<p>Dincolo de cliÈeul arhicunoscut al degradării morale Èi sufleteÈti a eroului principal pe fondul cupidităÈii, nuvela lui <strong>Ioan Slavici</strong> a beneficiat de două ecranizări. Dintre scriitorii români, doar Ioan Luca Caragiale a mai suscitat interesul cineaÈtilor români ai unor generaÈii diferite. Bunăoară, &#8222;Moara cu noroc&#8221; a fost unul dintre primele filme ieÈite de sub scutul ideologic al anilor &#8217;50 graÈie unui scenariu ce redă fidel o nuvelă realistă scrisă la 1881, cu acÈiunea plasată undeva în jurul Aradului de astăzi. Filmul a fost nominalizat la marele premiu <strong>Palme d&#8217;Or</strong> la Festivalul de la Cannes din 1957, însă protagoniÈtilor nu li s-a permis deplasarea la festival, tot din raÈiuni ideologice.</p>
<p>În 2015 regizorul orădean <strong>Marian CriÈan</strong> a adus acÈiunea filmului &#8222;Orizont&#8221; în prezent, înlocuind porcarii cu tăietorii ilegali de lemne. Lică Sămădăul, personajul temut de la Moara cu noroc devine Zoli, stăpânul absolut al defriÈărilor din zona MunÈilor Apuseni, GhiÈă cârciumarul devine Lucian, Ana se transformă în Andra. GhiÈă nu mai este fostul cizmar sărac care ia în arendă localul pentru a se îmbogăÈi, ci un om cinstit care a muncit cu soÈia pe un vas de croazieră mai mulÈi ani, după care familia a decis să se întoarcă în România Èi să ia în locaÈie o pensiune de la un proprietar olandez. Trăsurile, căruÈele Èi caii sunt înlocuiÈi de maÈini jeep Èi camioane încărcate cu buÈteni.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/08/orizont.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-35092" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/08/orizont.jpg" alt="" width="800" height="335" /></a></p>
<p>Să vedem parcursul de la nuvela lui Slavici la mafia tăierilor ilegale de păduri din România de astăzi.</p>
<p>Prologul Èi epilogul nuvelei îl constituie cuvintele bătrânei înÈelepte, mama Anei, care conchide că <em>&#8222;Omul să fie mulÈumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăÈia, ci liniÈtea colibei tale te face fericit.&#8221; </em>Cu alte cuvinte, sărac, dar cinstit &#8230; parcă astăzi, în lumea mercantilă în care trăim, o astfel de morală nu e numai utopică, ci Èi oarecum hilară. Că tot e vorba de un scriitor clasic a cărui operă inspirată din realităÈile social-politice ale lumii satului transilvănean de la sfârÈitul secolului al XIX-lea abundă de proverbe, am putea în genere fi de acord că <em>banul este ochiul dracului</em>, însă extrapolând în prezent, analiza devine din ce în ce mai stânjenitoare.</p>
<p>Prin nuvela lui Slavici care este un adevărat western românesc, facem cunoÈtinÈă cu tipologia &#8222;sămădăilor&#8221; (din cuvântul maghiar <em>számádo</em>), adică supraveghetori Èi responsabili de comerÈul cu porci. Dintre ei, unii operau în stil pur mafiot, cu toate instrumentele specifice de intimidare: portul de arme, taxe de protecÈie, spălare de bani, violenÈă. Într-un singur an, de la sărbătoarea de Sfântul Gheorghe până la PaÈti, o tragedie se derulează treptat prin faÈa ochilor noÈtri.</p>
<p>AcÈiunea se petrece preponderent noaptea, mai mereu plouă cu tunete Èi fulgere, ceea ce amplifică tensiunea psihologică, asemenea atmosferei sumbre dintr-un roman de Charles Dickens. Coloana sonoră a ambelor ecranizări punctează abil momentele culminante creând suspans în genul peliculelor lui Alfred Hitchcock. Întreaga desfăÈurare stă sub semnul unei extenuări psihice a personajelor.</p>
