<h2 data-start="142" data-end="182"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=fjed1u7A9wM" target="_blank" rel="noopener">Hiroshima</a> – o dimineaÈă fără umbră</h2>
<p data-start="184" data-end="498"><strong data-start="184" data-end="202">6 august 1945.</strong> Ora 8:15 dimineaÈa. Cer senin. Zi obiÈnuită într-un oraÈ obiÈnuit. Oamenii mergeau la muncă, copiii se pregăteau pentru Ècoală, gospodinele îÈi începeau treburile zilnice. Nimeni nu bănuia că în câteva clipe, oraÈul avea să devină sinonim cu moartea, tăcerea, lumina oarbă Èi memoria imposibilă.</p>
<p data-start="500" data-end="779">Deasupra oraÈului japonez <a href="https://www.youtube.com/watch?v=gJCMtP711qs" target="_blank" rel="noopener"><strong data-start="526" data-end="539">Hiroshima</strong></a>, bombardierul american <em data-start="563" data-end="574">Enola Gay</em> a eliberat o bombă. Numele ei de cod: <strong data-start="613" data-end="630">&#8222;Little Boy.&#8221;</strong> Greutate: 4.400 kg. Energie eliberată: echivalentul a 15.000 de tone de TNT. 43 de secunde mai târziu, a explodat la 600 de metri deasupra oraÈului.</p>
<h3 data-start="226" data-end="275"><strong data-start="230" data-end="275">Little Boy: bomboana amară a secolului XX</strong></h3>
<p data-start="277" data-end="581">Pe 6 august 1945, la ora 8:15 dimineaÈa, cerul de deasupra oraÈului Hiroshima a fost tăiat de o umbră metalică. Un avion B-29, numit <em data-start="410" data-end="421">Enola Gay</em>, survola tăcut, transportând cel mai tăcut Èi cel mai ucigător secret al secolului: <em data-start="506" data-end="518">Little Boy</em>. Bomba atomică. Prima folosită vreodată împotriva unor oameni.</p>
<p data-start="583" data-end="1070">Numele său părea infantil, chiar ironic – „BăieÈelul”. Dar nimic nu era copilăresc în cele 64 de kilograme de uraniu-235 care aveau să schimbe cursul istoriei. Explozia a generat o undă de Èoc Èi o temperatură de peste 1 milion de grade Celsius. În câteva secunde, peste 70.000 de oameni au fost pulverizaÈi. Până la finalul anului, numărul morÈilor a ajuns la peste 140.000. SupravieÈuitorii aveau să devină <em data-start="992" data-end="1003">hibakusha</em>, purtători ai unei traume fizice Èi spirituale imposibil de uitat.</p>
<h3 data-start="1072" data-end="1118"><strong data-start="1076" data-end="1118">Oppenheimer – părintele fiului nimănui</strong></h3>
<p data-start="1120" data-end="1524">În spatele acestei creaÈii teribile se afla un om care visa altceva: J. Robert Oppenheimer. Fizician, profesor, umanist – Èi creatorul bombei atomice. În fruntea <em data-start="1282" data-end="1305">Proiectului Manhattan</em>, el a orchestrat o simfonie de genii ÈtiinÈifice, izolaÈi în deÈertul din Los Alamos. Era un concert de urgenÈă, de frică, de geniu. Războiul trebuia să se termine. Oppenheimer nu construia o armă – construia un final.</p>
<p data-start="1526" data-end="1819">„Now I am become Death, the destroyer of worlds,” avea să rostească Oppenheimer mai târziu, citând din Bhagavad Gita. Era conÈtient că <em data-start="1661" data-end="1673">Little Boy</em> nu fusese doar o victorie ÈtiinÈifică, ci o ruptură morală. O invenÈie care l-a transformat, din tatăl bombei, în fiul vinovat al unei epoci noi.</p>
<h3 data-start="1821" data-end="1865"><strong data-start="1825" data-end="1865">De ce Hiroshima? De ce <em data-start="1850" data-end="1862">Little Boy</em>?</strong></h3>
<p data-start="1867" data-end="2241">Hiroshima era un oraÈ industrial, cu bază militară – dar Èi cu peste 350.000 de suflete. A fost aleasă nu doar pentru valoarea strategică, ci Èi pentru&#8230; claritate. Pentru că fusese cruÈată până atunci de bombardamente, impactul devastator putea fi „măsurat” mai bine. Cinic? Da. Calculat? Absolut. A fost alegerea unei epoci în care matematica strategică bătea umanitatea.</p>
