<p style="text-align: center;"><strong>„<em>Am senzaÈia că străbat o singurătate fără sfârÈit ca să ajung nu Ètiu unde. </em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Èi tot eu sunt în acelaÈi timp deÈertul, călătorul Èi cămila.</em>”</strong></p>
<p>Între marii creatori ai lumii, scriitorul francez <strong>Gustave Flaubert</strong> (12 decembrie 1821 – 8 mai 1880) ar trebui să ocupe un loc privilegiat, iar cartea care îi conferă această reputaÈie, <em><strong>Madame Bovary</strong></em>, să stea lângă capodoperele prin care umanitatea se salvează de la uitare prin câÈiva indivizi superior înzestraÈi nu numai cu scânteia geniului, ci Èi cu forÈa de a converti natura lor în opere de o sensibilitate extraordinară care să le permită universală recunoaÈtere.</p>
<p>Motivul e mai mult decât evident: romanul său are capacitatea rară de a polariza domenii distincte ale cunoaÈterii în jurul unei teme cu valoare existenÈială inepuizabilă – după cum s-a dovedit – Èi de a întemeia concepte Èi filozofii noi, care scot la suprafaÈă aspecte surprinzătoare ale personalităÈii umane în determinările ei generale.</p>
<p><strong><em>Bovarismul</em></strong>, termen derivat din numele eroinei lui Flaubert, a devenit un concept atât de larg încât psihologi, psihanaliÈti, psihiatri, terapeuÈi sau teoreticieni, literaÈi, esteticieni, sociologi, critici Èi istorici literari, hermeneuÈi, nu prididesc în a vâltori în jurul său, considerând <em>capacitatea omului de a se proiecta în altul</em> (conform unei definiÈii minimaliste) un fenomen de natură psihotică sau un tip de personalitate (borderline), o maladie cu transmitere „textuală”, nu departe de isterie, undeva între depresie Èi paranoia… lista etichetărilor poate continua la nesfârÈit, pentru că tema e generoasă Èi extrem de productivă la nivel raÈional, analitic.</p>
<p>Marele merit al scriitorului e mult mai amplu însă, pentru că el demonstrează, cu mijloacele expresivităÈii, una din tezele importante ale filozofiei existenÈialiste, cea care transcende însă toate mitologiile, dogmele, ÈtiinÈele sau practica lor: aceea că omul, între toate fiinÈele vii, are puterea sublimă de a se metamorfoza în sens creator, de a se salva de sub tirania tiparelor, de a-Èi asuma libertatea pe care o are de la naÈtere, dar pe care ceilalÈi încearcă s-o pună între paranteze, dintr-un instinct de atrofiantă solidaritate.</p>
<div id="attachment_29790" style="width: 509px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-29790" class="wp-image-29790" title="Mia Wasikowska în rolul Emmei Bovary (sursă foto: ro.pinterest.com)" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/madame.jpg" alt="" width="499" height="658" /><p id="caption-attachment-29790" class="wp-caption-text">Mia Wasikowska în rolul Emmei Bovary</p></div>
<p>Despre sine, Flaubert, căruia mărturisirile despre propria viaÈă îi repugnă, scria tranÈant: „<em>Nu am o biografie… Să dai detalii despre tine este ca o tentaţie burgheză, căreia i-am rezistat întotdeauna</em>“, refuzând cu ostentaÈie orice formă de expresie biografică, publică sau tipărită, ba chiar Èi-a ars în repetate scrisorile, ameninÈat cu publicarea.</p>
