<h1><strong>Curtea regală franceză în vremea RenaÈterii &#8211; un teatru al opulenÈei Èi al intrigilor</strong></h1>
<p>În FranÈa perioadei RenaÈterii, care s-a desfăÈurat aproximativ între secolele 15 Èi 16, s-a produs o înflorire culturală Èi artistică remarcabilă, care s-a manifestat în toate Èările cu o civilizaÈie superioară din Europa. Această perioadă a fost marcată de o creÈtere a interesului pentru artă, ÈtiinÈă Èi literatura clasică. Sub patronajul regilor ca Francisc I, au fost aduÈi artiÈti Èi savanÈi de renume pentru a stimula inovaÈia Èi progresul. Arhitectura, pictura Èi sculptura au cunoscut transformări majore, iar ideile umaniste au început să se răspândească, influenÈând gândirea Èi societatea. Această perioadă a pus bazele pentru evoluÈii majore în cultura Èi istoria europeană. În inima FranÈei renascentiste, palatul regal era un univers în sine, un microcosmos vibrant al opulenÈei, artei Èi intrigilor politice. Pe fundalul unor castele splendide, precum cele din Valea Loarei, se desfăÈura o dramoletă continuă, cu regi precum Francisc I Èi Henric al II-lea în rolurile principale.</p>
<p>ImaginaÈi-vă opulenÈa care lua ochii în fiecare colÈ al acestor palate: tapiserii intricate, mobilier sculptat, oglinzi imense Èi candelabre opulente. Balurile Èi banchetele erau spectacole de sine stătătoare, unde nobilimea defila în Èinute elaborate, brodate cu aur Èi pietre preÈioase, într-o paradă nesfârÈită de bogăÈie Èi prestigiu.</p>
<p><strong>Francisc I</strong>, un monarh pasionat de arte, transformase curtea într-un centru cultural de neegalat. Sub patronajul său, artiÈti Èi intelectuali precum <strong>Leonardo da Vinci</strong> au adus un nou val de creativitate Èi inovaÈie. <strong>Castelul Chambord</strong> este un monument al acestei epoci, reflectând magnificenÈa artistică Èi arhitecturală care a înflorit sub ochii regelui.</p>
<p>În acest decor fastuos, politica Èi intriga erau la ordinea zilei. Nobilii Èi curtezanii îÈi Èeseau reÈelele, jucând un joc delicat de putere Èi influenÈă. Fiecare gest, fiecare cuvânt schimbat putea înclina balanÈa în favoarea sau împotriva cuiva. Curtezanele, precum Diane de Poitiers sau Gabrielle d&#8217;Estrées, nu erau doar simboluri ale frumuseÈii Èi romantismului, ci jucătoare abile în acest joc politic, cu abilitatea de a influenÈa deciziile la cel mai înalt nivel.</p>
<p>RenaÈterea nu era doar despre artă Èi cultură. Era Èi o perioadă de efervescenÈă intelectuală. ConversaÈiile la curte nu se limitau la bârfe Èi flirte; umanismul, filozofia Èi ÈtiinÈele primeau o atenÈie serioasă. Nobilii nu erau doar războinici sau mecenati, ci adesea intelectuali rafinaÈi, familiarizaÈi cu operele clasice Èi cu ideile umaniste. În ciuda acestui spirit de reînnoire Èi iluminare, curtea nu era lipsită de aspectele sale mai întunecate. SuperstiÈia Èi practicile religioase, uneori străvechi, continuau să aibă un rol important. Magia, astrologia Èi chiar alchimia nu erau necunoscute în aceste cercuri.</p>
<p>Èi totuÈi, în umbra acestor ziduri impunătoare, FranÈa era măcinată de conflicte &#8211; războaiele italiene Èi, mai târziu, războaiele religioase franceze. Aceste tulburări exterioare reverberau adesea în interiorul curÈii, aducând o nouă dimensiune de incertitudine Èi pericol.</p>
<p>În acest decor, viaÈa la curtea regală franceză în timpul RenaÈterii era o combinaÈie intoxicantă de frumuseÈe, artă, politică Èi pericol &#8211; un teatru în care fiecare actor îÈi juca rolul cu măiestrie, într-o lume unde frontierele dintre realitate Èi reprezentaÈie erau adesea neclare.</p>
