<h1><strong>Fiodor Dostoievski: ”FrumuseÈea va salva lumea.”</strong></h1>
<p><strong>Fiodor Mihailovici Dostoievski: </strong>unul dintre cei mai importanÈi scriitori ruÈi, care figurează printre marile personalităÈi ale literaturii mondiale. ViaÈa lui a fost complexă Èi plină de evenimente dramatice, care au influenÈat adânc opera sa literară Èi care trebuie cunoscute, pentru o mai bună înÈelegere a operei sale.</p>
<p>Ca un preambul:</p>
<p style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/f-nietzsche-multe-otravuri-pentru-a-muri-dupa-plac/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Friedrich Nietzsche</strong>:</a> &#8222;Dostoievski, singurul psiholog, zic eu, din care am avut ceva de învăÈat: este unul dintre cele mai fericite accidente ale vieÈii mele, chiar mai mult decât descoperirea lui Stendhal.&#8221;</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Albert Einstein</strong>: &#8222;Dostoievski mi-a dat mai mult decât orice gânditor, mai mult chiar decât Gauss.&#8221;</p>
<p style="text-align: center;"><strong>James Joyce</strong>: &#8222;Cred că Dostoievski este unul dintre cei mai mari romancieri care au trăit vreodată. Cred că nici un om care a scris după Goethe nu l-a întrecut.&#8221;</p>
<p style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/de-ziua-de-nastere-a-lui-freud-un-omagiu/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Sigmund Freud</strong></a>: &#8222;Dostoievski a fost mai mult decât un mare artist, el a fost un mare psiholog, un moralist Èi un profet.&#8221;</p>
<p style="text-align: center;"><strong>Hermann Hesse</strong>: &#8222;Când am citit Dostoievski pentru prima dată, am învăÈat ceva nou despre oameni Èi despre lume.&#8221;</p>
<h4><strong>Biografie</strong></h4>
<p>S-a născut pe 11 noiembrie 1821, în Moscova, Rusia. Tatăl său, <strong>Mihail Dostoievski</strong>, era un medic militar de origine nobilă, iar mama sa, <strong>Maria Dostoievski</strong>, era fiica unui negustor bogat. Fiodor avea un frate mai mic, Mihail, cu care a fost foarte apropiat pe parcursul vieÈii. Copilăria lui Dostoievski a fost umbrită de o atmosferă strictă Èi autoritară în familie. Tatăl său era cunoscut pentru comportamentul său dur Èi despotic, iar acest lucru a avut un impact semnificativ asupra tânărului Fiodor. Dacă ar fi să căutăm personaje alter ego ale figurii paterne, am observa că ele sunt destul de ”la vedere” &#8211; <strong>Fiodor Karamazov,</strong> descris ca fiind un părinte neglijent Èi depravat, a cărui lipsă de moralitate Èi comportament abuziv au un impact profund asupra destinului fiilor săi, poate fi văzut ca o reflectare exagerată a aspectelor negative ale personalităÈii tatălui lui Dostoievski. De asemenea, <strong>Semion Iakovlevici Prohartcin </strong>din povestirea<strong> &#8222;Domnul Prohartcin&#8221; </strong>împărtăÈeÈte anumite trăsături cu tatăl lui Dostoievski, inclusiv izolarea, paranoia Èi posibila instabilitate mintală, sau <strong>Generalul Epancin</strong>, din ”Idiotul”, poate fi văzut ca reflectând unele trăsături ale tatălui lui Dostoievski, în special în ceea ce priveÈte autoritatea Èi relaÈia cu familia sa.</p>
<p>Dostoievski a început educaÈia acasă sub îndrumarea mamei sale Èi a unui tutor. Mai târziu, a fost trimis la o Ècoală militară de inginerie în Sankt Petersburg, unde Èi-a dezvoltat interesul pentru literatură. În timpul studiilor, a fost puternic influenÈat de lucrările lui Johann Wolfgang von Goethe, Friedrich Schiller Èi alÈi scriitori occidentali. În adolescenÈă, Dostoievski a început să scrie primele sale lucrări. Interesul său pentru literatură Èi filosofie a crescut în această perioadă, începând să exploreze teme profunde precum condiÈia umană Èi moralitatea.</p>
