintirea unei imagini nu reprezintă decât regretul unei clipe, iar casele, drumurile, străzile sunt, din păcate, fugitive precum anii.”</em></p>
<p><em>„Îngrijorarea cercetătoare şi exagerată, aşteptarea cuvântului care ne va acorda ori ne va refuza o întâlnire pentru a doua zi, clătinarea fantaziei între bucurie şi disperare, toate acestea fac să ne tremure prea tare atenţia în faţa fiinţei dragi, pentru ca să putem păstra o imagine clară.”</em></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/henri-bergson-o-lectie-despre-dreptul-la-retraire/">Henri Bergson &#8211; o lecÈie despre dreptul la retrăire</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:m&#105;&#114;&#117;&#110;&#097;.m&#105;&#114;on&#064;yah&#111;o&#046;co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>