<p>Curtezanele de la curtea regilor FranÈei din perioada RenaÈterii au jucat un rol important Èi complex în istoria Èi cultura acelei epoci. Ele nu erau doar simple favorite ale regilor sau ale nobililor, ci Èi figuri influente în politică Èi artă. În FranÈa renascentistă, diferenÈa majoră între curtezane Èi prostituate era statutul social Èi rolul cultural. Curtezanele erau femei educate, sofisticate Èi adesea implicate în cercurile înalte ale societăÈii, având relaÈii cu membri ai nobilimii sau chiar cu regalitatea. Ele aveau influenÈă în afaceri politice Èi culturale Èi erau respectate pentru abilităÈile lor intelectuale Èi artistice. Pe de altă parte, prostituatele aveau un statut social inferior Èi se ocupau cu vânzarea serviciilor sexuale fără a avea aceeaÈi influenÈă sau respect în societate.</p>
<p>În acea perioadă, curtezanele erau femei educate, elegante Èi sofisticate, care îÈi foloseau frumuseÈea Èi inteligenÈa pentru a câÈtiga favorurile Èi protecÈia bărbaÈilor puternici. Ele erau adesea implicate în reÈele de influenÈă Èi intrigi la curte Èi nu era neobiÈnuit ca ele să aibă un impact semnificativ asupra deciziilor politice.</p>
<p>Curtezanele erau, de asemenea, patroni ai artelor Èi contribuiau la dezvoltarea culturii RenaÈterii. Multe dintre ele erau muses pentru artiÈti, poeÈi Èi muzicieni. Ele promovau lucrări de artă Èi literatură Èi adesea organizau evenimente culturale la curte.</p>
<p>RelaÈia lor cu regii Èi nobilii nu era doar una de natură romantică sau sexuală; era adesea bazată pe alianÈe strategice Èi putea influenÈa echilibrul puterii la curte. De exemplu, Diane de Poitiers, amanta regelui Henric al II-lea, a avut o influenÈă semnificativă asupra politicii franceze în timpul domniei sale. De reÈinut, curtezanele RenaÈterii franceze erau mult mai mult decât simpli parteneri romantici; ele erau actori centrali în jocul de putere politică Èi culturală al vremii lor. Rolul lor complex reflectă dinamica socială Èi politică a acelei perioade istorice fascinante.</p>
<h4><strong>Figuri celebre</strong></h4>
<p>Curtezanele celebre din perioada RenaÈterii la curtea împăraÈilor FranÈei sunt exemple fascinante ale influenÈei feminine într-o epocă dominată de bărbaÈi. În timpul RenaÈterii, FranÈa a fost guvernată de regi, nu de împăraÈi; totuÈi, voi menÈiona câteva femei remarcabile asociate cu curtea regală franceză din acea perioadă:</p>
<ol>
<li><strong><a href="https://www.historyofroyalwomen.com/the-royal-mistresses-series/anne-de-pisseleu-dheilly-the-most-beautiful-among-the-learned-and-the-most-learned-among-the-beautiful/" target="_blank" rel="noopener">Anne de Pisseleu d&#8217;Heilly</a> (1508–1576)</strong>: Anne a fost ducesa de Étampes Èi amanta regelui Francisc I al FranÈei. Ea a fost o figură influentă la curtea franceză Èi a avut un rol semnificativ în promovarea artelor Èi culturii RenaÈterii. Anne era cunoscută pentru inteligenÈa Èi frumuseÈea ei Èi a fost un susÈinător important al umaniÈtilor Èi artiÈtilor din acea vreme. Până în 1540, Anne primea adesea ambasadori Èi alÈi demnitari, fiind înregistrată în documente alături de regina Navarrei Èi având aceeaÈi consideraÈie. <strong>Marguerite, regina de Navarra</strong>, o trimitea adesea pe Anne să vorbească cu regele despre anumite chestiuni, în loc să o facă ea însăÈi, deoarece &#8222;dacă ar fi intervenit ea însăÈi, ar fi fost considerată prea părtinitoare&#8221;. În scurt timp, Anne a dominat viaÈa de la curte; ea o eclipsa pe regina FranÈei la toate funcÈiile regale, iar cei care doreau să câÈtige favorurile regelui Ètiau că trebuie să obÈină mai întâi aprobarea Èi prietenia ei. Ea participa la ÈedinÈele consiliului alături de rege, fiind numită &#8222;adevăratul preÈedinte al consiliului regelui&#8221;.