<p data-start="2243" data-end="2501"><em data-start="2243" data-end="2255">Little Boy</em> folosea un design simplu, cu uraniu. Nici măcar nu fusese testată, spre deosebire de <em data-start="2341" data-end="2350">Fat Man</em>, care avea la bază plutoniu Èi fusese detonat la testul <em data-start="2407" data-end="2416">Trinity</em>. Dar în culisele istoriei, ceea ce nu se testase avea să fie îngrozitor de eficient.</p>
<h3 data-start="2503" data-end="2536"><strong data-start="2507" data-end="2536">Ce a urmat după explozie?</strong></h3>
<p data-start="2538" data-end="2713">Povestea a devenit mit, avertisment, film, poem, Èi obsesie. Cei care au supravieÈuit au purtat arsuri, malformaÈii, tăceri. Iar lumea a intrat într-o nouă epocă: era atomică.</p>
<p data-start="2715" data-end="2926">Oppenheimer, iniÈial erou, a devenit apoi paria. În timpul Războiului Rece, i s-a retras accesul la informaÈii clasificate. Devenise incomod – un geniu cu conÈtiinÈă, un om care Ètia prea mult Èi regreta destul.</p>
<p data-start="2928" data-end="2980">Dar regretul nu aduce înapoi ceea ce a fost pierdut.</p>
<hr data-start="2982" data-end="2985" />
<h3 data-start="2987" data-end="3038">ï¸ <strong data-start="2995" data-end="3038">Filme de văzut pentru a înÈelege drama:</strong></h3>
<ul data-start="3040" data-end="3537">
<li data-start="3040" data-end="3251">
<p data-start="3042" data-end="3251"><strong data-start="3042" data-end="3066"><a href="https://bel-esprit.ro/fenomenul-oppenheimer/" target="_blank" rel="noopener">&#8222;Oppenheimer&#8221;</a> (2023)</strong> – Regia: Christopher Nolan<br data-start="3093" data-end="3096" />O capodoperă biografică despre vinovăÈie, putere Èi preÈul pe care îl plăteÈti când devii „zeu printre oameni”. Cu Cillian Murphy într-un rol devastator.</p>
</li>
<li data-start="3253" data-end="3399">
<p data-start="3255" data-end="3399"><strong data-start="3255" data-end="3287">&#8222;Hiroshima Mon Amour&#8221; (1959)</strong> – Regia: Alain Resnais<br data-start="3310" data-end="3313" />Nu e despre explozie, ci despre trauma care persistă în dragoste, memorie Èi uitare.</p>
</li>
<li data-start="3401" data-end="3537">
<p data-start="3403" data-end="3537"><strong data-start="3403" data-end="3438">&#8222;Fat Man and Little Boy&#8221; (1989)</strong> – Regia: Roland Joffé<br data-start="3460" data-end="3463" />Un portret clasic despre euforia ÈtiinÈifică Èi consecinÈele sale etice.</p>
</li>
</ul>
<hr data-start="3539" data-end="3542" />
<h3 data-start="3544" data-end="3569">CărÈi recomandate:</h3>
<ul data-start="3571" data-end="3756">
<li data-start="3571" data-end="3677">
<p data-start="3573" data-end="3677"><em data-start="3573" data-end="3644">American Prometheus: The Triumph and Tragedy of J. Robert Oppenheimer</em> – Kai Bird &; Martin J. Sherwin</p>
</li>
<li data-start="3678" data-end="3756">
<p data-start="3680" data-end="3756"><em data-start="3680" data-end="3691">Hiroshima</em> – John Hersey (clasic al reportajului literar, New Yorker, 1946)</p>
</li>
</ul>
<h3 data-start="786" data-end="810">Ce s-a întâmplat?</h3>
<p data-start="812" data-end="1045">Explozia a generat o <strong data-start="833" data-end="885">minge de foc de peste un milion de grade Celsius</strong>, care a vaporat instantaneu mii de oameni. Unda de Èoc a dărâmat clădirile pe o rază de 2 km, iar radiaÈiile au continuat să ucidă săptămâni, luni Èi ani după.</p>
<p data-start="1047" data-end="1179"><strong data-start="1050" data-end="1135">Estimat: 70.000 de oameni au murit pe loc. Până la finalul anului 1945 – 140.000.</strong> Majoritatea: civili. Femei, bătrâni, copii.</p>
