<div id="attachment_2515" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/Franz_Kafka_from_National_Library_Israel.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-2515" class="wp-image-2515" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/Franz_Kafka_from_National_Library_Israel.jpg" alt="" width="600" height="497" /></a><p id="caption-attachment-2515" class="wp-caption-text">sursă foto: framtida.no</p></div>
<p><em>Fiul lui <strong>Hermann Kafka </strong>Èi al <strong>Juliei Kafka </strong>(născută <strong>Löwy</strong>),</em><strong><em> Franz Kafka </em></strong><em>s-a născut la data de 3 iulie 1883, în Praga (atunci, pe teritoriul Austro-Ungariei), fiind de origine ebraică. A scris în limba germană, fiind un reprezentant de bază al prozei moderne Èi influenÈând, astfel, literatura postbelică. EvoluÈia fragmentară a naraÈiunii Èi temele abordate (conflictul oedipal tată-fiu, alienarea, prizonieratul omului în propria existenÈă) sunt caracteristice <strong>expresionismului</strong> Èi <strong>suprarealismului</strong>. Printre operele kafkiene de bază se numără romanele <strong>Procesul, Castelul </strong>Èi <strong>America, </strong>nuvela <strong>Metamorfoza </strong>Èi povestirile <strong>Verdictul, Colonia penitenciară, Un artist al foamei, Un medic de Èară, Marele zid chinezesc. </strong>Pe lângă limba germană, scriitorul a mai învăÈat limbile ebraică, franceză, italiană Èi cehă, urmând cursurile liceului german. După absolvire a urmat facultatea de drept, luându-Èi doctoratul, iar în perioada 1908-1922 a fost avocat la compania de asigurări <strong><i>Allgemeinen Unfallversicherungsanstalt für das Königreich Böhmen.</i></strong><i> Fire sensibilă Èi interiorizată (suferind de ipohondrie, depresie Èi anxietate socială), nu a părăsit Praga adesea, dar a vizitat câteva Èări (Italia, FranÈa, ElveÈia, Germania), printre care Èi România (Arad). </i></em><em>Volumul <strong>Contemplare </strong>(colecÈie de opt schiÈe), publicat în revista <strong>Hyperion </strong>din München reprezintă debutul literar al scriitorului. </em></p>
<div id="attachment_2519" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/franz-kafka-le-proces-editie-in-limba-franceza_6407681.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-2519" class="wp-image-2519" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/franz-kafka-le-proces-editie-in-limba-franceza_6407681.jpg" alt="" width="600" height="904" /></a><p id="caption-attachment-2519" class="wp-caption-text">sursă foto: anticariatuldenoapte.ro</p></div>
<p><em>DeÈi <strong>Kafka </strong>nu a avut o viaÈă „modestă” din punct de vedere sentimental, acesta nu s-a căsătorit niciodată, închinând traiul său celibatar scrisului. În ciuda acestui fapt, <strong>Felice Bauer </strong>este cea care i-a fost logodnică de două ori, cei doi corespondând între anii 1912-1917. În anul 1920 a început să corespondeze cu scriitoarea <strong>Milena Jesenská, </strong>aceasta traducându-i câteva texte în limba cehă.</em></p>
<p> ;</p>
<div id="attachment_2523" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/s604x0_felice-y-kafka.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-2523" class="wp-image-2523" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/s604x0_felice-y-kafka.jpg" alt="" width="600" height="859" /></a><p id="caption-attachment-2523" class="wp-caption-text">Franz Kafka, alături de Felice Bauer, 1917 (sursă foto: cultural.bzi.ro)</p></div>
<p> ;</p>
<div id="attachment_2524" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/14970347076702.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-2524" class="wp-image-2524" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/14970347076702.jpg" alt="" width="600" height="399" /></a><p id="caption-attachment-2524" class="wp-caption-text">Franz Kafka, alături de Milena Jesenská (sursă foto: elmundo.es)</p></div>
<p><em><strong>Franz Kafka </strong>s-a îmbolnăvit de tuberculoză în anul 1917, refuzând să se interneze. Din cauza bolii, în anul 1922 a încetat să mai lucreze. În ultimele luni ale vieÈii sale, scriitorul a fost internat în sanatoriul din Kierling (lângă Viena). S-a stins din viaÈă la data de 3 iunie 1924, în ultimele clipe fiindu-i alături ultima sa iubită, <strong>Dora Diamant </strong>Èi prietenul său, doctorul <strong>Robert Klopstock. </strong></em></p>
<div id="attachment_2526" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/52_Dora.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-2526" class="wp-image-2526" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/52_Dora-850x1024.jpg" alt="" width="600" height="723" /></a><p id="caption-attachment-2526" class="wp-caption-text">Dora Diamant (sursă foto: vitalis-verlag.com)</p></div>