<p>TotuÈi, s-au păstrat câteva fragmente revelatoare: <em>Sunt zile în care aş da toată ştiinţa palavragiilor trecuţi, prezenţi, viitori, toată năroada erudiţie a tipicarilor şi pisălogilor, filozofi, romancieri, chimişti, băcani, academicieni, pe două versuri de Lamartine sau de Hugo; iată-mă devenit grozav de anti-proză, anti-raţiune, anti-adevăr, căci ce altceva este frumosul decât imposibilul, ce altceva poezia decât spontaneitate, sufletul omului, şi unde să regăseşti acest suflet când la cei mai mulţi e fără încetare stăpânit de două mari preocupări care umplu adesea o viaţă de om: să facă avere şi să trăiască pentru digestie. […],</em> îi scria lui <strong>Ernest Chevalier</strong>, Èi putem deduce de aici apetenÈa nedisimulată pentru trăirea vieÈii pe calea pură a emoÈiei estetice Èi a sentimentelor, singurele capabile să ducă la acel <em>mysterium tremendum et fascinans,</em><em> </em>echivalent al naturii noastre divine, distinctive faÈă de celelalte specii.</p>
<p>AÈa că soluÈia pentru care avea Èi resorturile genuine de talent apare evidentă: va crea un personaj în care să-Èi proiecteze multiplele faÈete ale personalităÈii lui, o biografie ficÈională în care să <em>se</em> transpună Èi care să fie aptă să transfigureze un model arhetipal uman, cel al lui <em>homo duplex</em>, scindat între Cer Èi Pământ, Rău Èi Bine, Dumnezeu Èi Satana…</p>
<p style="text-align: center;">„<strong><em>Cele mai glorioase momente ale vieţii tale nu sunt aşa-zisele zile de succes, ci mai mult zilele în care, ieşind din stări de deprimare şi descurajare, simţi chemarea vieţii spre realizări viitoare.”</em></strong></p>
<p>Nimic imoral, nimic patologic în această pendulare între extreme. Cine are puterea să demonstreze că omul e o sumă de virtuÈi, fiinÈă perfectă Èi infailibilă, să arunce piatra. Până atunci, să înÈelegem esenÈa din celebra carte a vieÈii unei femei, aÈa cum a fost înÈeleasă Èi asumată de un bărbat sensibil care s-a proiectat în tribulaÈiile ei sufleteÈti (celebră afirmaÈia: <strong><em>Madame Bovary sunt eu!</em></strong>), fiind în acelaÈi timp apt să se obiectiveze în scriitura la persoana a treia, realizată în cel mai deplin spirit realist, cu o fineÈe a detaliilor psihologice impresionantă, demnă de un perfecÈionist, pentru a-Èi acorda suficientă distanÈă faÈă de oglinda propriului sine, cea care nu minte niciodată.</p>
<p style="text-align: center;">„<em><strong>Interesează-te de viaţă. Acest spectacol este destul de mare pentru a umple toate sufletele. </strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Dar trebuie muncă şi forţă.</strong></em>”</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-29791" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/mb.jpg" alt="" width="450" height="600" /></p>
<p>Totodată, să nu uităm că istoria culturală a umanităÈii (îndeosebi acel <em>fin de siècle</em> care a marcat definitiv spiritul sfârÈitului de veac al XIX-lea) a cunoscut multe sinuozităÈi în ceea ce priveÈte conÈtiinÈa umană, accentuând discrepanÈa dintre sexe, iar femeia a fost mult timp discreditată sub raport social…</p>
