<p><strong>Henri Cartier-Bresson </strong>reprezintă una dintre cele mai originale, realizate, influente Èi iubite figuri ale istoriei <strong>fotografiei</strong>. Fotograf francez Èi un regizor de filme, el este îndeobÈte recunoscut ca Èi <strong>pionier</strong> al fotografiei stradale. <strong>Munca</strong> lui inventivă a anilor 30 a ajutat definirea creativităÈii specifice fotografiei moderne, iar stilul pe care Èi l-a construit reprezintă un punct de reper în istoria genului. Strania lui abilitate de a surprinde viaÈa în fugă a făcut munca lui sinonimă cu surprinderea acelui „the decisive moment” („momentul decisiv”), care va deveni Èi titlul popularei lui cărÈi. Fotografiile lui <strong>alb-negru</strong> sunt printre cele mai reprezentative lucrările ale secolului 20.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Este o iluzie că fotografiile sunt făcute cu camera foto&#8230; ele, de fapt, sunt făcute cu ochii, mintea Èi cu inima.”</strong></em></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-21000" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/5.0-Most-famous-photographers-300x169.jpg" alt="Bresson" width="604" height="340" /></p>
<p>Bresson se naÈte pe 22 august 1908 în Chanteloup, FranÈa, ca primul dintre cei cinci fraÈi. Tatăl lui era un producător bogat de materiale textile, iar mama sa era descendentă din familia celebrei Charlotte Corday. ÎnvaÈă la Lycée Condorcet, Paris, apoi, în 1926, învaÈă pictura la o Ècoală privată, la <strong>Lhote Academy</strong>, sub influenÈa faimosului pictor Èi sculptor, <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Andr%C3%A9_Lhote" target="_blank" rel="noopener noreferrer">André Lhote</a>. În acest an face primele lui fotografii.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Fotografia este rea sau bună din momentul în care a fost prinsă pe cameră.”</strong></em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-23029" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/bresson.jpg" alt="" width="473" height="704" /></p>
<p>Din 1928 până în 1929, studiază arta Èi limba engleză la Cambridge University. În 1929, Bresson a fost plasat în arest la domiciliu pentru vânătoare fără licenÈă, de către comandantul escadrilei aeriene. L-a întâlnit pe <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Harry_Crosby" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Harry Crosby</a>, un veteran din Al Doilea Război Mondial, la Le Bourget, care l-a convins pe comandant să îl elibereze pe Bresson, luându-l în custodia sa pentru câteva zile.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„În timp ce lucrăm, ar trebui să fim conÈtienÈi de ceea ce facem.”</strong></em></p>
<div id="attachment_23030" style="width: 461px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-23030" class=" wp-image-23030" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/PAR83912.jpg" alt="" width="451" height="693" /><p id="caption-attachment-23030" class="wp-caption-text">CHINA. Shanghai. 1949.</p></div>
<p>Èi-au petrecut timpul împreună făcând Èi imprimând poze acasă la Crosby. Are o intensă relaÈie sexuală cu soÈia lui Crosby, până în 1931, când Harry se sinucide. În timpul recrutării, Cartier Bresson citeÈte „Inima Întunericului” a lui Joseph Conrad, care i-a dat ideea de a scăpa Èi a găsi aventură în <strong>Ivory Coast</strong>.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Pentru mine, camera foto, este un caiet de schiÈe, un instrument de intuiÈie Èi spontaneitate.”</strong></em></p>
<div id="attachment_21004" style="width: 605px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21004" class="wp-image-21004" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/cameră.jpg" alt="cameră foto, bresson" width="595" height="500" /><p id="caption-attachment-21004" class="wp-caption-text">Prima Leică a lui Cartier-Bresson</p></div>
<p>Revenind în FranÈa la sfârÈitul anului 1931 Èi a intensificat relaÈia cu suprarealiÈtii. Se inspirase dintr-o fotografie de a lui <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Martin_Munk%C3%A1csi" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Martin Munkacsi</a>, intitulată „Trei băieÈi la Lacul Tanganyika”. Sugerează bucuria lor de a fi în viaÈă Èi libertatea. Această fotografie l-a motivat să ia mult în serios fotografia Èi să se lase de pictat. El a explicat: „Am înÈeles brusc că o fotografie poate repara eternitatea într-o clipă.”</p>