<p>GhiÈă îÈi angajează un servitor suspect de complicitate cu oamenii lui Lică. Este doar un prim pas spre prăbuÈire. În paralel cultivă o relaÈie apropiată cu &#8222;căprarul&#8221; de jandarmi (caporalul de astăzi) Pintea, intuind că ar putea avea nevoie de oamenii legii într-un loc al fărădelegilor. Acesta era măcinat de o veche rivalitate cu Lică, cu care în trecut fusese arestat împreună. Unul a devenit infractor, celălalt reprezentant al autorităÈii.</p>
<p>În filmul lui <strong>Victor Iliu, </strong>originar din Sibiu, scena dansului/jocului între Lică Èi Ana este privită cu poftă Èi suspiciune de Èiganii lăutari aduÈi de Lică la local pentru a petrece. Ea anticipează tragedia ce va urma.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/08/Moara.png"><img class="aligncenter size-full wp-image-35081" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/08/Moara.png" alt="" width="700" height="391" /></a></p>
<p>Când GhiÈă este chemat la Comisariat să depună mărturie cu privire la informaÈiile pe care le deÈine despre Lică Èi oamenii săi, este lăsat să plece &#8222;pe chezăÈie&#8221;, adică eliberat condiÈionat Èi i se percheziÈionează casa, devine suspect la comiterea de infracÈiuni împreună cu aceÈtia. Chiar Èi soÈia, Ana, îl suspectează.</p>
<p>Descoperirea cadavrelor unui copil Èi al mamei sale, o frumoasă, elegantă Èi misterioasă doamnă îmbrăcată în doliu, ce fusese într-un scurt popas la han, amplifică intriga. La procesul care are loc pentru punerea sub acuzare a lui Lică de comiterea acestor crime, GhiÈă îi oferă alibi Èi depune mărturie în favoarea lui Èi a sa personal, în timp ce demonul interior îl macină încontinuu.</p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;Nu pot să jur că Lică n-a plecat toată noaptea de la cârciumă, dar jur că l-am Ètiut aici.&#8221;</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Prins în cercul vicios din care nu părea că mai găseÈte scăpare, GhiÈă colaborează ulterior cu Pintea pentru a-l deferi pe Lică justiÈiei. Mărul discordiei dintre Lică Èi Pintea devine Èi pentru Lică Èi GhiÈă acelaÈi: femeia iubită. Lică se dovedeÈte a fi (fost) Èi un veritabil Casanova local Èi cum onoarea e mai importantă pentru bărbaÈi decât iubirea, Ana e sacrificată. GhiÈă este în final bântuit de fantoma amantului de o noapte al soÈiei sale pe care o oferise deliberat lui Lică Èi ajunge să o ucidă din gelozie. La rândul său este ucis de unul din oamenii lui Lică, în timp ce altul incendiază localul. Moara cu noroc se transformă într-un loc blestemat purificat prin focul cathartic din final.</p>
<p style="text-align: center;"><em>&#8222;Pe om nu-l stăpâneÈti decât cu păcatele lui, ori cu slăbiciunile. Atunci îl Èii în mână. E însă la tine o slăbiciune de care mă tem, de femei, ba mai rău, de o singură femeie.&#8221; </em></p>
<p>Echipa care a lucrat la realizarea filmului din 1957 a fost evocată Èi elogiată la proiecÈia din 2016 a ambelor ecranizări după nuvela lui Slavici, de la Muzeul Èăranului Român. La eveniment au fost prezenÈi Constantin Codrescu, Ioana Bulcă Èi Valeria Gagealov. Cu acest prilej actorii Èi-au amintit de filmările interioare de la studiourile Buftea Èi cele exterioare realizate în satul Hărman din judeÈul BraÈov.</p>
<blockquote>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Pentru actorii generaÈiei mele, soarele a răsărit odată cu filmul &#8222;Moara cu noroc.&#8221; &#8211; Constantin Codrescu</em></strong></p>
</blockquote>
