<p><strong>Kurt Vonnegut Èi </strong><strong>ororile civilizaÈiei secolului 20</strong></p>
<p><strong>Kurt Vonnegut</strong>, (născut la 11 noiembrie 1922, în Indianapolis, SUA), a fost un scriitor american extrem de apreciat pentru romanele sale aparent satirice, în care utiliza tehnici postmoderne Èi elemente specifice genului <a href="https://www.britannica.com/art/fantasy-narrative-genre">fantasy</a> Èi <a href="https://www.britannica.com/art/science-fiction">science fiction</a> pentru a scoate în evidenÈă ororile Èi ironiile civilizaÈiei secolului 20. Multe din lucrările lui Vonnegut sunt marcate de viziunea fatalistă asupra lumii care îmbrăÈiÈează, totuÈi, convingerile umaniste moderne.</p>
<p>Vonnegut îÈi petrece copilăria în Indianapolis într-o familie înstărită, iar în adolescenÈă scrie pentru ziarul liceului. Continuă să scrie Èi în timpul studiilor la Universitatea <a href="https://www.britannica.com/place/Ithaca-New-York">Ithaca</a>, New York, unde obÈine o diploma în biochimie.</p>
<p>În 1943 se înrolează în ForÈele Aeriene Americane. Luat prizonier de nemÈi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Vonnegut este unul dintre supravieÈuitorii bombardamentului de la Dresda, din februarie 1945. După război, Vonnegut urmează cursurile de antropologie ale UniversităÈii din <a href="https://www.britannica.com/topic/University-of-Chicago">Chicago</a> Èi lucrează ca reporter. În cele din urmă, dezamăgit de această profesie, se dedică în întregime operelor sale.</p>
<p>Astfel, la începutul anilor 50, Vonnegut începe să publice proză scurtă, atingând, în principal, teme legate de tehnologie Èi viitor, lucru care i-a atras eticheta de scriitor de SF, pe care acesta a contestat-o. Primul său roman, <em><a href="https://www.britannica.com/topic/Player-Piano-novel-by-Vonnegut">Player Piano</a></em> (1952), dezvoltă aceste teme, înfăÈiÈând o societate complet mecanizată Èi automatizată ale cărei efecte dezumanizante sunt contracarate fără scucces de oamenii de ÈtiinÈă Èi lucrătorii unui oraÈ din statul New York.</p>
<p>Vonnegut lasă în urmă genul science fiction odată cu romanul <em>Mother Night</em> (1961; ecranizat în 1996), care prezintă povestea unui dramaturg american care lucrează ca spion în Germania nazistă. Romanul <em><a href="https://www.britannica.com/topic/Cats-Cradle-novel-by-Vonnegut">Cat’s Cradle</a></em> (1963) îi aduce lui Vonnegut diploma de masterat în antropologioe după ce acesta susÈine romanul ca lucrare pentru promovarea examenului.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3468" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/sumner_slaughterhouse.jpg" alt="" width="600" height="903" /></p>
<p style="text-align: center;"><em>Coperta primei ediÈii a volumului Abator 5 (sursă foto: inthesetimes.com)</em></p>
<p>ReputaÈia lui Vonnegut – care devenise oricum suficient de apreciat – este cimentată odată cu publicarea romanului său cel mai popular, Abator 5 (<em><a href="https://www.britannica.com/topic/Slaughterhouse-Five">Slaughterhouse-Five; or, The Children’s Crusade</a></em>, 1969; ecranizat în 1972). Acesta este inspirat din experienÈa de război a lui Vonnegut, mai precis de perioada în care a fost prizonier la Dresda, Èi pe baza căreia scriitorul dezvoltă o poveste cu note absurde în care bombardamentele sunt prezentate ca simboluri ale cruzimii Èi naturii distructive a războiului de-a lungul secolelor. Romanul a fost <em>catalogat ca un clasic modern</em>.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Urmează apoi romanul <em>Breakfast of Champions; or, Goodbye Blue Monday!</em> (1973; ecranizat în 1999) – povestea unui om de afaceri din vestul SUA obsedat de cărÈile lui Trout, un scriitor eÈuat de SF – o meditaÈie asupra scrisului, faimei Èi asupra valorilor sociale americane. Acesta devine destul de repede un bestseller, în ciuda criticilor.</p>
<p>Următoarele două romane ale lui Vonnegut, <em>Slapstick; or, Lonesome No More!</em> (1976; ecranizat în 1982) Èi <em>Jailbird</em> (1979) nu se ridică la nivelul scriituri de până atunci Èi au mai puÈin succes.</p>
<p>În anii 80, în ciuda faptului că se bucura în continuare de faimă, Vonnegut se luptă cu depresia, iar în 1984 are o tentativă de suicid. Continuă totuÈi să scrie <em>încă patru romane abordând teme diverse, precum </em>evoluÈia omenirii (<em>Galápagos</em>, 1985), autobiografia unui bătrân pictor (<em>Bluebeard</em>, 1987) <em>sau liberul arbitru (Timequake</em>, 1997).</p>
<p>Vonnegut a scris Èi o serie de piese de teatru (<em><a href="https://www.britannica.com/topic/Happy-Birthday-Wanda-June-play-by-Vonnegut">Happy Birthday, Wanda June</a></em> &#8211; 1970), dar Èi câteva lucrări de non-ficÈiune, precum colecÈia <em>Wampeters, Foma &; Granfalloons</em> (1974).</p>
<div id="attachment_3471" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-3471" class="size-full wp-image-3471" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/kurt-vonnegut-e1541888330832.jpg" alt="" width="600" height="307" /><p id="caption-attachment-3471" class="wp-caption-text"><em>Portretul scriitorului, în reÈedinÈa sa din New York, în anii 80. (Photo by Oliver Morris/Getty Images)</em></p></div>
<p>În 2005, cu 2 ani înainte de a muri, publică <em>A Man Without a Country: A Memoir of Life in George W. Bush’s America</em>, o colecÈie de eseuri Èi discursuri inspirate în parte din politica zilelor noastre.</p>
<p>Opera postumă a lui Vonnegut include <em>Armageddon in Retrospect</em> (2008), o colecÈie de scrieri de ficÈiune Èi non-ficÈiune pe tema războiului Èi păcii, o serie de proze scurte nepublicate grupate în volumele <em>Look at the Birdie</em> (2009) Èi <em>While Mortals Sleep</em> (2011), precum Èi o parte a corespondenÈei sale, publicată în 2012 în volumul <em>Letters</em>.</p>
<p>În 2010, este deschisă în Indianapolis Biblioteca Memorială Kurt Vonnegut (<em>Kurt Vonnegut Memorial Library</em>) având ca rol principal promovarea lucrărilor lui Vonnegut. Aceasta funcÈionează Èi ca centru de resurse culturale Èi educaÈionale, incluzând un muzeu, o galerie de artă Èi săli de lectură.</p>
<p>* * *</p>
<p>„<em>Fereşte-te de omul care se străduieşte din greu să înveţe, reuşeşte să înveţe şi se descoperă cu nimic mai înţelept decât mai înainte.</em>” Kurt Vonnegut</p>
<p><em>Sursa info: britannica.com</em></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/lumea-vazuta-prin-ochii-lui-orhan-pamuk/">Lumea văzută prin ochii lui Orhan Pamuk</a>.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;&#111;&#110;&#099;u&#114;&#115;&#064;&#121;&#097;hoo&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Kurt Vonnegut și ororile civilizației secolului 20