<div id="attachment_23031" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-23031" class="size-full wp-image-23031" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/coco.jpg" alt="" width="564" height="830" /><p id="caption-attachment-23031" class="wp-caption-text">Coco Chanel, 1964</p></div>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Tu doar trebuie să trăieÈti, iar viaÈa îÈi va da poze.”</strong></em></p>
<div id="attachment_21007" style="width: 397px" class="wp-caption alignleft"><img aria-describedby="caption-attachment-21007" class=" wp-image-21007" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/26150686_1_l-300x200.jpg" alt="bresson" width="387" height="258" /><p id="caption-attachment-21007" class="wp-caption-text">Aparatul „Leica” a lui Cartier-Bresson</p></div>
<p>Bresson a achiziÈionat un aparat foto <em>Leica</em>, cu obiectiv de 50mm de la Marsilia, care l-a însoÈit pe tot parcursul carierei sale. Anonimitatea pe care micul aparat i-a oferit-o într-o mulÈime sau în timpul unui moment intim, a fost esenÈial pentru a depăÈi purtarea formală Èi nefirească a celor care erau conÈtienÈi că sunt fotografiaÈi.</p>
<p><em>Leica</em> a deschis noi posibilităÈi de fotografiere: capacitatea de a surprinde lumea în starea ei actuală, de miÈcare Èi transformare. Neobosit, a fotografiat la Berlin, Bruxelles, VarÈovia, Praga, Budapesta Èi Madrid.</p>
<p>La început nu a fotografiat prea mult în FranÈa natală. Trecuseră deja mulÈi ani până când el a început să fotografieze acolo totul pe larg, interesat de orice miÈcare.</p>
<p>În 1934 a întâlnit un tânăr, David Szymin, poreclit până la urmă „Chim” pentru că numele lui era greu de pronunÈat. El Èi Cartier-Bresson aveau multe în comun. Prin el, Bresson a întâlnit un fotograf, la fel, maghiar, Endré Friedmann, care ulterior Èi-a schimbat numele în Robert Capa.</p>
<p>Câteva fotografii din FranÈa, 1932:</p>
<div id="attachment_21012" style="width: 605px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21012" class="wp-image-21012" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR44919-300x202.jpg" alt="bresson" width="595" height="401" /><p id="caption-attachment-21012" class="wp-caption-text">FRANCE. The Var department. Hyères. 1932.</p></div>
<div id="attachment_21014" style="width: 350px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21014" class="wp-image-21014" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR46653-204x300.jpg" alt="bresson" width="340" height="500" /><p id="caption-attachment-21014" class="wp-caption-text">FRANCE. Paris, 20th arrondissement, 1937.</p></div>
<h3>Călătoria din Statele Unite:</h3>
<p>În 1935 călătoreÈte în SUA cu o invitaÈie ca să îÈi prezinte munca la Galeriile de artă <strong>New York&#8217;s Julien Levy</strong>. A împărÈit spaÈiul de afiÈare cu Walker Evans Èi cu Manuel Álvarez Bravo. Carmel Snow de la Harper&#8217;s Bazaar i-a oferit oportunitatea de a lucra cu modele, dar el nu a acceptat. Cu toate acestea, Snow a fost primul editor american care i-a publicat fotografiile lui Bresson într-o revistă. La N.Y. îl cunoaÈte pe fotograful Paul Strand, care s-a ocupat de filmarea documentarului din epoca depresiei, „The Plow that Broke the Plains”.</p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Fotografiatul este o reacÈie imediată, iar desenatul este o meditaÈie.”</em></strong></p>
<div id="attachment_21016" style="width: 595px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21016" class="wp-image-21016" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR46114.jpg" alt="bresson" width="585" height="392" /><p id="caption-attachment-21016" class="wp-caption-text">USA. New York City. Manhattan. 1935.</p></div>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„BineînÈeles, ai nevoie de noroc.”</strong></em></p>
<div id="attachment_23032" style="width: 482px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-23032" class="size-full wp-image-23032" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/de72a47f05c6c10372131ddd32028a78.jpg" alt="" width="472" height="699" /><p id="caption-attachment-23032" class="wp-caption-text">Moscova, 1972</p></div>
<h3><strong>Filmmaking: </strong></h3>