<p>Mama sa a murit de tuberculoză în 1837, iar doi ani mai târziu, în 1839, tatăl său a fost, se pare, ucis de proprii săi Èărani, un eveniment care l-a marcat profund pe Dostoievski Èi a avut o influenÈă majoră asupra scrierilor sale ulterioare. După absolvirea Ècolii militare, Dostoievski a debutat în literatură în 1846 cu romanul <strong>&#8222;Oameni sărmani&#8221;</strong>. Romanul a fost bine primit, însă lucrările sale ulterioare nu au avut acelaÈi succes iniÈial.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/11/af322708d1a1d3dd1cdac298ffad7308.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-43303" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/11/af322708d1a1d3dd1cdac298ffad7308.jpg" alt="writer (Dostoievski)" width="350" height="472" /></a></p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>„<a href="https://www.descopera.ro/istorie/20194735-feodor-dostoievski-vreau-sa-sufar-ca-sa-iubesc" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #0000ff;">Iadul e durerea celor ce nu pot iubi”</span></a> </strong></h3>
<h4 style="text-align: center;">CitiÈi Èi <a href="https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/literatura/portret-feodor-dostoievski-titanul-literaturii-ruse-200-de-ani-de-la-nastere-id30067.html" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;">Titanul literaturii ruse</span></a></h4>
<p>În 1849, Dostoievski a fost arestat pentru legăturile sale cu un grup de intelectuali radicali cunoscuÈi sub numele de Cercul Petrashevski. A fost condamnat la moarte, dar pedeapsa i-a fost comutată în ultimul moment Èi a fost trimis într-un lagăr de muncă forÈată în Siberia, o experienÈă care l-a transformat profund.</p>
<p>Dostoievski s-a confruntat cu probleme financiare cronice, dependenÈa de jocurile de noroc Èi probleme de sănătate, inclusiv epilepsie. A fost căsătorit de două ori, prima dată cu Maria Dmitrievna Isaeva, iar mai târziu cu Anna Grigorievna Snitkina, care i-a fost de mare ajutor în gestionarea finanÈelor Èi în redactarea lucrărilor sale. Pentru a-Èi îndeplini termenele strânse de scriere Èi pentru a-Èi achita datoriile, Dostoievski a folosit metoda stenografiei. SoÈia sa, Anna, a fost stenografa lui pentru &#8222;Jucătorul&#8221;.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4 style="text-align: center;"><strong>&#8222;Este în firea iubirii să-Èi doreÈti să te sacrifici pentru cel pe care îl iubeÈti, fără să te gândeÈti la ce vei obÈine în schimb.&#8221;</strong></h4>
<p>Dostoievski a continuat să scrie Èi să publice lucrări importante în ultimii ani ai vieÈii sale, inclusiv &#8222;Idiotul&#8221;, &#8222;Demonii&#8221; Èi &#8222;FraÈii Karamazov&#8221;. Lucrările lui sunt cunoscute pentru explorarea profundă a psihologiei umane, iar Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, a scris un eseu intitulat &#8222;Dostoievski Èi Parricidul&#8221;, în care analizează complexitatea personajelor Èi temelor din romanele lui Dostoievski.</p>
<p>A murit pe 9 februarie 1881, în Sankt Petersburg, lăsând în urma sa o moÈtenire literară impresionantă Èi influenÈa sa profundă asupra literaturii Èi filosofiei. După moartea sa, Dostoievski a fost onorat ca un erou naÈional în Rusia. Mormântul său, situat în Cimitirul Tihvin din Sankt Petersburg, este un loc de pelerinaj pentru admiratorii săi.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Nu există nimic mai uÈor decât de a-Èi închipui că eÈti un mare om, atâta vreme cât nu ai niciuna dintre îndatoririle pe care Èi le-ar impune măreÈia.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Eu, cu cât mă cunosc mai mult, cu atât mai mult mă iubesc.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Sunt momente în viaÈă, când, în loc de a te plânge, trebuie să acÈionezi.&#8221;</strong></em></p>
<h4><strong>Mari iubiri</strong></h4>
<p>Fiodor Dostoievski a avut mai multe iubiri semnificative în viaÈa sa, care au influenÈat atât viaÈa personală, cât Èi opera sa literară. Două dintre cele mai importante figuri feminine din viaÈa lui au fost Maria Dmitrievna Isaeva Èi Anna Grigorievna Snitkina.</p>