<p>Despre regizorul Victor Iliu, Lucian Pintilie spunea că <em>“a fost cea mai înaltă instanÈă intelectuală a noastră, a cineaÈtilor, prima noastră conÈtiinÈă estetică.” </em></p>
<h5>Regia: Victor Iliu</h5>
<h5>Muzica: Paul Constantinescu</h5>
<h5>Scenariul: Titus Popovici &; Alexandru StruÈeanu</h5>
<h5>Imaginea: Ovidiu Gologan</h5>
<h5>Regizor secund: Liviu Ciulei</h5>
<h5>DistribuÈia: Constantin Codrescu (GhiÈă)</h5>
<h5> Ioana Bulcă (Ana)</h5>
<h5> Geo Barton (Lică Sămădăul)</h5>
<h5> Colea Răutu (Pintea)</h5>
<h5> Marieta RareÈ (soacra)</h5>
<h5> Valeria Gagealov (doamna în doliu)</h5>
<h5> Sandu Sticlaru (servitorul Martzi)</h5>
<h3 style="text-align: center;">&#8222;Orizont&#8221;, o Moară cu noroc a zilelor noastre</h3>
<p>Dintr-un documentar jurnalistic am aflat realitatea din spatele mafiei pădurilor româneÈti. Vârful piramidei este Ministerul Mediului, urmat de Romsilva, DirecÈiile Silvice judeÈene, iar baza o constituie Ocoalele Silvice aflate în subordinea DirecÈiilor, unde sunt angajaÈi pădurari. Întreaga structură este controlată politic, indiferent de partidul aflat la conducere, iar miza sunt banii proveniÈi din tăieri ilegale. Circuitul financiar funcÈionează aÈa: pădurarii sunt membrii în grupuri infracÈionale care colectează bani negri de la firmele de exploatare. Acestea primesc în schimb acoperire pentru tăierile ilegale. Mita de la pădurari este colectată de Èefii de ocoale care o transmit mai departe la unii Èefi ai direcÈiilor silvice. AceÈtia o distribuie către politicienii care i-au promovat în funcÈii de conducere. Cine nu acceptă să facă parte din circuitul de cotizare este înlăturat. Regizorul Marian CriÈan a dovedit prin scrierea scenariului adaptat că este un bun cunoscător al stării de fapt.</p>
<p>Pe când Lică Sămădăul avea &#8222;intrare&#8221; la toÈi domnii de la oraÈ, misteriosul Zoli are conexiuni la BucureÈti Èi la Viena. Oamenii lui Lică plăteau consumaÈia în porci, asociaÈii lui Zoli o plătesc în buÈteni. Lucian este încolÈit Èi nu are altă opÈiune decât să le recunoască autoritatea în zonă Èi să fie complice la acÈiunile lor. La petrecerea de la &#8222;Moara cu noroc&#8221; Ana joacă cu Lică pe ritmuri lăutăreÈti, la pensiunea &#8222;Orizont&#8221; Andra joacă cu Zoli la petrecerea unde participă politicieni locali Èi senatori. Finalul este imprevizibil dacă ne raportăm la nuvela lui Slavici. Lucian îl ucide pe Zoli apoi împreună cu Andra se duc la biserică la slujba de Înviere Èi se amestecă în mulÈime.</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="Pea5qJOspmI" title="ORIZONT, regia MARIAN CRISAN, TEASER"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=Pea5qJOspmI"><img src="https://i.ytimg.com/vi/Pea5qJOspmI/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="ORIZONT, regia MARIAN CRISAN, TEASER"></a></amp-youtube></p>
<p>O cronică de film puteÈi citi <a href="http://aarc.ro/filme/film/orizont-2014">aici.</a></p>
<h5>Regia: Marian CriÈan</h5>
<h5>Muzica: Cristian Lolea</h5>
<h5>Scenariul: Marian CriÈan, adaptare liberă după nuvela &#8222;Moara cu noroc&#8221; de Ioan Slavici</h5>
<h5>Imaginea: Oleg Mutu</h5>
<h5>DistribuÈia: András Hatházi</h5>
<h5> Rodica Lazăr</h5>
<h5> Zsolt Bogdán</h5>
<h5> Valeriu AndriuÈă</h5>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<h4></h4>
<p> ;</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#098;&#114;&#107;&#064;&#121;a&#104;&#111;o&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
La „Moara cu noroc”