<p>Când s-a întors în FranÈa, a aplicat pentru o slujbă la renumitul regizor de film francez <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Jean_Renoir" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Jean Renoir</a>. În 1936 a jucat în filmul lui Renoir, „<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Partie_de_campagne" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Partie de campagne</a>” Èi în 1939, „<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/The_Rules_of_the_Game" target="_blank" rel="noopener noreferrer">La Règle du jeu</a>”. A jucat ca majordom Èi a ocupat rolul de asistent în cel de-al doilea film. Cartier-Bresson l-a ajutat pe Renoir să facă un film pentru partidul comunist, care se afla la conducerea FranÈei. A regizat un film antifascist cu Hebert Kline, pe timpul războiului civil spaniol, pentru promovarea serviciilor medicale republicane.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Primele tale 10 000 de fotografii sunt cele mai nereuÈite.”</strong></em></p>
<div id="attachment_21137" style="width: 714px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21137" class="wp-image-21137" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/Filmographie-Portrait-dHCB-1937-728x517-1-300x213.jpg" alt="bresson" width="704" height="500" /><p id="caption-attachment-21137" class="wp-caption-text">Henri Cartier-Bresson on the set of Jean Renoir&#8217;s film &#8222;La règle du jeu&#8221;, 1939.</p></div>
<h3>Începe fotojurnalismul:</h3>
<div id="attachment_21138" style="width: 211px" class="wp-caption alignleft"><img aria-describedby="caption-attachment-21138" class="size-medium wp-image-21138" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR73698-201x300.jpg" alt="bresson, coronation of king george and queen elizabeth" width="201" height="300" /><p id="caption-attachment-21138" class="wp-caption-text">GREAT BRITAIN. London. Coronation of King George VI. 12 May 1937.</p></div>
<p>Primele fotografii făcute de jurnalistul Cartier-Bresson au fost în 1937, la <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Coronation_of_George_VI_and_Elizabeth" target="_blank" rel="noopener noreferrer">încoronarea regelui George al VI- lea Èi a reginei Elisabeta</a>. Fotografiile au fost publicate în revista franceză săptămânală „<a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Regards" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Regards</a>”.</p>
<p><em><strong>„Oamenii au aÈteptat toată noaptea în Trafalgar Square pentru a nu pierde nici un moment al ceremoniei de încoronare a lui George al VI- lea. Unii au dormit pe bănci Èi alÈii pe ziare. În dimineaÈa următoare, fiind unul mai obosit ca altul, nu s-au putut trezi să vadă ceremonia, pentru care ei s-au silit să stea până târziu.”</strong></em></p>
<h3>Serviciul celui de-al Doilea Război Mondial:</h3>
<p>În septembrie 1939, când a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, Cartier serveÈte în război ca fiind <strong>caporal în unitatea de film Èi fotografie</strong>. În iunie 1940, pe timpul <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Battle_of_France" target="_blank" rel="noopener noreferrer">bătăliei din FranÈa</a>, la St. Diè, în munÈii Vosges, a fost capturat de soldaÈii germani. petrece 35 de luni în lagărele naziste, muncind, forÈat de nemÈi. a încercat să fugă de două ori, dar fără succes Èi este pedepsit prin <strong>detenÈie</strong>. A treia oară are noroc. Fuge Èi se ascunde la o fermă din <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Touraine" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Touraine</a>. ObÈine acte false care îi permit călătoria prin FranÈa.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Ochiul tău ar trebui să vadă o compoziÈie sau o expresie, care chiar însăÈi viaÈa Èi-o oferă, Èi tu ar trebui să Ètii cu intuiÈie când să apeÈi butonul aparatului.”</strong></em></p>
<div id="attachment_21141" style="width: 756px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21141" class="wp-image-21141" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR45845.jpg" alt="bresson" width="746" height="500" /><p id="caption-attachment-21141" class="wp-caption-text">FRANCE. Sunday on the banks of the River Seine. 1938.</p></div>