<p><em>Cu toate că ultima dorinÈă a scriitorului a fost ca manuscrisele sale să fie arse, prietenul său, <strong>Max Brod, </strong>le-a publicat post-mortem. <strong>Franz Kafka </strong>influenÈat scriitori precum <strong>Jean-Paul Sartre, Albert Camus sau Gabriel García Márquez.</strong></em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>Iată câteva fragmente din corespondenÈa lui <strong>Kafka</strong>, precum Èi din <strong>Jurnalele</strong> acestuia.</em></p>
<p><em>„Gândirea mea Èi-a lărgit acum spaÈiul cu dumneavoastră Èi abia dacă există vreun sfert de oră din perioadele mele de trezie, în care să nu mă fi gândit la dumneavoastră, există în schimb multe sferturi în care nu fac nimic altceva. Dar chiar Èi asta se află în legătură cu scrisul meu, sunt determinat doar de valurile scrisului meu Èi fără îndoială că n-aÈ fi îndrăznit niciodată să mă adresez dumneavoastră într-o perioadă de vlăguire a scrisului. (<strong>fragment dintr-o scrisoare către Felice Bauer, datată 1. XI. &#8217;12</strong>)</em></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/debby-hudson-705707-unsplash.jpg"><img class="aligncenter wp-image-2529" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/debby-hudson-705707-unsplash-1024x691.jpg" alt="" width="600" height="405" /></a></p>
<p><em>„Astăzi, un lucru care ar putea să lămurească multe altele. Milena (ce nume bogat Èi greu, atât de dens încât abia îl poÈi ridica, Èi la început nici nu mi-a plăcut foarte mult; mi se părea grec sau roman, rătăcit prin Boemia, violentat de cehi, înÈelat în pronunÈie; Èi totuÈi, minunat, &#8211; în culoare Èi în statură este o femeie pe care o scoÈi în lumea largă purtând-o pe braÈe, o scoÈi din flăcări, nici nu mai Ètiu; Èi ea Èi se strânge, docilă Èi plină de încredere, în braÈe, Èi doar accentul pe <;<;i>;>; este aspru, Èi nu cumva atunci numele întreg îÈi zvâcneÈte deodată din braÈe? Sau e doar tresărirea de fericire pe care o stârneÈti tu singură, cu povara ta?)<strong>&#8211; începutul unei scrisori către Milena, scrisă într-o duminică</strong></em></p>
<div id="attachment_2530" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/Milena_Jesenská.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-2530" class="wp-image-2530" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/Milena_Jesenská.jpg" alt="" width="600" height="828" /></a><p id="caption-attachment-2530" class="wp-caption-text">Milena Jesenská (sursă foto: google.com)</p></div>
<p><em>„Ar fi oare de aÈteptat să-mi fi desăvârÈit educaÈia altundeva, în vreun loc lăturalnic? Nu, am crescut în mijlocul oraÈului, în centru. Nicidecum în vreo ruină din munÈi, de pildă, sau pe Èărmul mării. PărinÈii mei Èi cei din preajma lor au fost până acum împovăraÈi, decoloraÈi de reproÈul meu; acum îl împing uÈor la o parte Èi surâd, căci mi-am retras mâinile de pe ei, mi le-am aÈternut pe frunte, Èi stau Èi mă gândesc: s-ar fi cuvenit să fiu un copil al ruinelor, să ascult Èipătul stăncuÈelor, care-Èi poartă umbrele asupră-mi, să mă înfior la lumina lunii, chiar dacă la început m-aÈ fi simÈit poate slăbit sub apărarea bunelor mele însuÈiri, care să fi crescut în mine cu vigoarea bălăriilor, ars de soarele revărsându-se din toate părÈile, printre sfărâmături, asupra mea, în culcuÈul meu de iederă.” (fragment din <strong>Pagini de jurnal 1910-1923</strong>)</em></p>
<p><em>„Teama este substanţa mea şi probabil cea mai bună parte din mine.”</em></p>
<p><em>„Unul din artificiile cele mai eficiente de seducţie ale Diavolului constă în faptul că ne provoacă la luptă. E întocmai ca lupta cu o femeie, se termină până la urmă în pat.”</em></p>
<p><em>„Într-o luptă dintre tine şi lume, trebuie să pariezi pe lume.”</em></p>
<p><em>„Când omul iubeşte, acesta este răspunzător nu numai pentru sine, ci şi pentru celălalt.”</em></p>
<p><em>„Dacă o carte pe care o citim nu ne trezeşte brusc, asemenea unei lovituri în cap, la ce bun să ne mai străduim să o citim?”</em></p>
<p><em>„Întâmplarea există doar în mintea noastră, în percepţia noastră limitată. Ea este o reflectare a limitelor noastre de cunoaştere. Lupta împotriva întâmplării este întotdeauna o luptă împotriva noastră înşine, o luptă în care nu putem birui niciodată.”</em></p>
<p>citiÈi Èi <em><a href="https://bel-esprit.ro/despre-emil-cioran-agonie-mizerie-si-moarte/">Emil Cioran. Despre agonie, mizerie Èi moarte</a></em>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:mi&#114;una.m&#105;&#114;&#111;n&#064;&#121;a&#104;oo.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>