<p>Pe numele adevărat Jean-Alexis Moncorgé, <strong>Jean Gabin</strong> s-a născut lângă Paris în 1904. Până la moartea sa, în 1976, a fost considerat unul dintre cei mai mari actori ai filmului francez. DeÈi avea rădăcini artistice în familie, tatăl comic de music-hall, iar mama cântăreaÈă, micul Jean nu a dorit să urmeze drumul părinÈilor. Copil fiind, tatăl său îl ducea în culisele teatrului, îi arăta afiÈele, dar Jean visa să devină &#8230; mecanic de locomotivă.</p>
<p>A copilărit în satul Mériel, la aproximativ 35 de kilometri la nord de Paris.</p>
<p><em><strong>&#8222;Trenurile nu se opreau niciodată la Mériel (Seine et Oise) unde m-am născut. Eu aÈ fi vrut să le opresc. Să mă urc pe locomotivă Èi să plec.&#8221;</strong></em></p>
<p>Gabin a avut un traseu sinuos în drumul spre celebritate. Nu este uÈor de imaginat că a fost pe rând: muncitor necalificat, ajutor betonist la gara <em>La Chapelle</em>, manipulant într-o tapiserie, magazioner la un depozit de automobile. Èi toate aceste meserii i-au servit mai târziu în primele roluri din filmele de tinereÈe din anii interbelici. Într-o FranÈă preponderent guvernată de partide de stânga, rolurile de muncitori feroviari, metalurgiÈti, salahori sau Èomeri, cvasi-biografice, i s-au potrivit mânuÈă; le-a împrumutat elemente din viaÈa lui.</p>
<p>Debutul pe scenă a avut loc la <em>Folie-Bergères</em>, vestitul cabaret parizian, unde a cântat în spectacole de operetă Èi Èansonete.</p>
<p>În anii 1937 Èi 1938 începe o colaborare fructuoasă cu regizorii <em>Julien Duvivier</em> Èi <em>Jean Renoir</em>. Împreună au realizat filme de excepÈie care au traversat graniÈele FranÈei, tranformându-l pe Gabin într-o vedetă internaÈională.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/tanar.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-22726" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/tanar.jpg" alt="" width="500" height="643" /></a></p>
<p>În <strong>Pépé le Moko</strong> (1937) în regia lui Julien Duvivier interpretează rolul unui gangster parizian care se ascunde de poliÈie în Algeria, posesiune franceză la acea dată, unde este descoperit Èi ucis tocmai când voia să fugă împreună cu femeia de care s-a îndrăgostit. Urmând modelele americane ale genului, filmul a introdus în FranÈa mitul banditului care încearcă să se regenereze prin dragoste Èi pe care tocmai dragostea îl duce la pieire. Acest tip de roluri a devenit emblematic pentru perioada interbelică a carierei lui Jean Gabin.</p>
<p><strong>Iluzia cea mare/ La grande illusion</strong> (1937) în regia lui Jean Renoir este un film de război cu un puternic mesaj pacifist. În timpul Primului Război Mondial, într-un lagăr de prizonieri francezi, trei dintre ei încearcă să evadeze; unul este ucis, ceilalÈi doi reuÈesc.</p>
<p><em><strong>&#8222;Războiul, cu speranÈele sale nerealizate Èi cu promisiunile sale nicicând Èinute, este o iluzie.&#8221; </strong></em>&#8211; spunea Jean Renoir, el însuÈi fost combatant în război.</p>
<div id="attachment_22721" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/iluzia.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-22721" class="size-full wp-image-22721" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/iluzia.jpg" alt="Jean Gabin în Iluzia cea mare" width="500" height="709" /></a><p id="caption-attachment-22721" class="wp-caption-text">Jean Gabin în Iluzia cea mare</p></div>
<p>Èi iată că visul copilăriei i se împlineÈte în mod neaÈteptat când Jean Renoir îl distribuie în rolul unui mecanic de locomotivă însă <em>bestial </em>în sensul cel mai propriu. În <strong>Bestia umană/ La bete humaine</strong> (1938) Gabin este <em>Lantier,</em> un mecanic de locomotivă care, împreună cu amanta sa, pune la cala asasinarea soÈului ei. Filmul este o adaptare după romanul omonim al lui Emil Zola.</p>