<p>Probabil că într-un moment de sinceritate Èi profundă luciditate, fiecare dintre noi experimentează acea insidioasă tentaÈie a <em>ieÈirii din cerc</em>, prin aspiraÈia legitimă la fericirea pe care impulsurile noastre interioare o desenează în afara tiparelor de gândire ale colectivităÈii.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Pentru unii rămâne un monolog, derulat în forul lor interior, cu o doză variabilă de dramatism accentuată conjunctural, pentru alÈii poate deveni o cale luminată către ceilalÈi prin revelaÈia propriului sine. Èi către celebritate, acolo unde Natura a fost generoasă. <strong>Orhan Pamuk</strong>, laureat cu premiul Nobel pentru literatură în 2006, spunea că „mulÈi scriitori – printre care Èi eu – au încercat, la un moment dat, să fie Flaubert”, ceea ce, desigur, confirmă această ipoteză a individualului proiectat la scară generală, ca formă a re-cunoaÈterii de sine. „EducaÈia sentimentală”, în care Flaubert crede cu toată fiinÈa, scriind un alt roman – <em>iniÈiatic</em> s-ar putea numi – trebuie să fie o prezenÈă <em>sine qua non</em> în existenÈa noastră atât de vulnerabilă din pricina frământărilor sufleteÈti inerente unei conÈtiinÈe vii, ardente.</p>
<p>Poate că ar trebui să citim cu mai multă atenÈie cuvintele Emmei Bovary, filtrate prin spiritul profund Èi matur al lui Flaubert, care ne învaÈă să dăm Cezarului ce-i al Cezarului Èi femeii demnitatea de a fi stăpâna propriei sorÈi.</p>
<p>Emma e un spirit modern, revoltat, romantic prin excelenÈă, căzut însă în capcana propriei individualităÈi, mutilată în chingile dezumanizante ale unei societăÈi aflate în mâna bărbaÈilor. Nimic mai legitim decât dorinÈele ei Èi mai ilegitim decât imaginea ei amputată de aÈa-zisa morală a unei societăÈi în care domneÈte prejudecata…</p>
<p><em>ÎÈi dorea un băiat care să fie voinic Èi oacheÈ Èi pe care să-l cheme Georges; Èi gândul acesta de a avea un copil, un mascul, îi apărea ca speranÈa unei revanÈe pentru toate neputinÈele ei din trecut. Un bărbat, cel puÈin, e liber; poate să străbată pasiuni Èi Èări, să treacă peste orice piedici, să guste cele mai îndepărtate fericiri. Dar o femeie este mereu împiedicată. Inertă Èi mlădioasă în acelaÈi timp, ea are împotriva-i slăbiciunile făpturii ei Èi supunerea faÈă de lege. VoinÈa ei, ca voalul propriei pălării Èinut de o panglică, se zbate la orice adiere de vânt; are totdeauna o dorinÈă care-o mână Èi ceva convenÈional care-o Èine-n loc.</em></p>
<p>În secolul XXI, finalul cărÈii aduce pe faÈa cititorilor mai degrabă un scepticism rece, pentru că femeia zilelor noastre Èi-a câÈtigat între timp, inclusiv prin această eroină, dreptul la viaÈă – aÈa cum o concepe Ea, în afara oricăror constrângeri, păstrându-Èi prerogativele de mamă Èi soÈie, dar Èi rafinându-Èi ipostazele înalte ale CreaÈiei Èi ale Frumosului prin care îmbogăÈeÈte lumea ca artistă, scriitoare, conducătoare de Èări Èi destine…</p>
<p>Flaubert, bărbatul necăsătorit din proprie voinÈă, însinguratul dar etern îndrăgostitul de<strong> Louise Colet</strong>, căreia i-a scris în fiecare noapte, până la epuizare, timp de un deceniu, ne oferă o lecÈie despre <a href="https://bel-esprit.ro/zoe-fii-barbata/" target="_blank" rel="noopener"><strong>feminitate</strong></a> Èi feminism pe care trebuie s-o învăÈăm pe de rost, deopotrivă bărbaÈi sau femei, Èi să ne-o asumăm, chiar Èi după un secol…</p>
<p>Îmi permit să-l citez pe prof. univ. <a href="https://bel-esprit.ro/te-caut-pe-tine-suflete-frumos/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Cristian Sandache</strong></a>, dintr-o postare pe Facebook, pagina personală, care ar fi păcat să se piardă:</p>
