<p>Pe 31 iulie în urmă cu 106 ani, se năÈtea la Courbevoie (periferia Parisului), Louis Germain David de Funès de Galarza – unul dintre cei mai îndrăgiÈi actori de comedie din lume. Carismaticul actor a cunoscut succesul în cinematografie destul de târziu, pe la cincizeci de ani, până la acea vârstă abordând diverse alte „roluri” profesionale, din domenii care nu au nici o legătură cu arta cinematografică: contabil, cojocar, decorator de vitrine sau pianist de jazz într-un bar timp de opt ani; de altfel, pianul era o mare pasiune pentru el.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-25472" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/Foto-1-e1596286170681.png" alt="" width="600" height="261"></p>
<p>Actorul <strong>Daniel Gélin</strong> spunea despre de Funès că era formidabil ca pianist, iar ca pianist de jazz era remarcabil. Dar chiar Èi când cânta la pian îÈi amuza publicul prin tot felul de comicării (bufonerii), prin gesturi Èi prin mimica feÈei, chiar dacă nu era încă un actor. ExperienÈa trăită ca pianist de bar îÈi pune amprenta Èi în filmele în care a jucat mai târziu Louis de Funès, interpretând roluri în care deseori îi va ataca ironic pe foÈtii săi patroni. S-ar putea spune că muzica îl va însoÈi de-a lungul întregii cariere cinematografice.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-25475" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/f.jpg" alt="" width="533" height="718"></p>
<p>În 1957 i se propune primul mare rol în filmul <strong><em>Comme un cheveu sur la soupe</em></strong>, în care joacă rolul unui compozitor neînÈeles de public. Filmul cunoaÈte un succes internaÈional, iar în jurnalul The Time este comparat cu Charlie Chaplin; asemănarea nu este întâmplătoare: ambii sunt formaÈi în lumea music-hall-ului Èi au un anumit ritm în jocul scenic, miÈcari sacadate, vivante, electrice, ca-ntr-o coregrafie.</p>
<p>În <strong><em>Omul orchestră </em></strong>interpretează rolul unui impresar Èi instructor de balet care dansează, face coregrafie Èi însoÈeÈte o trupă de balerine Èi este descris ca fiind „supravoltat muzical”. Însă una din cel mai mari performanÈe ale sale este oferită publicului în pelicula <strong><em>Marea Hoinăreală,</em></strong> unde joacă rolul unui dirijor ce orchestrează „DamnaÈiunea lui Faust” de Hector Berlioz Èi pentru care s-a pregătit timp de trei luni de zile.</p>
<p>UimiÈi de acurateÈea sa dirijorală, muzicienii din orchestră îl aclamă în timpul filmărilor; precizia miÈcărilor sale evidenÈiază cheia succesului său: gestica, mimica Èi rigurozitatea miÈcărilor îi conferă un anumit tempo Èi o personalitate aparte.</p>
<p><em> <img class="aligncenter size-full wp-image-25473" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/Foto-21.jpg" alt="" width="600" height="337"></em>Însă până la a deveni actorul de succes care a încântat generaÈii, viaÈa nu i-a fost deloc uÈoară, supunându-l la multe încercări. PărinÈii săi s-au cunoscut în 1904 în Spania. S-au căsătorit în secret Èi au hotărât să-Èi încerce norocul Èi să înceapă o viaÈă nouă mutându-se la Paris. Tatăl său, de profesie avocat, îÈi lansează o afacere în comerÈul cu pietre preÈioase, dar la scurt timp cade victima unui escroc, astfel că rămâne fără absolut toate economiile sale. Familia, care avea deja doi copii (un băiat Èi o fată) la acel moment, este ruinată financiar.</p>
<p>Exact în acea perioadă apare pe lume Èi cel de-al treilea <a href="https://bel-esprit.ro/audrey-hepburn-pentru-copilul-din-noi-toti/">copil</a> &#8211; Louis Germain – viitorul star al cinematografiei. Talentul său artistic îÈi face de timpuriu simÈită prezenÈa, mezinul distrându-Èi adesea familia cu glume sau improvizând diferite spectacole artistice.</p>
<p>Aplecarea spre arta spectacolului poate fi observată Èi atunci când îi cere lui MoÈ Crăciun într-o scrisoare să-i aducă o marionetă, aÈa cum avea să mărturisească mai târziu, într-un interviu. Când abia împlinise 12 ani, descoperă o scrisoare de adio Èi o pereche de pantofi aparÈinând tatălui său, pe malul apei; însă după doi ani familia află că, de fapt, tatăl său trăieÈte.<img class="aligncenter wp-image-25476" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/f2.jpg" alt="" width="580" height="448"></p>
<p>Acesta se gândise că ar fi mai bine să-Èi însceneze sinuciderea, pentru ca în timpul acesta să-Èi încerce norocul în Venezuela. Era în anul 1930 când mama tânărului Louis Germain decide să meargă în Venezuela în căutarea soÈului său, lăsându-l pe acesta în grija unei prietene care lucra într-o creÈă. Tatăl se întoarce în Europa bolnav de tuberculoză Èi moare în Spania în 1934.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><img class="aligncenter wp-image-25474" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/Foto-3.jpg" alt="" width="664" height="354"></p>