<p>Regizorul <strong>Marcel Carné</strong> Èi scenaristul <strong>Jacques Prevert</strong> îi distribuie pentru prima dată împreună pe Jean Gabin Èi <strong>Michèle Morgan</strong>, un cuplu electrizant, atât pe ecran cât Èi în viaÈă, prin privirile lor mai albastre Èi intense decât oricare cer senin.</p>
<p><strong>Suflete în ceaÈă/Quai des brumes</strong> (1938) este povestea unui dezertor din armata colonială franceză care se îndrăgosteÈte de o fată orfană, dar este ucis înainte de a se îmbarca împreună cu ea pe un vapor. Capodoperă a realismului poetic francez, bazată pe miturile dintre cele două războaie &#8211; evadarea, destinul, aspiraÈia sufletelor pierdute către puritate.</p>
<div id="attachment_22725" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/suflete.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-22725" class="size-full wp-image-22725" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/suflete.jpg" alt="Jean Gabin Èi Michele Morgan în Suflete în ceaÈă" width="500" height="700" /></a><p id="caption-attachment-22725" class="wp-caption-text">Jean Gabin Èi Michele Morgan în Suflete în ceaÈă</p></div>
<p>La data realizării filmului Jean Gabin avea 34 de ani, Michèle Morgan 18. El era deja o vedetă, iar ea o necunoscută. Cu toate acestea, se spune că ea a dat tonul unei frumoase poveÈti de dragoste care s-a sfârÈit însă odată cu războiul. Toate franÈuzoaicele erau pe atunci îndrăgostite de Jean Gabin, mai ales că interpretase preponderent roluri de <em>&#8222;băiat rău.&#8221; </em>Gabin o remarcase pe Morgan în rolul ei de debut Èi i-a sugerat regizorului Marcel Carné s-o distribuie în <em>Suflete în ceaÈă.</em> Lui Michele Morgan iniÈial nu i-a venit să creadă că îl va avea ca partener chiar pe Jean Gabin. Era foarte emoÈionată.</p>
<p><em><strong>&#8222;Ai ochi frumoÈi, Ètiai?&#8221;</strong></em> &#8211; îi spune Gabin într-o scenă din film. Michèle Morgan chiar a fost supranumită &#8222;femeia cu cei mai frumoÈi ochi din lume.&#8221;</p>
<p>Gabin era căsătorit. Iubirea însă &#8230; nu cunoaÈte graniÈe. Iar dacă vorbim de francezi, cu atât mai puÈin. Planurile le erau diferite. Ambii urmau să se îmbarce spre America, la Hollywood, el avea Èi un divorÈ de finalizat, războiul bătea la uÈă, sorÈii nu le-au fost favorabili. Michèle s-a căsătorit apoi cu un american tot din lumea show-business-ului. Dar povestea lor de iubire n-o vor uita niciunul.</p>
<p>Ochi alunecoÈi, inimă zburdalnică &#8211; am putea spune. La Hollywood Jean Gabin începe în 1940 o altă poveste de iubire, mai mediatizată, cu <strong>Marlene Dietrich</strong>. Povestea a continuat până în 1943 când Gabin s-a înrolat ca voluntar în forÈele <em>FranÈei libere</em> conduse de generalul Charles de Gaulle. Dietrich s-a înrolat Èi ea ca voluntară în forÈele armate americane, făcând turnee în taberele militare pentru a ridica moralul combatanÈilor. S-au reîntâlnit la Paris în 1944, iar dragostea lor Èi-a reluat cursul. În 1946 au jucat împreună în filmul <strong>Martin Roumagnac</strong>. Este povestea unui constructor dintr-un orăÈel care se îndrăgosteÈte de o <em>femme fatale</em>, strălucitoare, dar trădătoare, poveste sfârÈită tragic pentru amândoi.</p>
<p>Gabin a părăsit-o pe Dietrich fără nicio explicaÈie pentru a se căsători în 1949 cu cea de a treia soÈie, cea care va deveni Èi mama celor trei copii ai săi. Rolul de familist l-a caracterizat apoi până la sfârÈitul vieÈii. Marlene a suferit enorm după despărÈire. Èi ea era căsătorită, dar asta n-a împiedicat-o să-l iubească pe Jean cu pasiune. Căsătoria ei era formală.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_22723" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/Martin_Romagnac.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-22723" class="size-full wp-image-22723" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/Martin_Romagnac.jpg" alt="Jean Gabin Èi Marlene Dietrich in Martin Roumagnac" width="800" height="600" /></a><p id="caption-attachment-22723" class="wp-caption-text">Jean Gabin Èi Marlene Dietrich in Martin Roumagnac</p></div>