<p>În ultimii ani, Anne a devenit mai cunoscută pentru rivalitatea ei cu Diane de Poitiers, care a devenit destul de jenantă pentru rege. Anne susÈinea anumiÈi poeÈi Èi artiÈti, Diane îi susÈinea pe alÈii, Anne era protestantă, Diane era catolică, Anne era de partea lui Francisc, iar Diane era iubita fiului său înstrăinat, Henry.</p>
<div id="attachment_54744" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/01/Anne-de-Pisseleu.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-54744" class="size-full wp-image-54744" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/01/Anne-de-Pisseleu.jpg" alt="" width="564" height="716" /></a><p id="caption-attachment-54744" class="wp-caption-text">Anne de Pisseleu (Pinterest.com)</p></div>
<p>În 1547, regele Francisc I al FranÈei a murit, iar Henric a devenit rege. Anne a fost îndepărtată de la curte de către Henric Èi a scăpat la limită de acuzaÈia de trădare. Puterea ei a fost tăiată peste noapte, iar oamenii au început să se întoarcă împotriva ei Èi să caute favoruri la Diane. Chiar Èi soÈul Annei a acuzat-o că i-a dezonorat familia Èi că a furat Èi a închis-o pentru o vreme într-un castel. Anne a pierdut multe dintre proprietăÈile sale, iar cadourile Èi bijuteriile pe care i le dădea regele au fost oferite, în schimb, Dianei. Dar Anne, Ducesă de Étampes, a schimbat complet rolul amantei regale în FranÈa. O amantă nu mai era doar un partener sexual Èi un companion, Anne a arătat că o amantă putea fi foarte educată Èi că facÈiunile de la curte puteau gravita în jurul amantei. În urma Annei, amantele FranÈei au devenit patroane foarte vizibile ale artelor, au controlat funcÈiile curÈii Èi au condus facÈiuni politice într-un mod care nu fusese văzut niciodată la curtezanele anterioare.</li>
<li><strong>Diane de Poitiers (1499–1566)</strong>: Despre Diane de Poitiers am menÈionat anterior, dar este demn de reamintit că ea a fost una dintre cele mai influente curtezane ale RenaÈterii franceze. Amanta regelui Henric al II-lea, Diane a avut un rol major în politică Èi a fost un patron important al artelor. Stilul ei de viaÈă somptuos Èi relaÈia cu regele au făcut-o o figură emblematică a curÈii franceze. Să nu uităm: Anne de Pisseleu, Ducesă de Étampes, Èi Diane de Poitiers, amanta regelui Henric al II-lea, au fost două figuri feminine marcante la curtea regală franceză în perioada RenaÈterii. Rivalitatea lor a fost influenÈată de poziÈiile lor la curte Èi de relaÈiile lor cu regii FranÈei. Anne a fost favorita regelui Francisc I, iar Diane a devenit influentă în timpul domniei lui Henric al II-lea. Această schimbare de regim a adus Èi o schimbare a influenÈei la curte, cu Diane de Poitiers devenind o figură centrală, în timp ce Anne de Pisseleu Èi-a pierdut influenÈa. Dar soarta nu le e favorabilă celor care Èintesc prea sus, astfel încât a intervenit rivalitatea dintre <strong>Diane de Poitiers Èi Caterina de Medici</strong>, soÈia regelui Henric al II-lea, care a devenit una dintre cele mai notorii din istoria FranÈei. Diane, amanta regelui, avea o influenÈă considerabilă asupra acestuia, ceea ce a generat tensiuni cu Caterina, care era adesea marginalizată în afacerile de stat. După moartea regelui Henric, puterea lui Diane a scăzut semnificativ, iar Caterina a preluat controlul asupra curÈii regale Èi a politicii franceze. Această schimbare de putere a marcat o perioadă nouă în istoria FranÈei.
