Se știe că adolescența este o perioadă tumultuoasă în dezvoltarea unui om. Această perioadă coincide cu faza de maturizare în care începi să-ți formezi primele idei, să-ți stabilești propriile valori și să-ți alegi o anumită traiectorie pe care vrei să o urmezi în viață.
Acum, desigur, apar conflictele. Tabuurile. Acele breșe în realitatea pe care noi, adolescenții, ne-o imaginăm perfectă. Universul nostru? Prietenii, muzica bună, călătoriile. Inamicii noștri? Desigur, așa-ziși: timpul și cei care ni-l îngrădesc și mai mult. Abia mai târziu vom înțelege că aceia pe care acum îi socotim ostili sunt de fapt răul necesar… Cei care spun „nu ieși cu prietenii, stai acasă și învață” – și asta de multe ori pe zi – nu ne vor decât binele, pentru că, la rândul lor, au trăit pe propria piele această experiență. Ei o numesc „the gap of generations”, noi o numim „stres”. Educația „cu sila” reprezintă, de fapt, puținul pe care îl înțelegem din viață. Pentru că vremea noastră e a tumultului sufletesc, al căutărilor febrile, al încercărilor uneori pripite, alteori necugetate… E vremea elanurilor care nu suportă „închisoarea”, iar ăsta este punctul nevralgic al relației dintre părinți și adolescenți. Și încă unul: lipsa lor de încredere, a celor mari, duce la scăderea stimei noastre de sine. Cu cât auzim de mai multe ori că nu suntem buni la ceva, cu cât suntem mai mult apostrofați pentru o notă proastă, cu cât tonul cu care ni se vorbește e mai aspru, cu atât se petrece în noi ceva care ne marchează puternic. Uneori pe viață. Oare sunt părinții conștienți de asta? Oare își cântăresc ei, ca oameni mari, atitudinea și reacțiile de fiecare dată când facem vreo greșeală sau ne împotmolim?
Încrederea. Acest tabu al relației cu școala și cu părinții, aici ar mai trebui să stăm și să ne gândim dacă nu ne scapă ceva, dacă nu putem găsi mai ușor și mai repede calea de mijloc. Nu psihologul, pentru că el este un mediator, unul care încearcă să repare lucrurile, ci părinții și școala ar trebui să ne fie mai aproape.
Conflictele, veți întreba, cu cine și de ce? Cu părinții, cu societatea, cu oricine! E acea revoltă în tine, când te gândești că X și-a permis să îți dea ție sfaturi. Și, deși în majoritatea cazurilor ajungi la concluzia că este un sfat bun, tinzi să-l respingi, pentru că, nu-i așa?, poți gândi și singur! Da, este o perioadă de irascibilitate necontrolată, susținută atât de schimbările fiziologice cât și de cele psihice.
Schimbările fiziologice joacă un rol foarte important în această perioadă. Începi să devii interesat și poate chiar să ai primele experiențe erotice. Începi să nu mai vrei să dai pe-acasă, ai sta tot timpul cu prietenii tăi. Dar cea mai importantă este abordarea acestei perioade! Din partea tuturor părților implicate, evident! Și pentru o abordare corectă, trebuie să știi cu ce te confrunți! Iată aici o listă cu citate despre adolescență, care ar trebui să clarifice acest aspect, pentru cei aflați de o parte și de alta a baricadei.
„Adolescenţa este ultima periodă din viaţa când eşti fericit cu adevărat că eşti căutat la telefon.” – Fran Lebowitz
„Adolescenţa. Orice adolescent simte nevoia de a face o cură de îmbătrânire: câteodată, a citi filozofie este mijlocul cel mai recomandabil.” – Lucian Blaga
‘„Adolescenţa nu este doar o perioadă importantă a vieţii, ci şi singura perioadă când putem vorbi despre viaţă în sensul complet al cuvântului.” – Michel Houellebecq
„Sunt actor, deci liber de a fi oricând adolescent.” – Grigore Vasiliu Birlic
„Adolescenţa are farmec doar dacă este iresponsabilă.” – Octavian Paler
„Să ne reîntoarcem la viaţa de adolescent, chiar dacă eforturile şi drumurile ce duc acolo sunt întortocheate şi dificile. Odată ajunşi însă, la frumuseţea spiritului adolescentin, vom crede şi mai mult în nemurirea noastră.” – Adrian Ibiș
„Adolescenţa este partea din tine care-ţi adaugă vieţii câteva anotimpuri.” – Teodor Dume
„Adolescentul dezamăgit este cel mai mare mizantrop.” – Herman Melville
”Lenea adolescenţei este o repetiţie pentru neputinţa bătrâneţei.” – Idries Shah
„Nu trebuie să suferi pentru a fi poet; adolescenţa este suficientă pentru oricine.” – John Ciardi
„Toate bătăile inimii adolescente erau în caierul din mâna ei. Madrigalul, lirismul, revolta, gluma, autopersiflarea. Senzaţia uniformei liceale era atât de prezentă încât ea nu s-ar fi mirat dacă ar fi găsit pe degetele ei pete de cerneală, umede încă. Căci parfumul de toporaşi al adolescentei are şi gust de creion mestecat între dinţi, şi miros de cerneală.” – Ionel Teodoreanu, Tudor Ceaur Alcaz
De asemenea, trebuie conștientizat că sunt anumite probleme, considerate tabu, care chiar trebuie puse în discuție! Nu ne putem permite să facem niște greșeli, doar pentru că ne este jenă să le prevenim! Toate subiectele, de la aspectele sexuale, până la cele strict medicale, ar trebui dezbătute! Iar din punctul nostru de vedere, al genearției aflată acum la vârsta „ingrată” a adolescenței, școala mai are multe de schimbat!
Astăzi sărbătorim Ziua Adolescenților. Iar cu ocazia acestei zile, trebuie să ne punem problema dacă adolescenții sunt îndrumați corect. Nu se pune problema de ”dădăcire”, nu sunt adeptul unei concepții care susține protejarea unui copil sau a unui adolescent de orice pericol exterior, pentru că, în primul rând, un adolescent trebuie să fie pregătit pentru viață, care, știm prea bine, nu e tot timpul roz. Dar sunt anumite lucruri care trebuie evitate! Generațiile trecute au făcut unele greșeli care au avut consecințe foarte neplăcute, și nu cred că ar trebui să se mai întoarcă nimeni acolo.
Și, știind toate aceste lucruri, fiind informați, să putem în fiecare zi să sărbătorim ziua în care adolescenții nu mai fac greșeli!
Citiți și Decalogul personalului sanitar…