<p>Cum numai marii actori reuÈesc să depăÈească graniÈele vârstelor, ale vremurilor Èi tipologiile diferite de personaje, Jean Gabin a trecut Èi el cu brio în etapa deplinei maturităÈi a creaÈiei sale artistice în anii postbelici.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Mă străduiesc să înÈeleg viaÈa interioară a eroului, sensurile acÈiunilor lui.&#8221;</strong></em></p>
<p>Gabin era cunoscut ca fiind unul dintre cei mai conÈtiincioÈi actori. ExigenÈa profesională, gândul că fiecare film trebuia să-l depăÈească pe cel anterior îl obsedau. A realizat pe ecran peste 80 de roluri. Personaje de tot felul: june-prim, seducător, măcelar, pictor, medic, poet, Èăran, vânător, acrobat, dansator, marinar, servitor, Èofer. ReuÈita personajelor pe care le-a interpretat s-a datorat, în bună parte, actorului. A Ètiut să selecÈioneze dintre filmele propuse doar acele roluri în a căror autenticitate credea.</p>
<p><em><strong>&#8222;Îmi este indiferent rolul pe care-l interpretez, pentru mine nu este important dacă el este servitor sau bancher, este important doar dacă este un personaj autentic.&#8221;</strong></em></p>
<p>În 1956 trei actori de primă mărime ai ecranului francez se întâlnesc în comedia <strong>Străbătând Parisul/ La Traversée de Paris</strong> în regia lui <em>Claude Autant-Lara</em> cu un scenariu de <em>Marcel Aymé</em>. În Parisul ocupat de trupele germane în 1943 <em>Martin</em>, un Èofer de taxi în Èomaj (<strong>Bourvil</strong>) îÈi câÈtigă acum existenÈa livrând marfă pe piaÈa neagră. De data aceasta trebuie să transporte pe jos &#8211; până în celălalt capăt al Parisului &#8211; patru valize ce conÈin un porc tranÈat.</p>
<div id="attachment_22727" style="width: 910px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/traversand.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-22727" class="size-full wp-image-22727" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/traversand.jpg" alt="Jean Gabin Èi Bourvil în Străbătând Parisul" width="900" height="586" /></a><p id="caption-attachment-22727" class="wp-caption-text">Jean Gabin Èi Bourvil în Străbătând Parisul</p></div>
<p>Porcul va fi tranÈat în pivniÈa unui băcan, <em>Jambier</em> (<strong>Louis de Funes</strong>). Printr-un concurs de împrejurări, în afacere intervine Èi un anume <em>Grandgil</em> (<strong>Gabin</strong>), un pictor. În drumul plin de peripeÈii, cu porcul în valize, cei doi trebuie să se ferească de patrulele germane. În Statele Unite filmul a rulat sub titlul &#8222;Patru bagaje pline&#8221;, iar în Marea Britanie &#8222;Porcul străbătând Parisul&#8221;. Regizorul nu iartă pe nimeni. Fiecare personaj este ori rău, ori laÈ, ori prost, ori toate la un loc.</p>
<div id="attachment_22728" style="width: 910px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/traversand2.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-22728" class="size-full wp-image-22728" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/traversand2.jpg" alt="Jean Gabin Èi Louis de Funes în Străbătând Parisul" width="900" height="579" /></a><p id="caption-attachment-22728" class="wp-caption-text">Jean Gabin Èi Louis de Funes în Străbătând Parisul</p></div>
<p>Poate rolul care l-a consacrat definitiv a fost cel al comisarului <strong>Maigret</strong> care luptă să-l descopere pe un criminal în serie, din ecranizarea în 1958 a romanului poliÈist al lui <em>Georges Simenon</em>, în regia lui <em>Jean Delannoy</em>. Seria a continuat cu încă două filme.</p>