<p><strong>Maria Dmitrievna Isaeva</strong>: Dostoievski a întâlnit-o pe Maria Isaeva în timp ce era în exil în Siberia. Ea era căsătorită Èi avea un fiu, dar relaÈia ei cu soÈul era tensionată. Dostoievski a fost profund atras de ea Èi a început să aibă o relaÈie cu ea, chiar dacă era încă căsătorită. RelaÈia lor a fost complicată Èi plină de tumult, iar Dostoievski a reflectat această relaÈie în unele dintre personajele sale feminine din operele sale. Maria a jucat un rol important în viaÈa Èi opera lui Dostoievski, deÈi nu există multe citate directe din memorialistică care să detalieze această relaÈie.</p>
<p><strong>Anna Grigorievna Snitkina</strong>: Anna a intrat în viaÈa lui Dostoievski ca stenografă pentru romanul său &#8222;Jucătorul&#8221;. RelaÈia lor a început profesional, dar s-a transformat rapid într-una romantică. S-au căsătorit în 1867. Anna a fost un sprijin extraordinar pentru Dostoievski, ajutându-l să îÈi stabilizeze finanÈele Èi să îÈi gestioneze dependenÈa de jocuri de noroc. RelaÈia lor este descrisă în detaliu în memoriile Annei, „Amintiri din casa morÈii”, unde ea vorbeÈte despre dragostea Èi dedicaÈia ei faÈă de Dostoievski, precum Èi despre provocările pe care le-au întâmpinat împreună. Anna a scris: &#8222;Soarta mi-a dat rolul de a fi nu numai soÈia, ci Èi prietena, secretara Èi sfătuitorul financiar al lui Dostoievski.&#8221;</p>
<p>Ambele relaÈii au avut un impact profund asupra vieÈii Èi operei lui Dostoievski, influenÈând modul în care a portretizat personajele feminine Èi temele legate de dragoste Èi suferinÈă în romanele sale. Aceste relaÈii, împreună cu experienÈele personale ale scriitorului, au contribuit la adâncimea psihologică Èi emoÈională pentru care este cunoscută Èi apreciată opera sa.</p>
<h4><strong>Ecranizări celebre după operele dostoievskiene</strong></h4>
<p>Multe dintre romanele lui Fiodor Dostoievski au fost adaptate în filme remarcabile. Iată câteva dintre cele mai cunoscute ecranizări:</p>
<p><strong>&#8222;Crimă Èi Pedeapsă&#8221;</strong>: Acest roman a fost ecranizat de mai multe ori, cu versiuni notabile, inclusiv filmul din 1935 regizat de <strong>Josef von Sternberg</strong> Èi versiunea din 1970 regizată de <strong>Lev Kulidjanov.</strong></p>
<p><strong>&#8222;Idiotul&#8221;</strong>: Romanul a fost adaptat într-un film din 1958 regizat de <strong>Ivan Pyryev</strong> Èi într-o versiune din 2003 regizată de <strong>Vladimir Bortko.</strong>Filmul prezintă povestea PrinÈului Lev MîÈkin, interpretat de Iuri Iakovlev, Èi complexele sale interacÈiuni cu alte personaje, inclusiv Nastasia Filippovna BaraÈkova, interpretată de Iulia Borisova. AcÈiunea se concentrează pe dificultăÈile lui MîÈkin în a naviga printr-o societate care îl percepe ca pe un &#8222;idiot&#8221; din cauza purităÈii Èi sincerităÈii sale neobiÈnuite​</p>
<p><strong>&#8222;Demonii&#8221; (sau &#8222;PosedaÈii&#8221;)</strong>: Această operă a fost transpusă în filmul din 1988 regizat de <strong>Andrzej Wajda</strong>.</p>
<div id="attachment_53522" style="width: 573px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/11/Stavrogin.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-53522" class="wp-image-53522 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/11/Stavrogin.jpg" alt="" width="563" height="597" /></a><p id="caption-attachment-53522" class="wp-caption-text">Nikolai Stavroghin jucat de Maksim Matveev</p></div>
<p><strong>&#8222;FraÈii Karamazov&#8221;</strong>: A fost adaptat într-un film american din 1958 regizat de <strong>Richard Brooks, cu Yul Brynner Èi William Shatner</strong> în distribuÈie.</p>
<p><strong>&#8222;Jucătorul&#8221;</strong>: Romanul a fost ecranizat în 1997 într-un film regizat de Károly Makk.</p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="ULGKePQs8s"><p><a href="https://bel-esprit.ro/fii-stapan-pe-tine-insuti-si-vei-stapani-lumea/">„Fii stăpân pe tine însuÈi Èi vei stăpâni lumea.”</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;„Fii stăpân pe tine însuÈi Èi vei stăpâni lumea.”&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/fii-stapan-pe-tine-insuti-si-vei-stapani-lumea/embed/#?secret=PablHgiEM5#?secret=ULGKePQs8s" data-secret="ULGKePQs8s" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pcon&#099;&#117;r&#115;&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>