<p>În FranÈa, lucrează pentru metrou. Ajută Èi alÈi evadaÈi Èi lucrează în secret cu alÈi fotografi pentru a acoperi OcupaÈia Èi mai apoi eliberarea FranÈei. La sfârÈitul războiului a fost solicitat de American Office of War Information să realizeze un documentar despre întoarcerea prizonierilor francezi Èi a persoanelor deplasate, „Le Retour”. Filmul său documentar, lansat în statele Unite în 1947, stârneÈte o retrospectivă a lucrărilor sale, la Muzeul de Artă Modernă, (MoMA), în loc de spectacolul postum pe care MoMA îl pregătea. Spectacolul are loc în 1947, împreună cu publicarea primei cărÈi a lui cartier „Fotografiile lui Henri Cartier-Bresson”.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><strong><em>„În fotografie, cel mai mic obiect poate fi un subiect minunat. Un mic detaliu omenesc poate deveni un Leitmotiv.”</em></strong></p>
<div id="attachment_21142" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21142" class="wp-image-21142" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR45000.jpg" alt="bresson, WW2" width="500" height="333" /><p id="caption-attachment-21142" class="wp-caption-text">FRANCE. World War II. Liberation. 1944.<br />FRANCE. World War II. Liberation. Paris. 22-25th August. 1st arrondissement. Rue St-HonorÂ. 1944.</p></div>
<p><strong>Despre fotografiile <em>„Magnum”</em>:</strong></p>
<p>Henri Cartier-Bresson împreună cu Robert Capa, David Seymour, William Vandivert Èi George Rodger au fondat <a href="https://www.magnumphotos.com/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Magnum Photos</strong></a>. „Misiunile foto” au fost împărÈite între membri; Rodger acoperea <strong>Africa Èi Orientul Mijlociu</strong>, Chim -Seymour-, acoperea <strong>Europa</strong>, Cartier-Bresson acoperea <strong>India Èi China</strong>, Vandivert acoperea <strong>America,</strong> iar Capa, care era creierul agenÈiei, lucra oriunde era nevoie.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-23040" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/b7.jpg" alt="" width="385" height="578" /></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Cel mai dificil lucru pentru mine este portretul. Trebuie să încerci să pui aparatul între pielea modelului Èi cămaÈa lui.”</strong></em></p>
<div id="attachment_21144" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21144" class="wp-image-21144" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR51460.jpg" alt="bresson , india" width="500" height="334" /><p id="caption-attachment-21144" class="wp-caption-text">INDIA. Kashmir. Srinagar. 1948.<br />Muslim women on the slopes of Hari Parbal Hill, praying toward the sun rising behind the Himalayas.</p></div>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Gânditul ar trebui să fie făcut înainte Èi după, nu în timpul fotografiatului.”</em></strong></p>
<div id="attachment_21145" style="width: 612px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21145" class="wp-image-21145" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR45773.jpg" alt="bresson, china" width="602" height="401" /><p id="caption-attachment-21145" class="wp-caption-text">CHINA. Beijing. 1948.</p></div>
<p>Cartier-Bresson a obÈinut <strong>recunoaÈterea internaÈională </strong>pentru acoperirea funeraliilor lui <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Mahatma_Gandhi" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Gandhi</a>, în India 1948 Èi ultima etapă a <a href="https://en.wikipedia.org/wiki/Chinese_Civil_War" target="_blank" rel="noopener noreferrer">războiului civil chinez</a>, în 1949.</p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Eu cred că, prin actul de a trăi, descoperirea sinelui se face concomitent cu descoperirea lumii din jurul nostru.”</em></strong></p>
<div id="attachment_21146" style="width: 579px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21146" class="wp-image-21146" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/funeral-gandhi-300x205.jpg" alt="gandhi, bresson" width="569" height="389" /><p id="caption-attachment-21146" class="wp-caption-text">India. Delhi. 1948. The cremation of GANDHI on the banks of the Sumna River.</p></div>
<p><strong>Cariera ulterioară:</strong></p>
<p>A devenit primul fotograf occidental care a fotografiat „liber” în Uniunea Sovietică postbelică. Cariera l-a dus în multe locuri, inclusiv în China, Mexic, Canada, Statele Unite, India, Japonia Èi Uniunea Sovietică.</p>
<div id="attachment_23033" style="width: 433px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-23033" class="size-full wp-image-23033" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/b.jpg" alt="" width="423" height="640" /><p id="caption-attachment-23033" class="wp-caption-text">Italia, 1951</p></div>