<p data-start="1181" data-end="1663">Mărturiile supravieÈuitorilor, numiÈi <em data-start="1219" data-end="1230">hibakusha</em>, sunt copleÈitoare. O fetiÈă, de exemplu, a fost găsită lângă scheletul fratelui său, repetând obsesiv: <em data-start="1335" data-end="1363">„E cald, frate, e cald&#8230;”</em> O profesoară Èi-a pierdut întreaga clasă. Alte mii de oameni au murit arÈi de vii sau contorsionaÈi de dureri provocate de radiaÈii. Unii Èi-au pierdut umbrele… la propriu: <strong data-start="1537" data-end="1663">siluete de oameni au rămas imprimate pe pereÈi Èi scări, acolo unde trupurile lor au blocat pentru o clipă lumina letală.</strong></p>
<h3 data-start="1670" data-end="1693">De ce Hiroshima?</h3>
<p data-start="1695" data-end="2026">DeÈi Japonia dădea semne că e pe cale să capituleze, conducerea militară americană căuta o demonstraÈie rapidă Èi definitivă de forÈă. Hiroshima fusese cruÈată în bombardamentele convenÈionale – tocmai pentru a putea măsura <em data-start="1919" data-end="1951">puritatea distrugerii nucleare</em>. Era un oraÈ cu industrie militară, dar Èi cu 350.000 de locuitori civili.</p>
<p data-start="2028" data-end="2165">După doar <strong data-start="2038" data-end="2051">trei zile</strong>, pe 9 august, o a doua bombă, <strong data-start="2082" data-end="2095">&#8222;Fat Man&#8221;</strong>, avea să cadă peste <strong data-start="2116" data-end="2128">Nagasaki</strong>, omorând alte zeci de mii de oameni.</p>
<div id="attachment_59989" style="width: 657px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/08/hi.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-59989" class="size-full wp-image-59989" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/08/hi.jpg" alt="" width="647" height="799" /></a><p id="caption-attachment-59989" class="wp-caption-text">via pinterest.com</p></div>
<h3 data-start="2172" data-end="2196">Contextul istoric</h3>
<p data-start="2198" data-end="2536">În vara lui 1945, Germania capitulase, dar Japonia refuza să se predea necondiÈionat. Trupele americane anticipau o invazie a arhipelagului japonez care putea dura ani Èi ar fi costat milioane de vieÈi. Alternativa oferită de proiectul Manhattan era <em data-start="2448" data-end="2460">mai rapidă</em>, <em data-start="2462" data-end="2473">mai clară</em>, <em data-start="2475" data-end="2491">mai terifiantă</em>. Hiroshima a devenit <strong data-start="2513" data-end="2535">experimentul total</strong>.</p>
<p data-start="2538" data-end="2600">PreÈedintele <strong data-start="2551" data-end="2567">Harry Truman</strong>, în discursul său, a declarat:</p>
<blockquote data-start="2601" data-end="2748">
<p data-start="2603" data-end="2748">“This is the greatest achievement of organized science in history.”<br data-start="2670" data-end="2673" />O frază care a Èocat omenirea Èi a împărÈit istoria în „înainte” Èi „după.”</p>
</blockquote>
<h3 data-start="2755" data-end="2778">Urmări Èi traume</h3>
<p data-start="2780" data-end="3045">Pe lângă victimele iniÈiale, zeci de mii au murit în anii următori din cauza <strong data-start="2857" data-end="2930">leucemiei, cancerelor, deformărilor congenitale Èi bolilor autoimune.</strong> Copiii născuÈi din părinÈi expuÈi au suferit malformaÈii genetice. Unii au fost ostracizaÈi de propria comunitate.</p>
<p data-start="3047" data-end="3349">Hibakusha au devenit <strong data-start="3068" data-end="3108">simboluri vii ale tragediei nucleare</strong>, dar Èi martori ai unei memorii pe care lumea încă ezită să o înfrunte. MulÈi nu au vorbit niciodată. AlÈii, ca <strong data-start="3221" data-end="3238">Sadako Sasaki</strong>, fetiÈa care a murit de leucemie Èi a pliat 644 de cocori din hârtie, au devenit figuri emblematice ale păcii.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h3 data-start="3356" data-end="3383">Cultură Èi reflecÈie</h3>