<div dir="auto">Remember: „Oricât îşi iubeşte o femeie soţul, nu îi poate iubi şi amanta.” spunea <strong>Caterina de Medici</strong> (n. 13 aprilie 1519, FlorenÈa &#8211; d. 5 ianuarie 1589, Blois). S-a născut în Italia, purtând numele de Caterina Maria Romola di Lorenzo de&#8217; Medici, iar mai târziu a trăit în FranÈa sub numele Catherine de Médicis. Mai întâi regină, apoi regentă a FranÈei, Caterina a fost o figură emblematică a secolului al XVI-lea. Numele său este legat de războaiele religioase, iar rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar Èi în prezent. „Era ea cea care făcea totul, regele nu miÈca un pai fără ca ea să Ètie” (Pierre de l&#8217;Estoille)</div>
<p><div id="attachment_54745" style="width: 446px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/01/poitiers.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-54745" class=" wp-image-54745" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/01/poitiers.jpg" alt="" width="436" height="440" /></a><p id="caption-attachment-54745" class="wp-caption-text">Diane de Poitiers (pinterest.com)</p></div></li>
<li><strong>Gabrielle d&#8217;Estrées (1573–1599)</strong>: Gabrielle a fost amanta regelui Henric al IV-lea al FranÈei Èi a avut o influenÈă considerabilă asupra lui. Ea este cunoscută pentru rolul său în promovarea păcii între facÈiunile catolice Èi protestante în FranÈa Èi a fost implicată activ în politica regală. Gabrielle a fost, de asemenea, un patron al artelor Èi a fost portretizată în numeroase lucrări de artă din acea perioadă.</li>
</ol>
<p style="text-align: center;"> <strong>O foarte interesantă postare face <a href="https://www.facebook.com/DosareSecrete/posts/1084043035306926/?locale=ro_RO" target="_blank" rel="noopener">#Dosare secrete</a> (click aici!) despre moartea ei: </strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><em>”Gabrielle d&#8217;Estrées, ducesă de Beaufort Èi Verneuil, marchiză de Monceaux s-a născut în 1571 la Castelul de la Bourdaisière în Montlouis-sur-Loire Èi a devenit metresa regelui Henric la vârsta de douăzeci de ani, în 1591.</em></div>
<div dir="auto"><em>DeÈi regele era căsătorit cu Margareta de Valois, Henric Èi Gabrielle erau foarte afectuoÈi unul cu celălalt în public. Gabrielle l-a însoÈit pe Henric în timpul campaniilor militare ale acestuia Èi, chiar Èi atunci când era însărcinată, ea insista să locuiască în cortul lui, asigurându-se că hainele lui erau curate Èi că a mâncat după bătălie. Cum era o femeie inteligentă Èi pratică, Henric îi încredinÈa secretele Èi îi asculta sfaturile.</em></div>
<div dir="auto"><em>Născută catolică, Gabrielle a realizat că cea mai bună modalitate de a încheia războaiele religioase era ca Henric însuÈi să devină catolic. InsistenÈa ei a avut success, astfel că, pe 25 iulie 1593, Henric a renunÈat la protestantism, iar acest lucru a permis ca el să fie încoronat ca rege al FranÈei pe 27 februarie 1594.</em></div>
<div dir="auto"><em>Ca recompensă, Henric a aranjat ca mariajul Gabriellei să fie anulat Èi i-a oferit titlul de marchiză de Monceaux Èi cel de metresă oficială a regelui FranÈei.</em></div>
<div dir="auto"><em>În anii care au urmat, Gabrielle a devenit cel mai bun diplomat a lui Henric. În martie 1596, Henric le-a dăruit Gabriellei Èi surorii ei, Catherina, câte un set de chei de aur prin care le oferea practic locuri în consiliul său. Acest cadou a încântat-o atât de mult pe Gabrielle încât ea a purtat cheile legate de un lănÈiÈor la gât.</em></div>