<p>În 1962, pleacă pentru aproximativ 20 de zile în Sardinia. Acolo vizitează Nuoro, Oliena, Orgosolo Mamoiada Desulo, Orosei, Cala Gonone, Orani, San Leonardo di Siete Fuentes Èi Cagliari.</p>
<div id="attachment_21150" style="width: 542px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21150" class="wp-image-21150" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/PAR19031.jpg" alt="bresson, india" width="532" height="358" /><p id="caption-attachment-21150" class="wp-caption-text">INDIA. 1966.<br />Rajasthan. Udaipur.</p></div>
<p>S-a retras ca director al lui Magnum, în 1966, dar încă avea activitate în fotografie, concentrându-se pe portret Èi peisaje.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-23034" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/b2.jpg" alt="" width="480" height="722" /></p>
<p>În 1967 a început să se îndepărteze de fotografie Èi să revină la pasiunea lui nemuritoare pentru desen Èi pictură.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-23035" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/b3.jpg" alt="" width="467" height="704" /></p>
<p>Fotografiile lui au fost de asemenea influenÈe în dezvoltarea Cinèma Vèritè. InspiraÈia i se consideră, pentru lucrările acestui tip de filme, ca find luată de la „National Film Board of Canada”, cu seria sa din 1958 „Candid Eye”.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-23038" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/b6.jpg" alt="" width="455" height="680" /></p>
<h3>„The Decisive Moment” -„Momentul Decisiv”-„Images à la sauvette”:</h3>
<p>În 1952, Henri Cartier-Bresson îÈi publică faimoasa carte „Images à la sauvette”, care, tradusă în limba engleză, primeÈte titlul „The Decisive Moment” -„Momentul Decisiv”-, deÈi din franceză s-ar traduce „imagini luate în grabă”/„imagini viclene”. „Images à la sauvette” includeau un portofoliu de <strong>126 de imagini</strong> din fotografiile sale luate din vest Èi est. Pentru prefaÈa sa filozofică de 4 500 de cuvinte, resson a luat textul principat din Cardinal de Retz din secolul al XVII- lea; <em><strong>„Il n&#8217;y a rien dans ce monde qui n&#8217;ait un moment decisif.”-„Nu există nimic în această lume care să nu aibă un moment decisiv.”. </strong></em>A aplicat acest lucru Èi în cariera sa fotografică:</p>
<div id="attachment_21197" style="width: 478px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21197" class="wp-image-21197" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/6942a_lg-237x300.jpeg" alt="bresson" width="468" height="592" /><p id="caption-attachment-21197" class="wp-caption-text">„The Decisive Moment”</p></div>
<p><em><strong>„Photographier: c&#8217;est dans un même instant et en une fraction de seconde reconnaître un fait et l&#8217;organisation rigoureuse de forme perçues visuellement qui expriment et signifiant ce fait.” &#8211; „Pentru mine, fotografia este recunoaÈterea simultană, într-o fracÈiune de secundă, a semnificaÈiei unui eveniment, precum Èi a unei organizări precise a formelor care conferă acelui eveniment expresia ei corespunzătoare.</strong></em><em><strong>”</strong></em></p>
<p><img class="aligncenter wp-image-23036" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/b4.jpg" alt="" width="475" height="708" /></p>
<p>„<strong><em>Fotografia nu este ca pictura. Există o fracÈiune creativă de secundă când faci o poză. Ochiul tău trebuie să vadă o compoziÈie sau o expresie pe care viaÈa în sine Èi-o oferă Èi trebuie să ÈtiÈi cu intuiÈie când să faceÈi clic pe cameră. Acesta e momentul în care fotograful este creativ. Oop! Momentul! Odată ce-l ratezi, a dispărut pentru totdeauna.</em></strong>”, a declarat Cartier-Bresson pentru „Washington Post” în 1957.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-23037" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/b5.jpg" alt="" width="473" height="661" /></p>
<h3>Cartier-Bresson Èi marile sale iubiri:</h3>
<p>La începutul lui 1937, la 28 de ani, Henri Cartier-Bresson nu prea făcea multe fotografii. L-a ajutat pe Renoir Èi a jucat în două filme. Avea nevoie de ceva venit; abia ce se căsătorise cu <strong>Ratna Mohini,</strong> o dansatoare havaneză.</p>
<div id="attachment_23039" style="width: 512px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-23039" class=" wp-image-23039" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/mohini.jpg" alt="" width="502" height="360" /><p id="caption-attachment-23039" class="wp-caption-text">Henri Cartier-Bression Èi Ratna Mohini, Madrid, 1936</p></div>