<p data-start="3385" data-end="3461">Tema Hiroshima a fost tratată în literatură Èi film cu o forÈă tulburătoare:</p>
<h3 data-start="335" data-end="379"><strong data-start="342" data-end="377">1. <em data-start="347" data-end="368">Hiroshima mon amour</em> (1959)</strong></h3>
<p data-start="380" data-end="582"><strong data-start="380" data-end="390">Regie:</strong> Alain Resnais<br data-start="404" data-end="407" /><strong data-start="407" data-end="420">Scenariu:</strong> <strong>Marguerite Duras</strong><br data-start="437" data-end="440" /><strong data-start="440" data-end="456">DistribuÈie:</strong> Emmanuelle Riva, Eiji Okada<br data-start="484" data-end="487" /><strong data-start="487" data-end="498">Premii:</strong> BAFTA, Cannes (Premiul FIPRESCI), nominalizare la Oscar pentru cel mai bun scenariu</p>
<p data-start="584" data-end="907"><strong data-start="587" data-end="599">Rezumat:</strong><br data-start="599" data-end="602" />O actriÈă franceză se află la Hiroshima pentru a filma un film despre pace. Acolo trăieÈte o poveste de dragoste intensă cu un arhitect japonez. Între cei doi se deschide o conversaÈie despre memorie, război, iubire Èi uitare – în care Hiroshima devine nu doar un oraÈ, ci un simbol al durerii universale.</p>
<p data-start="909" data-end="1148"><strong data-start="912" data-end="938">Legătură cu Hiroshima:</strong><br data-start="938" data-end="941" />Nu prezintă în mod direct bomba, dar întreaga acÈiune e încărcată de trauma colectivă a oraÈului. Este unul dintre cele mai influente filme de artă din istorie, un poem vizual despre suferinÈă Èi identitate.</p>
<h3 data-start="1155" data-end="1190"><strong data-start="1162" data-end="1188">2. <em data-start="1167" data-end="1179">Black Rain</em> (1989)</strong></h3>
<p data-start="1191" data-end="1375"><strong data-start="1191" data-end="1201">Regie:</strong> Shōhei Imamura<br data-start="1216" data-end="1219" /><strong data-start="1219" data-end="1235">DistribuÈie:</strong> Yoshiko Tanaka, Kazuo Kitamura, Etsuko Ichihara<br data-start="1283" data-end="1286" /><strong data-start="1286" data-end="1297">Premii:</strong> Premiul Academiei Japoneze pentru cel mai bun film, regie, actor Èi actriÈă</p>
<p data-start="1377" data-end="1686"><strong data-start="1380" data-end="1392">Rezumat:</strong><br data-start="1392" data-end="1395" />Filmul urmăreÈte o familie afectată de &#8222;ploaia neagră&#8221; radioactivă căzută după explozia bombei. Ani mai târziu, membrii familiei suferă de boli cauzate de expunerea la radiaÈii. Personajele încearcă să trăiască o viaÈă normală într-o societate care îi consideră „contaminaÈi” Èi îi respinge.</p>
<p data-start="1688" data-end="1930"><strong data-start="1691" data-end="1717">Legătură cu Hiroshima:</strong><br data-start="1717" data-end="1720" />Este unul dintre cele mai realiste Èi sfâÈietoare filme japoneze despre <strong data-start="1792" data-end="1837">viaÈa hibakusha (supravieÈuitorii bombei)</strong>. Arată cum trauma nu se opreÈte la explozie, ci continuă zeci de ani în tăcere Èi suferinÈă.</p>
<h3 data-start="1937" data-end="2000"><strong data-start="1944" data-end="1998">3. <em data-start="1949" data-end="1972">Children of Hiroshima</em> (<em data-start="1974" data-end="1989">Gembaku no Ko</em>, 1952)</strong></h3>