<div dir="auto"><em>Timp de Èapte ani ea a avut rol de soÈie, i-a dăruit lui Henric trei copii, iar el i-a acordat titlul de ducesă de Beaufort în 1597.</em></div>
<div dir="auto"><em>La scurt timp, în 1598, Henric a semnat Edictul de la Nantes, prin care asigura libertatea religiei protestante hughenote în FranÈa. Când Papa Clement al VIII-lea a anulat căsătoria lui Henric cu Margareta de Valois oferindu-i autorizarea să se recăsătorească, în martie 1599, Henric i-a oferit metresei sale inelul său de încoronare. Gabrielle, sigură că nunta va avea loc curând, a declarat &#8222;Numai Dumnezeu sau moartea regelui ar putea pune capăt norocului meu&#8221;.</em></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><em>Însă, câteva zile mai târziu, la începutul lunii aprilie, Gabrielle, care era însărcinată din nou, a suferit un atac de eclampsie Èi a avortat. Aflând veÈti despre starea ei de sănătate, regele, care se afla la Castelul Fontainebleau, a plecat de urgenÈă spre ea. A doua zi, pe 10 aprilie 1599, Gabrielle a murit la Paris. Henric nu a mai apucat să o vadă în viaÈă Èi a fost extrem de îndurerat, mai ales pentru că apăruseră zvonuri că metresa sa fusese otrăvită. A purtat doliu negru, ceea ce nici un monarh francez nu mai făcuse până atunci Èi i-a organizat o ceremonie funerară ca pentru o regină.</em></div>
<div dir="auto"><em>În acelaÈi an, Henric s-a logodit cu Maria de Medici, una dintre cele mai bogate femei din Europa, iar din această căsătorie au rezultat Èase copii: viitorul rege Ludovic al XIII-lea, Isabella Elisabeta, Cristina Marie, Nicolas Henri, Gaston Èi Henriete Marie.</em></div>
<div dir="auto"><em>Mariajul Mariei de Medici cu Henric nu a fost unul reuÈit, pentru că avea în permanenÈă altercaÈii cu noua metresă a soÈului ei, Catherine Henriette de Balzac d&#8217;Entragues, căruia Henric îi promisese că se vor căsători după ce Gabrielle d&#8217;Estrées, fosta metresă oficială, murise. Când Henric s-a căsătorit cu Maria de Medici, au început intrigile la curte.</em></div>
<div dir="auto"><em>În timpul vieÈii soÈului ei, Maria a avut un rol modest la curte, dar, la câteva ore după asasinarea regelui Henric, în 1610, a fost confirmată regentă de către Parlamentul din Paris Èi a alungat-o de la curte pe metresa Catherine Henriette de Balzac d&#8217;Entragues.”</em></div>
</div>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/01/Gabrielle.jpg"><img class="aligncenter wp-image-54747" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/01/Gabrielle.jpg" alt="" width="517" height="551" /></a></p>
<p>Aceste femei nu au fost doar obiecte ale dorinÈei, ci au fost figuri influente în politică, cultură Èi artă. Ele au folosit poziÈiile lor pentru a-Èi exercita puterea într-un mod care a avut un impact semnificativ asupra curÈii regale franceze Èi asupra istoriei FranÈei.</p>
<h4><strong>Să-i amintim pe regii preafericiÈi cu asemenea amante celebre</strong></h4>