<p>În timpul ocupaÈiei germane asupra capitalei franceze, de Funès rămâne la Paris, unde o întâlneÈte pe Jeanne-Augustine Barthélémy de Maupassant, descendentă a familiei marelui scriitor francez Guy de Maupassant Èi cea care avea să-i devină soÈie. În 1939, în timpul ofensivei germane este ucis Charles, fratele său. Dar o are aproape pe mama sa, Eleonor, care îl inspiră Èi îl susÈine în carieră până la sfârÈitul vieÈii sale, 1957. Chiar atunci de Funès juca în spectacolul <strong><em>Faisons un rêve</em></strong>, pe scena Teatrului de VarietăÈi din Paris, soÈia sa afirmând că în acea seară ar fi jucat mai bine ca niciodată.</p>
<p>Urmează cursurile unei Ècoli de teatru, unde îl cunoaÈte pe Daniel Gélin, actor francez de cinema Èi de televiziune mai puÈin cunoscut publicului român, dar căruia de Funès îi datorează prima sa apariÈie pe ecran în 1945, în filmul <strong><em>Ispita de la Barbizon</em></strong>. Debutul său în cinematografie nu a fost doar tardiv, ci Èi marcat de roluri mici Èi roluri de figuraÈie de-a lungul câtorva ani; nici un producător nu-l remarca.</p>
<p>Se plimba adesea pe Champs-Elysées, în speranÈa că se va întâlni cu vreun producător Èi îl va convinge să-l distribuie măcar într-un roliÈor; dar nu s-a întâmplat, iar el trebuia neapărat să-Èi găsească o sursă de venit pentru a-Èi întreÈine familia.</p>
<p>Era dispus să încerce orice pentru a-Èi atinge Èelul, astfel că a acceptat să filmeze în diverse spoturi publicitare. Avea 40 de ani când s-a alăturat trupei de actori de comedie Branquignols. Devenise deja o figură cunoscută a ecranului, însă marele rol se lăsa încă aÈteptat; asta până în 1956, când Èansa pare să-i surâdă, căci i se va propune un rol în <strong><em>La Străbătând Parisul</em></strong>, în care va juca alături de deja celebrii Jean Gabin Èi Bourvil. Însă apariÈia sa de doar Èase minute nu a fost prea convingătoare pentru criticii de film. Se apropia de 50 de ani când cariera sa în cinematografie era într-adevăr lansată, cu filmul <strong><em>Cine pică de fazan? </em></strong>din 1963. Tot atunci, trupa Branquignols, unde el încă activa, este elogiată în revista de profil teatral „La Grosse Valse”.</p>
<p>De Funès devine din ce în mai cunoscut Èi o dată cu el Èi trupa Branquignols, încât tot Parisul vine să le vadă spectacolele de cabaret. Dar viaÈa sa artistică se schimbă complet în 1964, o dată cu filmul <strong><em>Prostănacul</em></strong>, în care joacă din nou alături de Bourvil, la opt ani distanÈă de <strong><em>Străbătând Parisul</em></strong>.</p>
<p>Întâmplător află cu mâhnire că este platit de trei ori mai puÈin decât Bourvil si că personajul interpretat de el este mult mai puÈin evidenÈiat în scenariu. Astfel că insistă pe lângă regizor, iar acesta din urmă cedează insistenÈelor Èi îi mai atribuie câteva scene în plus. Este chiar perioada în care turnează scenă dupa scenă în filmele <strong><em>Jandarmul din Saint-Tropez </em></strong>Èi <strong><em>Fantomas</em></strong>; iar răsplata este pe măsură: 7 milioane de spectatori în sălile de cinema pentru <strong><em>Jandarmul&#8230;</em></strong>, 5 milioane de spectatori pentru <strong><em>Fantomas</em></strong> Èi 11 milioane pentru <strong><em>Prostănacul</em></strong>, o premieră pentru istoria cinematografiei franceze.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-25477" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/f34.jpg" alt="" width="564" height="827"></p>
<p>Ajunsese în punctul în care îÈi alegea singur scenariile Èi producătorii cu care să colaboreze Èi chiar avea un cuvânt de spus în realizarea unui film. Devine din ce în ce mai cunoscut, nu doar în întreaga FranÈă, ci Èi în multe Èări din Europa sau foste Èări din Uniunea Sovietică.</p>
<p>În amintirea actorului au luat fiinÈă Muzeul Louis de Funès din Saint-Raphaël Èi Muzeul Jandarmeriei Èi Filmului, aflat în clădirea fostei jandarmerii din Saint-Tropez. La Cinemateca Franceză este în desfăÈurare o expoziÈie omagială dedicată marelui actor francez, care vine în completarea unei retrospective estivale de 35 de filme ce-l au ca protagonist. În cadrul expoziÈiei, care a avut vernisajul pe 15 iulie 2020 Èi se va încheia pe 31 mai 2021, poate fi vizionate diverse obiecte de recuzită, precum costumul de rabin din <strong><em>Aventurile rabinului Jacob</em></strong>, Citroënul dezmembrat din <strong><em>Prostănacul</em></strong> sau afiÈele publicitare ale filmelor sale.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Camelia Sava' src='https://secure.gravatar.com/avatar/7d08215f6580668ac52652efff5ac44896ded9f569236ae18ef7addb363beffb?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/7d08215f6580668ac52652efff5ac44896ded9f569236ae18ef7addb363beffb?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/camelia-sava/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Camelia Sava</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#115;cam&#101;&#108;i&#097;&#115;a&#118;&#097;&#064;ya&#104;&#111;o.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>