<p data-start="2001" data-end="2113"><strong data-start="2001" data-end="2011">Regie:</strong> Kaneto Shindō<br data-start="2025" data-end="2028" /><strong data-start="2028" data-end="2044">DistribuÈie:</strong> Nobuko Otowa, Osamu Takizawa<br data-start="2073" data-end="2076" /><strong data-start="2076" data-end="2087">Premii:</strong> Selectat la Cannes (1953)</p>
<p data-start="2115" data-end="2370"><strong data-start="2118" data-end="2130">Rezumat:</strong><br data-start="2130" data-end="2133" />O profesoară se întoarce în oraÈul natal, Hiroshima, la câÈiva ani după bombardament. Caută foÈti elevi Èi colegi, dar descoperă că mulÈi au murit sau trăiesc în condiÈii mizere. Prin ochii ei, vedem un Hiroshima devastat fizic Èi moral.</p>
<p data-start="2372" data-end="2606"><strong data-start="2375" data-end="2401">Legătură cu Hiroshima:</strong><br data-start="2401" data-end="2404" />Primul film japonez artistic realizat după război despre Hiroshima, cu acordul autorităÈilor americane. O combinaÈie între documentar Èi dramă, extrem de emoÈionant Èi simbolic pentru memoria naÈională.</p>
<h3 data-start="2613" data-end="2668"><strong data-start="2620" data-end="2666">4. <em data-start="2625" data-end="2639">Barefoot Gen</em> (<em data-start="2641" data-end="2657">Hadashi no Gen</em>, 1983)</strong></h3>
<p data-start="2669" data-end="2794"><strong data-start="2669" data-end="2680">Format:</strong> film animat (bazat pe manga)<br data-start="2709" data-end="2712" /><strong data-start="2712" data-end="2722">Regie:</strong> Mori Masaki<br data-start="2734" data-end="2737" /><strong data-start="2737" data-end="2755">Adaptare după:</strong> manga autobiografică de Keiji Nakazawa</p>
<p data-start="2796" data-end="3011"><strong data-start="2799" data-end="2811">Rezumat:</strong><br data-start="2811" data-end="2814" />Povestea unui băieÈel de 6 ani care supravieÈuieÈte exploziei de la Hiroshima, dar îÈi pierde întreaga familie. Este martor la distrugerea oraÈului, la foamete, boală Èi la cruzimea supravieÈuirii.</p>
<p data-start="3013" data-end="3272"><strong data-start="3016" data-end="3042">Legătură cu Hiroshima:</strong><br data-start="3042" data-end="3045" />Inspirat din viaÈa autorului, este una dintre cele mai intense Èi accesibile portretizări ale evenimentului – ideal pentru adolescenÈi sau ca material educaÈional. În ciuda formatului animat, impactul emoÈional este devastator.</p>
<h3 data-start="3279" data-end="3322"><strong data-start="3286" data-end="3320">5. <em data-start="3291" data-end="3311">Rhapsody in August</em> (1991)</strong></h3>
<p data-start="3323" data-end="3446"><strong data-start="3323" data-end="3333">Regie:</strong> Akira Kurosawa<br data-start="3348" data-end="3351" /><strong data-start="3351" data-end="3367">DistribuÈie:</strong> Sachiko Murase, Richard Gere<br data-start="3396" data-end="3399" /><strong data-start="3399" data-end="3410">Premii:</strong> Nominalizare la Palme d’Or (Cannes)</p>
<p data-start="3448" data-end="3663"><strong data-start="3451" data-end="3463">Rezumat:</strong><br data-start="3463" data-end="3466" />O bunică japoneză, supravieÈuitoare a bombardamentului de la Nagasaki, îÈi primeÈte nepoÈii americani. Filmul explorează diferenÈele de cultură, memorie Èi vinovăÈie dintre generaÈii Èi continente.</p>
<p data-start="3665" data-end="3856"><strong data-start="3668" data-end="3703">Legătură cu Hiroshima/Nagasaki:</strong><br data-start="3703" data-end="3706" />Abordează indirect trauma atomică, prin prisma generaÈiilor mai tinere Èi a relaÈiilor americano-japoneze. Temă centrală: reconcilierea Èi vindecarea.</p>
<h3 data-start="3863" data-end="3910"><strong data-start="3870" data-end="3908">6. <em data-start="3875" data-end="3899">White Light/Black Rain</em> (2007)</strong></h3>