<p>Despre Gabin s-a spus că a fost unul dintre cei mai tăcuÈi oameni ai filmului francez.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Sunt ursuz, dar numai cu cei care mă plictisesc.&#8221;</strong></em></p>
<p>În ceea ce priveÈte viaÈa privată, a fost de o discreÈie desăvârÈită. N-a colaborat niciodată cu presa de scandal.</p>
<p>Èi-a apreciat mult colegii de platou: Alain Delon, Jean-Paul Belmondo È.a. A fost consecvent cu membrii echipei de filmare. A avut aceeaÈi realizatoare de costume timp de 30 de ani, aceeaÈi machieuză 20 de ani, fotografi, ingineri de sunet, directori de producÈie etc. A întreÈinut o strânsă prietenie cu un alt mare comic francez, <em>Fernandel</em>, care spunea despre el: <em>&#8222;Jean Gabin este de o mare timiditate. Un om minunat, cu un suflet uriaÈ.&#8221;</em></p>
<p>În 1969, altă tripletă memorabilă a filmului francez (Jean Gabin, <strong>Alain Delon</strong> Èi <strong>Lino Ventura</strong>) s-a întrunit în <strong>Clanul sicilienilor/ Le clan des siciliens</strong> (1969) în regia lui <em>Henri Verneuil.</em> Un clasic al genului poliÈist, <em>Clanul sicilienilor</em> are ca subiect furtul unor bijuterii. Capturat de poliÈiÈtii francezi, un gangster (Delon) cu multiple legături în lumea interlopă, este ajutat să evadeze de către mafia siciliană condusă de personajul interpretat de Gabin. Un comisar de poliÈie (Ventura) îl urmăreÈte pe ganster cu o determinare dezlănÈuită. Filmul beneficiază de coloana sonoră a inegalabilului <em>Ennio Morricone</em>.</p>
<p>&#8222;<em><strong>Este un clasic la fel ca un diamant. Un dialog clar Èi impecabil, spiritul de familie, munca poliÈistului încăpăÈânat, fermecătorul Èi vulnerabilul criminal, &#8222;Pater familias&#8221; care cunoaÈte Èi fixează regulile Èi are soluÈii la orice problemă.</strong></em>” (IMDB)</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="NVVvqikHDZ0" title="Le Clan Des Siciliens (Ennio Morricone soundtrack)"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=NVVvqikHDZ0"><img src="https://i.ytimg.com/vi/NVVvqikHDZ0/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Le Clan Des Siciliens (Ennio Morricone soundtrack)"></a></amp-youtube></p>
<p>În anii &#8217;60 Èi &#8217;70 ai secolului trecut, Jean Gabin era unul dintre cei mai populari actori. Un sondaj printre spectatorii de film, realizat de revista <em>Ciné-monde</em> din 1964 atesta că majoritatea îl considerau pe Gabin <em>&#8222;numero un masculin&#8221;</em> al cinematografului francez.</p>
<p>&#8222;<em><strong>Mânia este o supapă de siguranÈă. Eu cred că Jean Gabin este un tandru care ascunde o floare albastră, dar un om cu aspect ursuz.&#8221;</strong></em> &#8211; spunea o spectatoare.</p>
<p>Poate cea mai concludentă părere despre un actor de calibrul lui Jean Gabin a fost cea a unui profesor chestionat în sondaj.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Desigur, Gabin e totdeauna Gabin. Dar toÈi marii actori sunt aÈa (&#8230;) AceÈti oameni au o asemenea personalitate care sparge ecranul. PuneÈi-le o sutană sau chiloÈi de baie, o perucă Ludovic al XV-lea, o barbă de patriarh, sau o mustaÈă de dandy, Èi totuÈi îi veÈi recunoaÈte întotdeauna.&#8221;</strong></em></p>
<p>Surse: Silvia Cinca &#8211; <em>Jean Gabin</em>, Editura Meridiane, 1969.</p>
<p><em>Secolul cinematografului</em> &#8211; coordonatori: Cristina Corciovescu Èi Bujor T. Rîpeanu, Editura ÈtiinÈifică Èi Enciclopedică, 1989.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#098;&#114;&#107;&#064;&#121;a&#104;oo.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Jean Gabin: „În copilărie visam să devin mecanic de locomotivă”