<p>&#8222;<em>Francezul <strong>GUSTAVE FLAUBERT</strong> ( 12 decembrie 1821- 8 mai 1880) a fost un stilist rafinat , dotat cu o uriaÈă răbdare în cizelarea fiecărui cuvânt, a fiecărei fraze. Scria greu, pentru că era extrem de exigent cu el însuÈi. Stătea cam patru ore pe zi la masa de scris, dar uneori nu finaliza decât o singură pagină. Romanul ”Doamna Bovary” (1857) este un minuÈios studiu asupra psihologiei feminine, realizat cu răbdarea unui cercetător care fixează sub lentila măritoare a microscopului, nu un mănunchi de celule, ci- geografia unui suflet frământat. I-au trebuit cinci ani lui Flaubert pentru a-l termina, dar succesul de critică Èi de public a fost remarcabil, în pofida faptului că scriitorul a trebuit să suporte un proces , acuzat fiind că generase o operă imorală. Flaubert a dezvoltat o adevărată spaimă faÈă de instituÈia căsătoriei, pe care o considera constrângătoare pentru destinul unui artist. A locuit toată viaÈa cu mama sa, aceasta având un caracter autoritar Èi dorind a-l avea mereu prin preajmă. Extrem de senzual , romancierul era un asiduu vizitator al caselor de toleranÈă, iar curiozitatea sa nestinsă, l-a determinat să călătorească mult, cu deosebire alegând destinaÈii exotice. A avut o relaÈie de opt ani, cu o poetă mai vârsnică decât el cu 11 ani, soÈia blazată a unui bărbat indiferent, aceasta iubindu-l pe prozator intens. A făcut tot posibilul pentru a-l avea de soÈ, dar a eÈuat. Nici măcar gestul ei de a-Èi părăsi soÈul, nu l-a impresionat pe Flaubert, care admitea că era atras de ea strict sexual, dar nu înÈelegea să renunÈe la condiÈia lui de burlac. Mai mult decât atât, a folosit-o ca prototip pentru eroina sa Emma Bovary. Flaubert a avut totuÈi un moment de gelozie, când a aflat că partenera sa flirta cu poetul Alfred de Musset. Nu era însă, decât reacÈia tipică unui proprietar care-Èi vedea ”bunul” dorit Èi de către altcineva. O boală venerică la care s-a adăugat supărarea pricinuită de moartea mamei sale (1872), pe fondul catastrofei naÈionale suferită de FranÈa în urma războiului cu Prusia (1870-1871) l-au trimis pe Flaubert în mormânt.</em></p>
<p><em>Peregrinările sale prin nordul Africii Èi prin Orient, par să fi echivalat Èi cu experimentarea unor relaÈii de factură homoerotică , dintr-o uriaÈă curiozitate de scriitor, care dorea continuu să experimenteze senzaÈii inedite, pe care urma să le retopească în viitoare proiecte literare. Gurmand, iubitor de confort Èi de liniÈte, egocentric , Flaubert a fugit toată viaÈa sa de orice responsabilitate.</em></p>
<p><em>Nu a fost nevoit să-Èi caute o slujbă (beneficia de resurse financiare generate de unele proprietăÈi familiale), astfel încât, unica sa preocupare reală a rămas scrisul. Aici a reuÈit cu adevărat. Literatura franceză a câÈtigat un excepÈional artist al cuvântului. Textele lui se citesc cu plăcere Èi astăzi, fiind de o cristalină limpiditate. Cuvintele sunt minunat potrivite, derulându-se în fraze de o eleganÈă unică. Nu în ultimul rând, Flaubert a fost un psiholog redutabil, dotat cu o privire care reuÈea mereu să extragă din magma banalităÈii cotidiene, ceea ce conta cu adevărat.</em>&#8221;</p>
<div id="cb-featured-image" class="cb-fis cb-fis-block-standard">
<div class="cb-entry-header cb-meta clearfix">Èi nu uitaÈi: „<strong><em>Omenirea este aşa cum este. Problema constă nu în a o schimba, ci a o cunoaşte</em></strong>.”</div>
<div></div>
<div></div>
<div></div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:concur&#115;ra&#100;&#117;sta&#110;&#099;&#097;&#064;y&#097;hoo&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>