<p data-start="3911" data-end="3996"><strong data-start="3911" data-end="3921">Regie:</strong> Steven Okazaki<br data-start="3936" data-end="3939" /><strong data-start="3939" data-end="3947">Tip:</strong> Documentar artistic HBO<br data-start="3971" data-end="3974" /><strong data-start="3974" data-end="3985">Premii:</strong> Emmy Award</p>
<p data-start="3998" data-end="4226"><strong data-start="4001" data-end="4013">Rezumat:</strong><br data-start="4013" data-end="4016" />Film documentar, dar cu o abordare extrem de cinematică, bazat pe interviuri cu 14 hibakusha Èi 4 militari americani implicaÈi în lansarea bombei. Realizat cu un montaj poetic Èi o coloană sonoră impresionantă.</p>
<p data-start="4228" data-end="4439"><strong data-start="4231" data-end="4257">Legătură cu Hiroshima:</strong><br data-start="4257" data-end="4260" />Este una dintre cele mai umane Èi empatice reprezentări ale tragediei, pusă faÈă în faÈă cu decidenÈii care au făcut posibilă bomba. Confruntare directă între victime Èi agresori.</p>
<h3 data-start="3867" data-end="3885">Èi astăzi?</h3>
<p data-start="3887" data-end="4122">În prezent, Hiroshima este un simbol al păcii Èi al reconcilierii, un oraÈ care promovează dialogul Èi înÈelegerea. Memorialul de la Hiroshima Èi muzeul dedicat victimei bombardamentului sunt locuri de reflecÈie, care ne amintesc că fiecare viaÈă pierdută este o poveste întreruptă. Da, Hiroshima a fost cândva o tragedie, dar astăzi este un far de speranÈă Èi un apel la responsabilitate în faÈa tehnologiei Èi a puterii pe care o deÈinem. În Hiroshima, există <strong data-start="3908" data-end="3936">Parcul Memorial al Păcii</strong>, care include Catedrala Păcii, Domul Genbaku (clădirea-rămăÈiÈă a exploziei), Muzeul Hiroshima Èi Flacăra Păcii – care arde neîncetat <strong data-start="4071" data-end="4121">până la dispariÈia completă a armelor nucleare</strong>.</p>
<p data-start="4124" data-end="4276">În fiecare an, pe 6 august, lumea se opreÈte. Timp de un minut. La ora 8:15. Un moment de reculegere pentru ceea ce omenirea nu ar trebui să mai repete.</p>
<h3 data-start="4283" data-end="4310">În loc de concluzie</h3>
<p data-start="4312" data-end="4509">Hiroshima nu este doar o lecÈie de istorie. Este o <strong data-start="4363" data-end="4397">oglindă a limitelor umanităÈii</strong>. A unui progres care arde, a unei ÈtiinÈe fără conÈtiinÈă, a unui război care nu mai Ètie ce înseamnă victorie.</p>
<p data-start="4511" data-end="4616">Într-o epocă în care se vorbeÈte din nou despre arme nucleare, Hiroshima e o Èoaptă. Una incandescentă:</p>
<blockquote data-start="4617" data-end="4668">
<p data-start="4619" data-end="4668"><em data-start="4619" data-end="4668">„OpriÈi-vă. Încă suntem aici. Încă ne amintim.”</em></p>
</blockquote>
<p>În prezent, Hiroshima este un simbol al păcii Èi al reconcilierii, un oraÈ care promovează dialogul Èi înÈelegerea. Memorialul de la Hiroshima Èi muzeul dedicat victimei bombardamentului sunt locuri de reflecÈie, care ne amintesc că fiecare viaÈă pierdută este o poveste întreruptă. Da, Hiroshima a fost cândva o tragedie, dar astăzi este un far de speranÈă Èi un apel la responsabilitate în faÈa tehnologiei Èi a puterii pe care o deÈinem.</p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="K956Dplbtl"><p><a href="https://bel-esprit.ro/akira-kurosawa-regizorul-samurai/">Akira Kurosawa, regizorul samurai</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;Akira Kurosawa, regizorul samurai&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/akira-kurosawa-regizorul-samurai/embed/#?secret=PYUzCjFFue#?secret=K956Dplbtl" data-secret="K956Dplbtl" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;o&#110;&#099;u&#114;s&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>