<p>Într-un interviu cu Charlie Rose, fotograful <strong>Martine Frank</strong> &#8211; a doua soÈie &#8211; a dat câteva informaÈii despre cum fusese relaÈia cu Cartier-Bresson. A povestit despre cum s-a întâlnit prima dată cu soÈul ei: „Martine”, i-a spus arătând interes romantic, „Vreau să îÈi văd recomandările.”</p>
<div id="attachment_21206" style="width: 531px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21206" class="wp-image-21206" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/Biographie-Henri-Martine-1-200x300.jpg" alt="bresson" width="521" height="782" /><p id="caption-attachment-21206" class="wp-caption-text">Henri Cartie-Bresson Èi Martine Frank</p></div>
<p>Sentimentul a fost evident reciproc. Cei doi căsătoriÈi în 1970 au rămas nedespărÈiÈi până în 2004, când Cartier-Bresson moare. Frank moare 8 ani mai târziu, în 2012.</p>
<p>Căsătoria lor a fost o căsătorie între inimi Èi gânduri. Amândoi erau buni fotografi Èi observatori pasionaÈi ai lumii. Dacă munca lui Bresson era rezultatul a ceea ce poate fi, adesea, o scufundare totală într-un moment, atunci munca lui Frank contura o abordare mai liniÈtită. Lui îi plăceau străzile, vitalitatea fiecărei zile; ei îi plăcea să lucreze mai de pe margine. Ea fotografia mici comunităÈi din insule irlandeze, spre exemplu sau portrete a unor imenÈi creativi, ca <strong>Marc Changall </strong>sau <strong>Seamus Heaney</strong>.</p>
<div id="attachment_21207" style="width: 499px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-21207" class="wp-image-21207 " src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/04/fe4d237f04fbcb05ba146684b928f326-classic-photography-white-photography-200x300.jpg" alt="bresson" width="489" height="734" /><p id="caption-attachment-21207" class="wp-caption-text">Henri Cartie-Bresson Èi Martine Frank, împreună cu fiica lor, Mélanie</p></div>
<p>Dar despre elegantele, câteodată intimele lor portrete putem spune că că sunt o importantă Èi semnificativă parte a relaÈiei lor. DeÈi Frank a spus odată pentru „The Daily Telegraph” că ei vorbeau foarte rar despre fotografii, bucuria pe care ei trebuiau să o simtă când îÈi întorceau „lentilele” unul către celălalt, este evidentă în portretele lor. Din iubirea lor se naÈte unicul copil al lui Cartier-Bresson, Mélanie, în mai 1972.</p>
<p>Pe 3 august 2004, Henri Cartier-Bresson îÈi dă sufletul, la 95 de ani. Acum, este considerat ca fiind una dintre cele mai modeste personalităÈi ale lumii artei. Nu i-a plăcut niciodată publicitatea Èi a arătat o timiditate feroce încă de când s-a întors din Al Doilea Război Mondial. DeÈi a făcut multe portrete, propria lui imagine a rămas mai puÈin cunoscută lumii. Acest lucru, probabil, i-a permis să fotografieze străzile liniÈtit. <strong>A negat că termenul artă se aplică fotografiilor sale.</strong> În schimb, el a crezut că fotografiile au fost doar reacÈiile sale la cele ce i se întâmplaseră până atunci.</p>
<p><em><strong>„Memoria este foarte importantă, memoria fiecărei fotografii făcute scurgându-se la fel de repede ca Èi evenimentul. În timpul serviciului trebuie să te asiguri că nu ai lăsat vreo gaură, că ai prins totul în poză, pentru că după aceea va fi prea târziu.</strong></em><em><strong> ”</strong></em></p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="SueN2iDeED0" title="Henri Cartier-Besson Photographs"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=SueN2iDeED0"><img src="https://i.ytimg.com/vi/SueN2iDeED0/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Henri Cartier-Besson Photographs"></a></amp-youtube></p>
<p>CiteÈte Èi: <a href="https://bel-esprit.ro/tennessee-williams-daca-as-scapa-de-demoni-mi-as-pierde-ingerii-i/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Tennessee Williams: „Dacă aÈ scăpa de demoni, mi-aÈ pierde îngerii.”</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/07/wapp.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/melania-zavoianu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Melania-Maria</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#122;a&#118;&#111;i&#097;&#110;&#117;m&#101;l&#097;n&#105;&#097;&#064;&#103;m&#097;&#105;l&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Henri Cartier-Bresson: „Este o iluzie că fotografiile sunt făcute cu camera foto…”