<p><strong>Francisc I (1494–1547)</strong>: Francisc I a fost regele FranÈei din 1515 până la moartea sa în 1547. El este adesea amintit pentru rolul său în RenaÈterea franceză Èi pentru sprijinul său faÈă de artiÈti precum Leonardo da Vinci. Francisc I a fost un lider energic Èi carismatic, cunoscut pentru spiritul său de aventură Èi pentru rivalitatea sa cu Carol Quintul, Împăratul Sfântului Imperiu Roman. SoÈia sa, regina Claude de FranÈa, era fiica regelui Ludovic al XII-lea al FranÈei Èi a Annei de Bretania. Claude s-a căsătorit cu Francisc în 1514 Èi a fost regină până la moartea ei timpurie în 1524. Era cunoscută pentru natura sa blândă Èi pentru devotamentul faÈă de familie.</p>
<p><strong>Henric al II-lea (1519–1559)</strong>: Henric al II-lea a fost regele FranÈei din 1547 până la moartea sa în 1559. Fiul lui Francisc I, Henric a continuat politica tatălui său în ceea ce priveÈte arta Èi cultura, dar a fost mai implicat în problemele militare Èi politice. A fost un monarh autoritar Èi a condus FranÈa în timpul unor perioade dificile, inclusiv în timpul războaielor cu Habsburgii. SoÈia sa, Caterina de Medici, a devenit o figură politică influentă după moartea lui Henric. Ea era de origine italiană, dintr-o familie puternică, Èi a jucat un rol cheie în politica franceză, în special în timpul Războaielor Religioase Franceze.</p>
<p><strong>Henric al IV-lea (1553–1610)</strong>: Henric al IV-lea, cunoscut Èi ca Henric de Navara sau &#8222;Henric cel Mare&#8221;, a fost regele FranÈei din 1589 până la asasinarea sa în 1610. A fost primul monarh francez din Casa de Bourbon Èi este renumit pentru eforturile sale de a aduce pacea în FranÈa după decenii de războaie religioase. A emis Edictul de la Nantes în 1598, acordând libertate religioasă huguenoÈilor. Prima sa soÈie a fost Margareta de Valois, cu care s-a căsătorit într-un mariaj politic destinat să unească catolicii Èi protestanÈii. Mai târziu, Henric s-a căsătorit cu Maria de Medici, o membră a influentei familii Medici din Italia. Maria a devenit regină a FranÈei Èi a jucat un rol activ în guvernarea Èării, mai ales ca regentă după moartea soÈului său.</p>
<h4><strong>Există ecranizări celebre după viaÈa curtezanelor?</strong></h4>
<p>Da, au fost realizate câteva ecranizări notabile care se bazează pe vieÈile curtezanelor menÈionate anterior. Aceste ecranizări adesea dramatizează Èi romantizează vieÈile acestor femei, oferind o perspectivă interesantă asupra rolului lor în istorie. Iată câteva exemple:</p>
<ol>
<li><strong>Diane de Poitiers</strong>: ViaÈa ei a fost subiectul mai multor lucrări de ficÈiune Èi ecranizări. De exemplu, în filmul &#8222;Diane&#8221; (1956), ea este interpretată de Lana Turner. Filmul se concentrează pe relaÈia dintre Diane Èi Henric al II-lea, oferind o viziune romanticizată asupra vieÈii de la curtea franceză.</li>
<li><strong>Gabrielle d&#8217;Estrées</strong>: Gabrielle a fost, de asemenea, subiectul unor lucrări de ficÈiune Èi filme. ViaÈa ei amoroasă cu Henric al IV-lea a fost explorată în diverse producÈii franceze, deÈi nu toate sunt la fel de cunoscute la nivel internaÈional.</li>
</ol>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="LqPaW0nbUr"><p><a href="https://bel-esprit.ro/in-evul-mediu/">În Evul Mediu</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;În Evul Mediu&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/in-evul-mediu/embed/#?secret=Ri29SkAvME#?secret=LqPaW0nbUr" data-secret="LqPaW0nbUr" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;on&#099;ur&#115;&#064;y&#097;&#104;&#111;o&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>