<p style="text-align: center;"><em>&#8222;Prietenă, îţi dărui acest poem de nea</em><br />
<em>să-ţi încălzeşti picioarele mici-Norvegia-</em><br />
<em>al tău e păru-acesta şi-aici zâmbeşti tu, mamă,</em><br />
<em>şi fericirea mării ţi-e zâmbetul. Mi-e teamă</em><br />
<em>că-o să-mi rămână numai oceanele de lână,</em><br />
<em>reni ar putea ucide a mâinilor stăpână,</em><br />
<em>sângele pălmuieşte haosul primitiv,</em><br />
<em>urăsc aceste gheţuri care mă fac captiv</em><br />
<em>ce face-un înger vântul de corzi când îl anină,</em><br />
<em>de amintire linsă e pielea ta marină</em><br />
<em>prietenă, greu tare întinerim, mai sunt</em><br />
<em>în dejnădejde braţe plutind şi ochi. O, cânt</em><br />
<em>până când viaţa strigă dup-ajutor, tăcere,</em><br />
<em>o, cânt al celui care renunţă, dacă piere</em><br />
<em>de artă frumuseţea să piară-atunci. Fanarele</em><br />
<em>în sângele pavajelor strigă. Pentru vasul</em><br />
<em>ce pleacă nu-i a bine. Să scape cine poate!</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Cerul îşi pune albele-i cravate.&#8221;</em></p>
<p>B. Fundoianu, alias Benjamin Fondane (pseudonimele literare ale lui Benjamin Wexler ), (n. 14 noiembrie 1898, IaÈi &#8211; d. 2 octombrie 1944, lagărul nazist de exterminare Auschwitz, Polonia) a fost un critic, eseist, poet Èi teoretician literar franco-român de etnie evreiască, asociat cu miÈcările româneÈti de avangardă, dintre care expresionismul Èi suprarealismul erau predominante.</p>
<p>A început să colaboreze încă de la 14 ani la diverse reviste româneÈti Èi evreieÈti. Dar adevăratul debut poate fi considerat doi ani mai târziu, în revista de orientare simbolistă Èi modernistă ViaÈa nouă, editată de Ovid DensuÈianu. Este începutul unei susÈinute activităÈi de poet, publicist, eseist, om de teatru. Împreună cu regizorul Armand Pascal întemeiază teatrul de avangardă Insula.</p>
<p>În 1923 se expatriază, stabilindu-se la Paris, dar păstrează legăturile de prietenie cu scriitorii români Èi publică constant în revistele de avangardă din România. Astfel publică în revistele avangardei Integral, Unu, Contimporanul. De altfel, unicul volum de poezii publicat în timpul vieÈii Èi dedicat &#8222;virtual&#8221; lui Ion Minulescu, &#8222;primul clopotar al revoltei lirice româneÈti&#8221;, intitulat PriveliÈti, îi apare în 1930, după plecarea din Èară. A tradus în franceză versuri din creaÈia lui Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea Èi Ion Minulescu.</p>
<p>ViaÈa sa pariziană este marcată însă de dezrădăcinare (vezi poemul Exodul), de dificultatea de a scrie în franceză, deÈi va ajunge să stăpânească franceza scrisă într-un timp relativ scurt. Determinantă pentru evoluÈia spirituală a lui Benjamin Fondane a fost întâlnirea, în primăvara anului 1924, cu filosoful rus Lev Èestov, precum Èi cu scrierile lui Friedrich Nietzsche Èi Søren Kierkegaard.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Personalitatea lui avea să se exprime cel mai convingător în activităÈile de interpret Èi teoretician al poeziei moderne. În acest domeniu, gândirea lui a atins punctul de maximă originalitate.</p>
<p style="text-align: left;">Cel mai important volum de eseuri, apărut postum, se intitulează La conscience malheureuse (ConÈtiinÈa nefericită). Monografia Rimbaud le voyou (Rimbaud vântură-lume, traducere, note, comentarii Èi anexe de Luiza Palanciuc Èi Mihail Èora), Faux Traité d&#8217;Esthétique (Fals tratat de estetică, traducere, note, comentarii Èi anexe de Luiza Palanciuc Èi Mihail Èora) Èi Baudelaire et l&#8217;expérience du gouffre (Baudelaire Èi experienÈa abisului, traducere, note, comentarii Èi anexe de Luiza Palanciuc Èi Mihai Èora), sunt alte trei opere de meditaÈie, de punere în cauză a statutului artei, al poeziei, în special, ca necesitate spirituală a lumii moderne.</p>
<p>CreaÈia poetică originală franceză a lui Benjamin Fondane a fost adunată în volumul antologic &#8222;Le mal des fantômes&#8221; (1980), titlul fiind ales chiar de autor Èi trimis soÈiei sale, Genevieve, prin intermediul unei scrisori testament, scrisă în lagărul de sortare a evreilor de la Drancy. Scrisoarea aceasta conÈinea indicaÈii precise asupra modului în care trebuia editată opera sa. Acest volum antologic a fost publicat târziu, după dispariÈia lui tragică, alcătuit din câteva cicluri separate de versuri Ulysse, l&#8217;Exode, Titanic, Au temps de poème, Poèmes épars. Ideile de rătăcire, de exil printre oameni, de paradis pierdut, de univers al copilăriei ca stare de graÈie sunt centrale poeziilor sale. Nu întâmplător este asimilat adeseori evreului rătăcitor ca tip universal al intelectualului, în speÈă al filosofului neliniÈtit, interogativ, care caută soluÈii pe care nu le va afla nicicând.</p>
<p>În timpul ocupaÈiei germane a FranÈei este arestat de către Gestapo împreună cu sora sa mai mare Lina, în urma unui denunÈ cu privire la faptul că erau evrei. Amândoi au fost închiÈi în lagărul de la Drancy, de unde câÈiva prieteni, între care Emil Cioran, care va evoca episodul în volumul său, &#8222;ExerciÈii de admiraÈie&#8221;, Stephane Lupasco, Paulhan, au obÈinut eliberarea sa, dar nu Èi pe a Linei, care nu avea încă cetăÈenia franceză. Fondane refuză să părăsească lagărul fără sora sa, Lina. Ei au fost deportaÈi la Auschwitz în mai 1944. Din nefericire, urma Linei s-a pierdut. Fondane va fi gazat după câteva luni, la 2 octombrie 1944, la Birkenau.<img class="aligncenter wp-image-35601" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/10/images-10-300x184.jpeg" alt="" width="300" height="184" /></p>
<p>foto sursa</p>
<p>Citeşte şi <a href="https://www.observatorcultural.ro/articol/b-fundoianubenjamin-fondane-o-provocare/">Benjamin Fundoianu</a></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:l&#117;mini&#116;a&#046;&#103;&#105;&#117;rgi&#117;.a&#064;gma&#105;&#108;.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>